Blogul bibliotecii din Brasov

Vă anunţ şi vă invit cu plăcere la un eveniment comunitar sustenabil.

Piața ”Semințe cu suflet” se va desfășura în data de 7 august 2021, la Biblioteca Județeană ”George Barițiu” Brașov, în intervalul orar 10,00-13,00., în holul şi sala de lectură din sediul central, de la etajul I.

Organizatorii evenimentului sunt Biblioteca Județeană Brașov, Grupul ”Semințe cu suflet” și Consiliul Județean Brașov. Evenimentul, conceput de comunitatea „Seminţe cu suflet”, constă în expoziție, donație și schimb de semințe ale producătorilor agricoli invitați, în cadrul acțiunii ”1001 Evenimente durabile” din proiectul ”People & Planet: A common destiny” (Oameni și planeta – un destin comun), finanțat de Comisia Europeană prin programul DEAR.

Gândită ca o sărbătoare a biodiversității, expoziția de semințe va fi însoțită și de mostre de legume. Vor participa expozanți din Bacău, Buzău, Constanța, Craiova, Neamț, Oradea. Organizată după același model ca până acum, Piaţa ”Semințe cu suflet” permite celor care doresc să cultive legume sau fructe din soiuri vechi să primească gratuit semințe, material săditor, în limita stocului disponibil.

Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei Prejmer, partener al proiectului ”People&Planet: A common destiny”, participă la eveniment în calitate de expozant, pentru valorificarea activității elevilor în cadrul procesului educațional (legume, răsaduri, produse finite etc).

Unul dintre obiectivele principale ale proiectului PEOPLE & PLANET: A COMMON DESTINY este atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) prin promovarea unor stiluri de viață, comportamente și practici durabile.
Evenimentul Piața ”Semințe cu suflet”este axat pe ODD 2 – Foamete Zero și urmărește să ofere tinerilor o nouă perspectivă asupra lumii, ajutându-i să aprecieze interacțiunea dintre om și mediul înconjurător. Acțiunea îi va familiariza pe participanți, cu precădere pe tineri, cu menținerea diversității genetice a semințelor, plantelor cultivate și animalelor de fermă și domestice și a speciilor lor sălbatice înrudite, inclusiv prin bănci de semințe și plante gestionate corect și diversificate la nivel național, regional și internațional.

Evenimentul promovează accesul și un schimb corect și echitabil al beneficiilor la o gamă diversificată de semințe autohtone, precum și utilizarea resurselor genetice și cunoștințelor tradiționale asociate, conform acordurilor internaționale, promovează semințele de produse locale, românești, ca parte a patrimoniului vegetal și a biodiversității, în concordanță cu tendințele actuale ale dezvoltării durabile.

Comunitatea „Seminţe cu suflet” se adresează agricultorilor şi fermierilor, agronomilor şi absolvenţilor învăţământului liceal de profil agricol, grădinarilor etc. Piața ”Semințe cu suflet” promovează cultivarea de semințe de produse românești, ca parte a patrimoniului vegetal și a biodiversității, înscriindu-se ca un eveniment sustenabil. Proiectul susţine agricultura ecologică, durabilă şi sustenabilă. Producătorii şi experţii agronomi din această reţea oferă donaţii şi schimb de seminţe tuturor celor interesaţi de plante tradiţionale sănătoase, cu singura condiţie să le cultive fără să le trateze chimic şi să dea mai departe din seminţele primite, contribuind la răspândirea culturii lor.

Iată ce pregătim şi cu ce vă aşteptăm în luna lui Cuptor:

Duminică, 02.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura pentru copii – poveşti în lectura actorului Silvian Duică (Teatrul Strada)

Sâmbătă, 08.07.2017, Sediul central, etaj I, Mediateca, orele 8,00-12,00 – Şezătoare la Brașov

Duminică, 09.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Mai citim ziare şi reviste? – animaţie cu personajul istoric George Bariţiu

Duminică, 16.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura francofonă – animaţie cu personajul istoric Maria Baiulescu

Joi, 20.07.2017, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00 – Conferinţa Regele Ferdinand – ofiţer al Armatei Române susţinută de Nicolae Pepene şi invitatul său Horia Vladimir Şerbănescu (Muzeul Militar Naţional Bucureşti)

Evenimentul face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizat de departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov

Duminică, 23.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura română contemporană – invitat scriitorul şi eseistul Caius Dobrescu

Duminică, 30.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura Science Fiction – întâlnire cu clubul de lectură Antares Braşov

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” are bucuria să vă invite la conferinţa „Jocul strămoşesc din Şcheii Braşovului” susţinută de dr. Alexandru Stănescu. Evenimentul va avea loc joi, 29 iunie 2017, de la orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu.

Alexandru Stănescu s-a născut în anul de graţie 1974, în Şchei, acolo unde tradiţia se păstrează vie şi azi. A crescut înconjurat de obiecte vechi şi frumoase, moştenite de părinţii lui din familie, care i-au transmis un tezaur de cunoştinţe, poveşti, fotografii. În Şcheii Braşovului, a învăţat, admirat şi preţuit tradiţiile comunitare şi obiceiurile de demult şi anume jocurile junilor, serbările şi costumele lor specifice. Toate acestea l-au făcut să aleagă istoria drept carieră. A studiat la Facultatea de Istorie şi Arheologie Cluj Napoca, unde a făcut şi doctoratul. Reîntors în Braşov, a fost un profesor activ şi dedicat, după care a lucrat cercetător științific gradul III la Muzeul de Istorie Braşov. În calitate de director al Direcției Județene de Cultură a restaurat trei troițe cu capelă.  De asemenea, a fost ghid turistic în ţară și străinatate, izbutind să convingă mediul de afaceri să investească în evenimente culturale (precum la Târgul de mirodenii).  În timp, acumulând experienţă, a avut curajul să aplice pentru proiecte culturale, în calitate de expert şi specialist, în colaborare cu diverse instituţii și ONG-uri (Agenţia Metropolitană Braşov, Institutul Cultural Român, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, Asociația Libris  Cultural, Uniunea Junilor Braşov ș. a.), susţinând şi valorificând patrimoniul local mai ales, din Şcheii Braşovului (troiţele, datinile junilor, poveştile tradiţionale) şi stimulând dezvoltarea durabilă a turismului.

Tema conferinţei susţinută la invitaţia bibliotecii vizează descrierea şi dezvăluirea semnificaţiei jocurilor şi dansurilor junilor, precum şi a caracteristicilor lor. În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Şchei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.

Vă aşteptăm cu drag!

Ziua Bibliotecii Municipale „Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

Asociaţia Culturală Artessentia declară deschisă galeria „La mansardă” din Braşov, Str. Ceahlău nr.2, cu ocazia vernisării expoziţiei din cadrul proiectului „Artă. Memorie. Restituire”, proiect co-finantat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi implementat de Biblioteca Judeţeană Braşov în parteneriat cu Asociaţia Artessentia. Luni, 31 august, orele 13,00, sunt așteptați toti cei cu drag de Arta si Traditie!

Despre proiect: Proiectul „Artă. Memorie. Restituire” a pornit de la realitatea necunoaşterii semnificaţiei simbolurilor întâlnite în arta populară tradiţională. Scopul lui este identificarea ornamentelor cu semnificaţie simbolică din Ţara Bârsei şi restituirea lor memoriei comunităţii prin intermediul artei contemporane. Inspirându-se din repertoriul de ornamente simbolice bârsane, grupul de artişti contemporani vor reînvia şi transfigura sensul lor în piesele de artă create. Legătura dintre arta populară tradiţională şi arta contemporană va fi restaurată, restituindu-se astfel mesaje de peste timp celor de azi. 

Despre asociația culturală Artessentia: Artessentia este o colecţie de valori şi sensuri culturale redescoperite, care aduce în prezent şi conservă farmecul reeditat al formelor. Semnele şi simbolurile din trecut deţin puterea minunată de a ne face să călătorim în timp, spre sensuri străvechi şi materii însufleţite, care te reconectează asemenea unui cordon ombilical ancestral, la esenţă. Avem cu toţii emoţii uitate. E suficient un obiect pentru a le redescoperi. Artessentia se defineşte ca un joc între vechi şi nou din care rezultă lucrări de artă contemporană.

Vă propunem un discurs vizual despre cum să revezi cu inima…

Iar partenerul asociației culturale Artessentia, Biblioteca Județeană Brașov vă garantează un eveniment cultural autentic, în care lucrările artiștilor vă vor impresiona prin creativitate, imaginație, talent, semnificații și cum au reușit să facă să vorbească simbolurile și ornamentele în limbajul aparte al semnelor, în tehnici, materiale și maniere diferite. Artessentia ne oferă un regal artistic!

COMUNICAT DE PRESĂ

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov implementează în municipiul Brașov, în perioada iulie-decembrie 2015,  proiectul cultural ”TROIȚELE DIN ȘCHEII BRAȘOVULUI – MĂRTURII ALE TIMPULUI”.

 Intervenția culturală ”Troițele din Șcheii Brașovului – mărturii ale timpului” se încadrează în ”Programul județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale pe anul 2015” și este finanţată de Județul Brașov, prin contractul nr. 9284 din 27 iulie 2015. Valoarea totală a proiectului este de 71.740,28 lei, din care finanţarea nerambursabilă de la autoritatea finanțatoare este în valoare de 29.400 lei.

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului cultural construit al Braşovului şi lărgirea ofertei culturale braşovene prin aducerea la cunoştinţa populaţiei locale şi a turiştilor români şi străini a moştenirii culturale din Şcheii Braşovului, reprezentată pe o parte de troiţele junilor, de arhitectura vernaculară şi de tradiţiile de peste an ale junilor din Şchei. Prin proiect se urmăreşte, de asemenea, creşterea gradului de cunoaştere a istoriei, tradiţiilor şi obiceiurilor din Braşovul Vechi (Şchei) din perspectiva monumentelor arhitecturale cu caracter religios – troiţele. Trebuie să menţionăm că 15 dintre cele peste 50 de troiţe întâlnite astăzi în vechiul cartier braşovean Şchei sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice din Braşov şi pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional. Troiţele şcheienilor şi junilor constituie adevărate embleme ale spiritualităţii braşovene şi pot contribui la creşterea atractivităţii turistice a Brașovului datorită vechimii,  frumuseţii execuţiei  artistice şi obiceiurilor junilor şcheieni legate de aceste vestigii medievale sau moderne.

Beneficiarii proiectului sunt localnicii din Braşov, care vor beneficia de informaţii referitoare la istoria şi valoarea patrimonială a troiţelor; turiştii români şi străini care se vor bucura de o ofertă culturală autentică şi de calitate și populaţia şcolară cu vârste între 15 şi 18 ani, care va avea parte de forme de educaţie nonformală şi materiale de informare cu scop educative.

În vederea valorificării acestor elemente ale patrimoniului cultural transilvănean şi a potenţialului lor etnografic, istoric şi spiritual braşovean, în cadrul proiectului se vor stabilii trasee turistice pietonale şi pentru biciclete, care vor fi marcate după normele europene în vigoare și care se vor regăsi pe trei panouri de informare turistică amplasate în zona cartierului Șchei. De asemenea, se vor elabora publicaţii ilustrate şi materiale de promovare (albume, pliante, cărți poștale) care vor conţine informaţii despre troiţe şi o hartă a traseelor menţionate, şi se va proceda la organizarea unei expoziţii de fotografie care va populariza troiţele din Şchei. Pentru creşterea vizibilităţii monumentelor de arhitectură specifice Şcheiului în rândul localnicilor, se vor organiza şi sesiuni de informare despre valoarea patrimonială a troiţelor în rândul elevilor de liceu. Activităţile menţionate se înscriu în sfera educaţiei nonformale şi se vor organiza în trei liceee de prestigiu ale Braşovului (Colegiul Naţional Andrei Şaguna, Colegiul Naţional Unirea şi Colegiul Naţional Dr. Ioan Meşotă). Pentru realizarea tuturor acestor activități, Agenția Metropolitană Brașov va lucra cu un consultantul științific specializat în patrimoniul cultural, în persoana doctorului în istorie Alexandru Stănescu.

 Troiţele alcătuiesc un tezaur arhitectural, istoric şi cultural valoros pentru Şchei şi Braşov, dar şi pentru patrimoniul cultural material şi imaterial românesc, multe dintre aceste vestigii fiind în strânsă legătură cu tradiţiile Junilor Braşoveni şi obiceiurile practicate de aceştia pe parcursul anului. Diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural al Şcheiului este reprezentativă pentru identitatea acestui oraş şi a întregii zone metropolitane/regiuni, constituind un factor important pentru dezvoltarea sustenabilă a acesteia. Patrimoniul cultural existent reprezintă un potenţial de dezvoltare, un ansamblu de bunuri şi valori care trebuie mobilizate, conservate, valorificate, promovate şi administrate eficient. În aceste condiţii, creşterea vizibilităţii patrimoniului cultural construit din Şchei, reprezentat de troiţe, şi facilitarea accesului locuitorilor şi turiştilor către ele va conduce la îmbunătăţirea ofertei  locale în domeniul turismului cultural, ceea ce va reuşi să satisfacă nevoia umană de bază pentru diversitate şi va stimula motivaţia accesului la obiectivele culturale. Dialogul intercultural este asigurat prin practicarea acestui tip de turism, oferind posibilitatea descoperirii şi aprecierii diversităţii culturale.

Proiectul ”Troițele din Șcheii Brașovului – mărturii ale timpului” poate constitui un prim pas spre apariţia unui studiu monografic despre trecutul istoric al românilor din Şchei şi Braşovul Vechi, credinţa acestora şi obiceiurile lor, ceea ce ar îmbogăţi informaţiile din acest domeniu. De asemenea, intrate în atenţia publicului, se va putea trece la îmbunătăţirea vizibilităţii troițelor şi la conservarea monumentelor prin accesarea de fonduri pentru realizarea unor lucrări de restaurare.

Troițe din Șchei: Troița Căpitanului Ilie Birt , Crucea de pe str. Curcanilor (Crucea de la Hirodă), Crucea lui Colacea, Crucea lui Bucă sau de pe str. Costiței, Crucea de la Știm, Crucea Mușicoiului, Crucea Dreptății, Crucea de pe strada Perșani, Crucea lui Bobiț (pe str. Fântâniței), Crucea de stejar (str. Fântâniței) , Crucea din Pajiște , Crucea din zid (intersecție str. Fântâniței cu str. Pajiștei), Crucea din Pajiște/Crucea de pe Ulicioara Benghii , Crucea de pe strada Junilor, Crucea de la Pernea , Crucea de la Zavici (str. Vasile Saftu), Crucea Junilor Albiori (La ăle Două Cruci, După Grădini), Crucea a’ dintâi (lângă gard) , Crucea Bătușarilor (str. După Grădini la intersecția cu str. Podul Crețului) , Crucea de pe Podul Crețului/Crucea Chircioicului, Crucea de lemn de pe Podul Crețului/Crucea de la Antonescu (în curtea proprietar), Crucea din Variște/Troița Junilor Tineri,  Crucea Vâlcelu , Crucea nouă de la Arsenie Stinghe (str. Vasile Saftu, Crucea Căpitanului/Troiţa căpitanului Ilie Birt , Crucea de pe strada După Iniște , Crucea de pe Colțul Putinarilor/Crucea lui Cațanaș , Crucea de La Pietriș/Crucea Junilor Roșiori sau ,,Crucea lui Furnică’’ , Crucea de la Șargu, Crucea de pe Cacova, Crucea de fier (str. C. Brâncoveanu).

 Informaţii suplimentare puteţi obţine de la dna. Ramona Ganea (tel.: 0268 547616, Fax 0268 547676, e-mail: ganea.ramona@metropolabrasov.ro). 

Biblioteca  Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, împreună cu Asociaţia Culturală Artessentia, vă invită joi, 09 iulie 2015,  ora 12.00, în mansarda Casei Baiulescu din Livada Poştei, la conferinţa de presă dedicată proiectului „Artă. Memorie. Restituire”, proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional prin care ne propunem restituirea simbolisticii traditionale din Ţara Barsei prin arta contemporană.

Auraş Păcuraş sau cum 400 de copii au reînviat jocurile tradiţionale ale străbunilor

9 iunie 2015… o zi care se anunţă frumoasă în Braşov, perfectă pentru  a alege o activitate in aer liber. Şi pentru nişte copii, oare ce ar fi mai potrivit decât o curte mare, numai bună de a se juca jocurile copilăriei! Şi nu ale copilăriei lor, ci să reînvie jocuri vechi, tradiţionale, parte a culturii imateriale din Ţara Bârsei.

… şi le-a plăcut provocarea lansată de Biblioteca Judeţeană George Baritiu Braşov de a se juca, încât peste 400 de copii braşoveni şi cadre didactice s-au înscris şi au participat cu bucurie, entuziasm şi fairplay la Concursul interşcolar Auraş Păcuraş.  Pentru o zi, Brasovul a devenit capitala jocurilor traditionale! Au reusit sa reinventeze joaca si sa reinvie jocuri de mult uitate.

Terenul de sport al Liceului Aprily Lajos din Braşov a răsunat de veselie, când cei 400 de elevi din ciclurile primare şi gimnaziale de învăţământ s-au întrecut la joacă. Adulţii prezenţi în curtea colegiului au avut senzaţia întoarcerii în timp în copilăria lor, când curtea şcolii era la fel de plină de elevi care se jucau împreună, înainte ca jocurile pe computer şi gadgeturile de orice fel să le fure această plăcere.

Copiii de la 13 şcoli braşovene s-au întrecut în jocuri tradiţionale şi jocuri revitalizate, care fac parte din patrimoniul cultural imaterial din zona istorică a Ţării Bîrsei. Copiii au jucat în total şase jocuri: patru jocuri româneşti vechi, un joc practicat de comunitatea germană şi un joc aparţinând culturii etniei maghiare. „În foc“, „De-a găurelele“, „Tzicul“ (De-a bătutele), Joc săsesc cu cercuri, „De-a borcănelul“ şi „Nuiaua“ sunt doar câteva dintre jocurile vechi scoase la lumină de consultantul ştiinţific al proiectului, istoricul Alexandru Stănescu, care le-a transcris într-un limbaj accesibil generaţiei actuale de copii.
Elevii care au participat la competiţie au fost în ultimele săptămâni familiarizaţi de către profesorii coordonatori ai şcolilor înscrise la acţiune cu regulile celor şase jocuri care au fost derulate în cadrul concursului interşcolar. La rîndul lor, 18 cadre didactice şi 10 voluntari au fost instruiţi asupra modului de derulare a jocurilor tradiţionale şi a instrumentelor folosite în timpul desfăşurării acestora, în cadrul unei sesiuni de formare.

S-au jucat jocuri de strategie, de îndemânare, de viteză, de coordonare, care au stimulat spiritul de echipă, dar şi spiritul de competiţie individuală, care i-au învăţat să respecte reguli, jocuri care le-au pus corpul, dar şi mintea în mişcare. Copiii s-au jucat cu mare poftă, unii continuând la mult timp după ce întrecerea se încheiase. Au fost chiote de veselie, strigăte şi scandări de încurajare, izbucniri eliberatoare după o reuşită, dar şi icnete de efort şi de năduf după o ratare, dar peste toate a fost marele triumf al copilăriei trăite măcar pentru câteva ore în aer liber, cu bucurie fără limite. Școlile cu cei mai buni elevi participanți la concurs au fost premiate cu echipamente/materiale necesare orelor de sport. De asemenea, toți participanții au primit diplome și brelocuri simbolizând logoul proiectului.

Încercăm astfel prin acest proiect să revitalizăm şi valorificăm  jocurilor tradiţionale pentru copii ca şi componente ale patrimoniului cultural imaterial şi ale multiculturalismului din regiunea de Sud-Est a Transilvaniei. Prin activităţiile desfăşurate pînă acum şi prin cele viitoare, un festival al jocurilor tradiţionale, acţiuni de promovare a jocurilor copilăriei străbunilor noştri, contribuim la  conservarea autenticităţii şi frumuseţii obiceiurilor şi elementelor de patrimoniu local, cu accent pe jocurile din tradiţia multiculturală a Braşovului şi din împrejurimile acestuia.

Proiectul intitulat „Braşovul, capitala jocurilor tradiţionale“ este implementat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” şi a fost finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, în valoare de peste 65.000 lei, în cadrul Programului PA17/ RO13 Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul Patrimoniului Cultural European.

Mulţumim pentru participare şi implicare școlilor următoare:
Şcoala Prems
Şcoala Gimnazială nr. 11 Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 14 Braşov

Liceul Andrei Mureşanu Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 15 Braşov
Şcoala Gimnazială nr. 9 Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 1 Zarneşti
Şcoala Gimnazială nr.2 Braşov

Liceul Aprily Lajos Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 5 Braşov
Şcoala Gimnazială nr. 19 Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 8 Braşov

Şcoala Gimnazială nr.6 Iacob Mureşianu Braşov

Ramona Ganea

Responsabil comunicare