Blogul bibliotecii din Brasov

Biblioteca Judeţeană dispune de mai multe spaţii în Livada Poştei: sediul central se află într-o clădire edificată în anul 1928 de Camera de comerţ şi industrie a Braşovului, iar alte secţii specializate se află peste drum într-o vilă construită în 1888 de negustorul braşovean Diamandi Manole pe locul fostului Bastion al măcelarilor. Este locul numit de noi Casa Baiulescu (de la George Baiulescu, medicul şi primarul Braşovului, un timp proprietar al vilei) sau Corpul B al bibliotecii. Apropo de aceasta, numele şi pronunţia corecte sunt Baiulescu şi nu Băiulescu şi aş vrea să nu o mai aud pe aceasta din urmă, mai ales că există o placă instalată în faţa casei care spune corect numele. Curtea casei Baiulescu adăposteşte maşinile bibliotecile şi autoturismele angajaţilor care fac naveta astfel că peste zi ea este plină şi deserveşte într-un fel drept parcare pentru personal. De la orele 16,00 se goleşte, devenind liberă şi redată cumva oamenilor. Dar chiar şi ziua, ea se umple de oameni: aici vin adolescenţii fumători timpurii de la Liceul maghiar Aprily Lájos, adăpostindu-se de ochii vigilenţi ai profesorilor; aici intră copiii de la Şcoala 6 şi se joacă; tot aici se retrag tineri, maturi, vârstnici, ajunşi cu autobuzele în Livada Poştei, odihnindu-se pe băncile instalate de o colegă binevoitoare. Şi tot aici, la căderea nopţii, se adăpostesc şi dorm pe bănci oamenii străzii, când însă curtea este golită de majoritatea maşinilor. Printre maşini, oamenii îşi croiesc locurile lor. Când îi vezi că stau de vorbă în curte, fumează sau doar se odihnesc o clipă, realizezi că ei umplu acel spaţiu. Şi te întrebi de ce nu ar fi curtea Casei Baiulescu un spaţiu comunitar? În fond, biblioteca este o instituţie comunitară. E adevărat, ne confruntăm şi în această curte cu o problemă presantă în tot oraşul Braşov: parcările pentru maşini şi concurenţa maşinilor cu oamenii, acerbă de când parcul auto a sporit mult. Dar stă în puterea noastră să păstrăm echilibrul între oameni şi maşini şi să facem acest spaţiu unul al comunităţii.

Continuăm tema industriei braşovene. De această dată vreau să vă prezint cartea domnului Vasile Aldea, Fabricile „Hess” şi „Stollwerk”: scurt istoric al ciocolatei braşovene (Braşov, Editura Haco Internaţional, 2014, 66 pagini). Inginer de profesie şi pasionat de istoria Braşovului, împătimit colecţionar şi cititor, domnul Vasile Aldea este cunoscut în cercul arhivelor, bibliotecilor, al colecţionarilor şi fotografilor, fiind mereu însoţit de aparatul foto şi prezent la expoziţii. Cum mărturiseşte autorul, ideea de a scrie despre fabricile de ciocolată ale Braşovului s-a născut în anul 2013, când a văzut fotografii cu vizita reginei Maria la fabrica Stollwerk Braşov. Prins de acest morb, autorul a parcurs fondurile de arhivă şi a apelat la resursele de bibliotecă, reuşind să reconstituie un succint, dar consistent, istoric al producţiei braşovene de ciocolată. După o scurtă introducere asupra începuturilor ciocolatei în Europa şi a pătrunderii ei în spaţiul nostru, autorul relatează cum s-a înfiinţat Prima fabrică de ciocolată şi bomboane din Transilvania în 1899, ulterior Fabrica Hess, având sediul în str. Cuza Vodă nr. 3. Familia Hesshaimer a avut un rol hotărâtor în această fabrică, modernizând-o şi extinzând investiţia financiară şi tehnologică. Autorul relatează despre greutăţile fabricii în timpul celui de al doilea război mondial şi al perioadei 1945-1948, încheiată cu naţionalizarea întreprinderii. După prezentarea companiei Stollwerk din Germania, V. Aldea expune cum a luat fiinţă fabrica Stollwerk din Braşov, în 1922, la cererea filialei din Bratislava a concernului german. Iniţiativa a fost susţinută de membrii fondatori printre care Carol Reinerth, dr. G. Baiulescu, senator Arthur Polony, avocat Alfred Tontsch şi George Stănescu, fabricant de petrol. Fabrica a cumpărat sedii în străzile De Mijloc şi Lungă, a investit în clădiri şi tehnologie şi s-a extins chiar şi în afara Braşovului. Perioada războiului a fost dificilă prin restricţiile de aprovizionare, iar la finalul conflictului fabrica a fost declarată „bun inamic” şi predată administraţiei URSS, autoritatea fiind exercitată de un administrator de control. În În 1953, în urma unei înţelegeri cu statul sovietic, fabrica a revenit României care în 1954 a unit cele două fabrici în Intreprinderea de produse zaharoase „Dezrobirea”, devenită în 1966 „CIBO”, care producea mai ales pentru export. În perioada 1990-2009 fabrica a fost privatizată, fiind achiziţionată în 1994 de către compania americană Kraft Food International. Astfel, s-a dezvoltat, devenind lider de piaţă în România pentru produsele de ciocolată, fiind lansată marca ciocolatei „Poiana”. Dezvoltarea a determinat extinderea şi din această cauză compania a decis transferarea producţiei la o fabrică modernă din Bulgaria, producţia încetând în Braşov, în 2009. Încercările autorităţilor locale de a păstra investiţia americană au eşuat. Ce a urmat cunoaştem deja cu toţii: proprietăţile recent vândute sunt/vor fi demolate şi tradiţia industriei braşovene de ciocolată a devenit istorie. Datorăm demersului onest al domnului Aldea o carte documentată, ilustrată excelent, ce aminteşte braşovenilor un capitol al industriei locale, acum la timpul trecut.

Am placerea sa va transmit o invitatie la o lansare de carte si dezbatere ce vor avea loc la sfarsitul acesta de saptamana. Spun placere pentru ca eu am citit Memoriile principelui Nicolae Sutu si stiu ca este o carte uimitoare. Nicolae Sutu este fiul domnitorului fanariot Mihail Sutu care ocupa tronul Principatelor Romane in primele decenii ale secolului al XIX-lea. Nicolae se situeaza intre fanarioti si modernitate, este un intelectual erudit, cititor de literatura si politica, vorbeste mai multe limbi, motiv pentru care se afirma in diplomatie, deprinde arta guvernarii si mai ales a finantelor in posturi de conducere in Moldova. Este apreciat, admirat, iubit si urat deopotriva, dar nimeni nu ii poate face nimic pentru ca are una dintre cele mai mari calitati – profesionalismul. Este un om al inceputurilor de drum, fiind o minte deschisa, europeana, ironic pana la causticitate, cunoscator fin al obiceiurilor conservatoare si al acceselor liberale. A fost mereu un om intre liberalism si conservatorism, incercand sa pastreze balanta in echilibru. Iar memoriile sale scrise in 1871 in franceza au fost citite, savurate pentru suculenta lor si sigur le veti aprecia pentru caracterul literar si frumusetea exprimarii, evidenta chiar si in traducerea romaneasca. Pe scurt, Nicolae Sutu si memoriile sale sunt un reper.

Daca va spun ca editorul si cea care va prezenta cartea este doamna Georgeta Filitti, istoric distins, atunci lansarea si dezbaterea vor fi un eveniment deosebit garantat 100 %.

Mai jos aveti invitatia din partea organizatorului, Libraria Humanitas Brasov.

Librăria Humanitas din Braşov vă aşteptă sâmbătă, 15 februarie, ora 18.00, la o dezbatere despre liberalism şi conservatorism în epoca marilor alegeri: „Memoriile Principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei, 1789-1871“ cu Georgeta Filitti, Nicolae Pepene şi Daniel Nazare.

Fundaţia IREX şi Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC) au anunţat câştigătorul Concursului EcoBiblioteca: Biblioteca din localitatea Cacica, judeţul Suceava.

In cadrul iniţiativei EcoBiblioteca, biblioteca din Cacica va fi renovată prin efortul RoGBC şi va fi dotată cu echipamente şi software destinate accesului gratuit al publicului la informaţie prin programul Biblionet implementat de IREX. Biblioteca va beneficia de donaţie de materiale de construcţie şi de forţă de muncă din partea RoGBC şi a partenerilor săi, şi de echipamente şi pregătire profesională prin programul Biblionet.

Lucrările de renovare a bibliotecii din Cacica vor începe la data de 30 august 2010.

Lansat în data de 5 iulie 2010, de către Biblionet în parteneriat cu Romania Green Building Council (RoGBC), concursul EcoBiblioteca anunţă cele 5 biblioteci calificate în această etapă a selecţiei:

– Biblioteca publică din comuna Farcaş (judeţul DOLJ)
– Biblioteca publică din comuna Dragoteşti (judeţul GORJ)
– Biblioteca publică din comuna Ulieş (judeţul HARGHITA)
– Biblioteca publică din comuna Cacica (judeţul SUCEAVA)
– Biblioteca publică Perişani (judeţul VÂLCEA)

In intervalul 9 – 18 august 2010, se vor realiza o serie de vizite de teren la bibliotecile finaliste, urmând ca în data de 20 august 2010 să fie anunţat câştigătorul concursului.

Biblioteca declarată câştigătoare va fi renovată ecologic prin efortul RoGBC şi va fi dotată cu echipamente şi software destinat accesului gratuit al publicului la informaţie prin programul Biblionet.

Începând cu 5 iulie 2010, Biblionet şi România Green Building Council (RoGBC) invită bibliotecile publice din România să se înscrie la Concursul „EcoBiblioteca”.

Prin acest concurs o bibliotecă publică va fi selectată pentru a fi renovată după principii ecologice, în spiritul responsabilităţii faţă de mediu, al eficienţei energetice şi al economiei de resurse.

Invitaţia de a participa la această competiţie este valabilă pentru toate cele 36 de judeţe incluse în programul Biblionet – lumea în biblioteca mea!.

Fiecare bibliotecă judeţeană din programul Biblionet are oportunitatea de a selecta şi propune o singură bibliotecă locală din judeţ, care nu este inclusă înca în programul Biblionet. Pentru a intra în această competiţie biblioteca propusă pentru Concursul “EcoBiblioteca” trebuie să întrunească cumulat criteriile de eligibilitate.

Biblioteca declarată câştigătoare va fi renovată ecologic prin efortul RoGBC şi va fi dotată cu echipamente şi software destinat accesului gratuit al publicului la informaţie prin programul Biblionet. Cîştigarea acestei competiţii nu va aduce beneficii în bani, ci sub formă de donaţie de materiale de construcţie şi forţă de muncă din partea RoGBC şi a partenerilor săi, şi sub formă de echipamente informatice şi pregătire profesională prin programul Biblionet.

Valoarea totală a investiţiei RoGBC nu va depăşi 20.000$.

Informaţii suplimentare http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=23&t=118

Ieri s-a postat pe situl Ministerului Culturii o stire despre dezbaterea astfel intitulata, organizata de minister in colaborare cu echipa Biblionet si ANBPR. O dezbatere mai mult decat binevenita! Mai multe detalii la http://www.cultura.ro/News.aspx?ID=1523