Arhivă

Post Tăguit cu ‘expozitie’

Don Juan şi Casanova – mitul seducătorului între ficţiune şi realitate

O expoziţie  de cărţi, înregistrări audio, partituri, filme, cu acest titlu, este organizată la sediul central al bibliotecii, la etajul I. Mitul lui Don Juan este urmărit în diversele versiuni culturale pe care le-a îmbrăcat. Datele despre Casanova completează ficţiunea seducătorului cu aceea a personajului real, recunoscut pretutindeni pentru aventurile sale, dar şi pentru memoriile sale pline de informaţii despre Epoca Luminilor. Imaginari sau reali, ambii, Don Juan şi Casanova, au creat legende în jurul lor, numele lor devenind substantive comune, trezind aceeaşi semnificaţie pretutindeni, în dicţiuonarele lumii. Mai jos găsiţi câteva date despre Don Juan.

Don Juan este un personaj fictiv şi legendar, care a rămas în imaginarul colectiv un simbol pentru libertinaj şi a devenit sinonimul seducătorului. Prima versiune a legendei lui Don Juan a fost scrisă de dramaturgul spaniol Tirso de Molina în piesa intitulată „Seducătorul din Sevilla şi oaspetele de piatră”. Începând de atunci, Don Juan este portretizat ca un tânăr şi frumos aristocrat, un libertin bogat ce şi-a dedicat viaţa seducerii femeilor. Mândria lui constă în abilitatea de a vrăji femei de cele mai felurite vârste. Viaţa sa este punctată de episoade de violenţă şi jocuri de hazard, Don Juan ucigând pe Don Gonzalo, tatăl uneia dintre nobilele seduse. În scena ultimei cine, luată cu statuia funerară de piatră a tatălui, tânărul seducător sfârşeşte, fără însă să primească absolvirea de păcate şi să îşi mântuiască sufletul.

Piesa moralizatoare a lui Tirso de Molina a avut un impact cultural major, mitul lui Don Juan începând să se edifice, să circule şi să influenţeze creatorii din alte spaţii. Mitul a cunoscut diverse preluări, reluări, rescrieri în interpretări moderne, în literatură, muzică, operă, balet, cinema. Astfel, Molière a scris piesa Dom Juan, Wolfgang Amadeus Mozart a compus opera Don Giovanni, pe libretul lui Lorenzo Da Ponte, alţi prozatori spanioli precum José Zorilla şi José de Espronceda au scris despre Don Juan, Franz Liszt a compus fantezia muzicală Réminiscences de Don Juan în timp ce Richard Strauss s-a inspirat din acest mit pentru poemul muzical omonim. Byron a scris un poem satiric despre personajul legendar ce a inspirat mulţi creatori şi artişti din literatura universală şi română.

Impactul cultural al lui Don Juan a fost amplu, de pildă opera lui Mozart, Don Giovanni a fost adânc receptată în opera lui E. T. A. Hoffmann, Alexandru Puşkin,  Søren Kierkegaard, George Bernard Shaw şi Albert Camus. De asemenea, mitul lui Don Juan o fascina pe Jane Austen. În spaţiul românesc, Don Juan a inspirat scriitori mai vechi şi mai noi, precum Teodor Mazilu, Nicolae Breban, Paul Everac şi alţii. Tot astfel, aventurierul italian Giacomo Girolamo Casanova de Seingalt (1725-1798) a inspirat artiştii din lume, inclusiv compozitori, scenarişti, regizori, chiar autori români, de pildă Andrei Codrescu. Despre Casanova puteţi afla mai multe vizitând expoziţia.

Din perspectivă teologică şi religioasă, legenda lui Don Juan a contribuit la edificarea unei atitudini – creştinul care recunoştea păcatele înaintea morţii, primea serviciile divine şi se considera mântuit. Din punct de vedere lingvistic, Don Juan a fost identificat cu diavolul pentru capacitatea sa de a manipula limbajul şi cuvintele şi de a îmbrăca diverse identităţi cu scopul de a amăgi şi păcăli. Această perspectivă şi semnificaţia lui a făcut ca mitul Don Juan să fie preluat şi aplicat în publicitate şi politică.

Expoziţia este presărată cu imagini reprezentând desene, schiţe, păpuşi folosite în teatrul cu marionete, ilustraţii şi afişe de la spectacole de operă Don Giovanni, colectate din portalul Bibliotecii Digitale Europene – www.europeana.eu. Înregistrări din concerte simfonice cu compoziţii despre Don Juan şi muzică uşoară europeană ce face referire la Don Juan se pot audia în cadrul expoziţiei, fiind disponibile pe un touch screen. Expoziţia este concepută pentru a arăta publicului evoluţia unei teme de impact major pentru sensibilitatea şi gândirea Europei şi a României, în arta şi literatura lor, reflectate în colecţiile bibliotecii noastre. Vă invităm şi vă aşteptăm să descoperiţi personaje celebre în lumea artei şi în limbajul comun totodată!

Expoziţie  organizată în cadrul evenimentelor sub egida Braşov 2021 – Capitală Europeană a Culturii – Oraş Candidat.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Expoziţii pentru copii, cu şi de copii

În ultimul timp, am văzut expoziţii făcute de muzee pentru copii, prilejuite de ziua internaţională a copilului, 1 iunie. Desenele copiilor expuse la muzeu, în sălile de expoziţii temporare, dar mai ales reacţia copiilor la expoziţiile făcute de ei, mi-au arătat cât de important este să facem expoziţii adresate lor, în care se recunosc. Faptul că se regăsesc duce la apropierea lor de muzeu. Înregistrând reacţia lor favorabilă, am realizat că noi, atât muzeografii, cât şi bibliotecarii, trebuie să gândim expoziţii diversificate, care se adresează diferitelor categorii de public – pensionari, adulţi, adolescenţi, copii. Nu putem face expoziţii de adulţi şi să cerem copiilor să le viziteze. Nu le vor savura. Trebuie să gândim expoziţii pentru fiecare categorie de vârstă şi să le facem cu implicarea lor, altfel nu se vor identifica cu ele.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Arta braşoveană postbelică

Din 15 mai Muzeul de artă oferă vizitatorilor Expoziţia Arta braşoveană postbelică. De câţiva ani Muzeul de artă Braşov a făcut programatic expoziţii despre arta în timpul comunismului, abordând curajos raporturile dintre artişti şi dictatură. Este o temă dificilă şi greu de gestionat, de natură să tulbure atât artiştii, cât şi discursul muzeografilor şi pe privitori. Iată că anul acesta o nouă expoziţie valorifică tematic patrimoniul de artă contemporană al muzeului. Aceastatratează subiectul fără resentimente, neutru şi corect, sesizând tendinţele şi influenţele exercitate de diverse curente artistice asupra artei braşovene, picturii şi sculpturii. Practic, în anii postbelici, curentele artistice moderniste – expresionismul, modernismul, cubismul şi fovismul – continuă să influenţeze artiştii braşoveni, în paralel cu realism socialismul. Cedările artiştilor sunt vizibile în portretele colective – Oţelari, muncitoare etc. – şi peisajele industriale, nu şi în cromatică şi tehnică. Trecând peste scurta perioadă de liberalizare şi ajungând în greii ani ’80, constatăm că artiştii, cu puţine excepţii, au revenit la figurativ, izolându-se în mare măsură faţă de evoluţia artei în general. Alegerile făcute de artiştii braşoveni sunt reflexul dictaturii în artă, dar şi o soluţie de apărare, de evadare evidentă, în opinia mea. Expoziţia este realmente reuşită, prin selecţia izbutită de creaţii, suficient de relevante pentru izbânzile şi retragerile artiştilor braşoveni, pentru cum au reuşit să păstreze cumpăna între arta proprie şi presiunile regimului.

Duminică, atunci când am vizitat expoziţia, alături de mine, erau alţi patru vizitatori străini, interesaţi de arta braşoveană şi de patrimoniul muzeului. Expoziţia Arta braşoveană postbelică merită vizitată pentru discursul sobru şi selecţia atentă şi acesta este motivul pentru care recomand publicului braşovean să o viziteze pentru a înţelege relaţia subtilă construită între artişti şi comunism şi pentru a pătrunde mai bine o epocă dificilă. Până în 12 iulie este deschisă!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

De la catifeaua florentină la caftanul turcesc – veșmintele liturgice de la Biserica Neagră

Sâmbătă, 6 iunie 2015, Biserica Neagră a oferit un regal științific și academic prin vizita ghidată, prezentând colecția de veșminte liturgice din secoleleXVI-XVIII, prin conferințele însoțite de recitaluri muzicale și lansarea festivă a catalogului științific ce repertoriază și descrie patrimoniul textil deținut, valorificat și introdus în circuitul științific. Echipa proiectului, finanțat de Fundația elvețiană Abegg, specializată pe patrimoniul textil, a fost compusă din experți și istorici de artă recunoscuți: Evelin Wetter, Agnes Balint Ziegler și Corina Kienzler. Participanții invitați la eveniment au fost majoritar istorici de artă, profesioniști în restaurare și specialiști din muzee, din Brașov, București, Cluj, Sf. Gheorghe și Sibiu.

Zilele acestea au fost și un omagiu adus Eräi Nussbächer, cea care a restaurat covoarele orientale ale bisericii, dar au însemnat și relatarea redescoperirii și cercetării patrimoniului textil al veșmintelor liturgice. Păstrate cu respect de-a lungul timpului, ele nu au făcut obiectul restaurărilor de durată, de teama de a nu fi etatizate în anii comunismului. Biserica Neagră, în încercarea de a proteja patrimoniul propriu, le-a conservat  în dulapuri, pentru ca din anul 2006, la sfatul specialiștilor elvețieni și cu sprijinul restauratorilor români, să amenajeze un dulap pentru conservarea în bune condiții, plasat în sacristie, locul cu cel mai stabil microclimat. Deși Reforma a însemnat renunțarea la luxul liturgic inutil, totuși sașii în epoca reformatoare au făcut alegeri interesante. Ei au optat pentru păstrarea anumitor veșminte liturgice, mai ales pluviale și casule, celelalte veșminte fiind puse într-o ladă și servind drept sursă de petece pentru repararea celor păstrate și folosite în continuare în cultul liturgic. Conservatorismul lor a însemnat perpetuarea unei tradiții, înțelese ca o marcă de continuitate și de prețuire a artei și importanței actului sacral.  În acest spirit de continuitate, distrugerile provocate de incendiul de la 1689 au fost urmate de donații noi de veșminte liturgice în folosul bisericii. Până târziu, în secolul al XIX-lea, în 1860 veșmintele au fost folosite. Începând din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, veșmintele au luat calea muzeificării, fiind percepute sub aspectul lor istoric, documentar, artistic, participând și figurând în expoziții la Budapesta și în spațiul german. Participarea ambasadorului Elveției la București, a consulului Germaniei la Sibiu, a reprezentanților Fundației și a istoricului de artă Marosi Ernö din Budapesta a conferit un caracter academic și festiv de ținută.

Cercetarea atentă, de migală asupra veșmintelor liturgice a relevat folosirea materialelor de import, a catifelor și brocartului produse în spațiul italian – la Florența, Veneția etc. – precum și faptul că uneori, la repararea unor pluviale s-au folosit materiale dintr-un caftan oriental, croit din materiale de lux, bogat împodobit, ceea ce justifică alegerea și integrarea lui într-un veșmânt liturgic de mari dimensiuni. Cartea, în două volume, urmărește descrierea fiecărei piese, încadrarea în contextul cultural, istoric, avatarurile prin care a trecut, circulația tehnicilor,  meșterii și intervențiile operate, identificarea materialelor,  pieselor etc. 

Evenimentele recente au reprezentat încheierea unei munci titanice, de durată și de meticuloasă cercetare, un proiect amplu și ambițios, în care studiile, comparațiile și călătoriile de documentare au reușit să identifice, plaseze și valorifice un patrimoniu textil valoros, colecție de care toți brașovenii trebuie să fie mândri că există în orașul lor. Pentru comunitatea celor interesați de evul mediu, manifestările din zilele trecute au fost un eveniment de ținută, unul memorabil și de apreciat ca atare. Felicitări organizatorilor pentru rezultatele muncii lor perseverente și pentru reușita de a face ca lansarea festivă să devină un eveniment al comunității specialiștilor și nu numai, un motiv de mândrie pentru toți!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziție rafinată de artă la Turnul Alb

Vineri, 5 iunie 2015, după-amiaza am asistat la un eveniment deosebit organizat de asociația culturală Artessentia la Turnul Alb. De la intrare te întâmpina expoziția mai veche, cu panouri și replici ale cavalerilor medievali, spunând povestea turnului de apărare (subsol și parter), pentru a continua să vizionezi pe nivelele superioare expoziția de pictură de Gabriel Stan, iconografie de Camelia, Vlad și Condrea Toma și grafica inovatoare a lui Vladimir Țăroi. Organizatorii au gândit expoziția într-o viziune în care simțul estetic și diversitatea stilurilor s-au combinat perfect cu ambianța Turnului Alb, au știut să vadă și să exploateze inteligent contextul. Totul a fost aranjat cu bun gust, purtând o marcă a estetismului, eleganței și sobrietății. Au umplut astfel spațiu și au creat un eveniment aparte, în care vernisajul expoziției a fost însoțit de recitalurile solistice și instrumentale ale Alexandrei Fits, Guido van de Meent și ale chitariștilor David Szigethy și János Csergo. Proiectul curatorial al asociației Artessentia s-a dovedit ambițios și reușit, combinând atât istoria medievală cu tradițiile cât și cu arta contemporană. Este o formulă de succes, care își propune să promoveze un act cultural de calitate, să îmbogățească viața noastră și peisajul cultural prin performanțe și să aducă brașovenii aproape de cultură prin workshopurile și evenimentele viitoare. Urmăriți-i și în viitor, merită, vă vor oferi garantat surprize plăcute!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

De la Drobeta Turnu Severin

Am vizitat recent Drobeta Turnu Severin, orasul modern înființat în anul 1833, pe Dunăre, cu o planimetrie regulată, străzi drepte și ordonate, trase la linie pe hartă și teren. Orașul este elegant, păstrând case vechi și frumoase, edificii de cult și comunitare deosebite. Multe proiecte Regio au fost aplicate și cu finanțarea obținută s-au reabilitat străzile, clădirile, monumentele etc. Practic, orașul este parțial împânzit de plăcuțe cu informații clare despre monumente și despre finațările Regio, iar parțial este în șantier. Teatrul, biblioteca, Muzeul Porțile de Fier sunt în renovare. Am fost chiar de Noaptea muzeelor și chiar dacă nu am putut vizita muzeele, am ajuns să văd Castelul de apă, o clădire care mi-a oferit o surpriză și m-a impresionat plăcut.  Aparține Primăriei orașului, care a decis să îl transforme dintr-o ruină și clădire fără o funcționalitate precisă într-un spațiu comunitar. Astfel, a reabilitat clădirea, a consolidat-o, a organizat 4 nivele circulare în interior, fiecare expunând pe simeze sau console ori suporturi expoziții plastice, științifice, proiecte etc. A construit o scară în spirală și a instalat un lift până la nivelul 4, unde vizitatorii pot ieși pe cercul îngust exterior, pentru a admira și fotografia panorama orașului pe Dunăre, cu ostrovul în mijloc și orașul sârbesc Kladovo, corespondentul său, precum și cu dealurile împădurite de pe colinele line din spate. Totul este gândit comod, funcțional, iar intrarea și vizitarea sunt gratuite, fiind un spațiu comunitar de împărtășire în comun și de exprimare, de exercițiu civic și acces la cultură. Singurul lucru cerut de autorităţi este ca vizitatorii să completeze numele şi locul de unde sunt pe o listă pentru a măsura cifric rata de vizitare şi a avea o imagine de ansamblu a utilităţii edificiului. Castelul de apă a devenit turnul tuturor, a revenit comunității care l-a construit, iar funcționarii primăriei sunt amabili și conștienți că sunt în serviciul public, pentru public și pentru toți cetățenii. De luat aminte pentru Braşov, braşoveni şi autorităţi cum se transformă un turn într-un spaţiu comunitar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags: , ,

Ce te învață muzeele?

Suntem în preajma Nopții europene a muzeelor. De Noaptea muzeelor, într-un interval orar al serii, peste orele obișnuite de program, publicul poate vizita gratuit sau la un preț modic, expozițiile și colecțiile de muzeu și este invitat să asiste și să participe la diferite evenimente culturale și de divertisment. Zilele acestea mi-am dat seama că experiența mea de vizitator împătimit de expoziții și muzee mi-a conferit un atu. Acela de a ajunge să știu și să recunosc obiecte și piese artistice și de mobilier din diferite epoci, să identific stiluri, să apreciez o pictură, să văd un detaliu, dar mai presus de toate m-am obișnuit cu eleganța, bunul gust și rafinamentul unui tablou, unei ambianțe, al unor obiecte, am învățat să prețuiesc decența, sobrietatea și simplitatea cu care își decorau oamenii din trecut casele. Nu mi-am dat seama până acum, dar muzeele m-au influențat. Deși, personal, nu doresc să îmi transform locuința într-un muzeu, nu mă grăbesc să cumpăr cel mai nou obiect de decor ambiental. În plus, cu toate că nu îmi place muzeificarea și decontextualizarea obiectelor din muzee, ajungându-se să se expună piese fără să mai cunoști contextul și nevoia care le-au creat, tehnica și tehnologia lor, la ce și cum se foloseau, nu poți nici măcar ghici cât de importante sau de banale erau pentru oamenii de atunci, pierzându-se o întreagă memorie și experiență de viață, totuși obiectele acestea disparate m-au învățat ceva. M-au învățat să le disting, să le observ,  m-au învățat să fiu critică, pretențioasă și ambițioasă, mi-au dat independență de gândire și nu m-am entuziasmat de designul modern și funcționalitatea obiectelor moderne de decor, pe scurt m-au învățat mai ales să le văd și să îmi însușesc eleganța și rafinamentul pe care le respiră. Știu acum că muzeele sunt utile în viață, că te modelează ca persoană și gusturi, îți dau o perspectivă și te poți sprijini pe ele pentru a-ți umple viața cu rost și a o face mai bună cu siguranță. Vizitați muzeele și veți avea surprize plăcute!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Sărbătoarea cărţii şi a bibliotecarului de 23 aprilie

aprilie 22nd, 2015 Fără comentarii

“Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de Autor”, instituită în anul 1996 la iniţiativa UNESCO, marchează trecerea în nefiinţă, la 23 aprilie 1616, a trei mari scriitori ai lumii: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, respectiv Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniolă. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a mai multor slujitori ai peniţei, cum ar fi Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla sau Manuel Mejía Vallejo.

Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor provocări, în condiţiile dezvoltării rapide televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.

În România, printr-o hotărâre de guvern din aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului”, zi care, de atunci, se sărbătoreşte concomitent cu “Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de autor”.

Expoziţia tematică intitulată “Ziua internaţională a cărţii şi dreptului de autor” este realizată cu ajutorul materialelor existente în colecţiile Centrului Cultural Englez şi are ca scop promovarea dreptului şi a libertăţii lecturii, încurajarea şi stimularea acesteia, atragerea tinerilor spre instituţiile de cultură, spre bibliotecă şi carte. Expune cărţi foarte interesante despre biblioteci şi ştiinţa informării, despre legislaţia drepturilor de proprietate intelectuală, diferite cărţi de forme cele mai diverse de la miniaturi la paletă de baschet. Sunt volume atractive pe o tematică aridă, ce pot garantat oferi surprize plăcute celor interesaţi.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Invitație la expoziția de caricatură Costel Pătrășcan

Joi, 2 aprilie, la orele 13,00, Biblioteca Județeană Brașov, mai precis Mediateca ei vă invită la vernisajul expoziției de caricatură semnată de Costel Pătrășcan. Intitulată Istoria literaturii române. Erată la erată, expoziția cuprinde creațiile pline de culoare și umor ale caricaturistului brăilean, toate notații și reflecții recente despre realitatea pe care o trăim. Caricaturistul surprinde cu acuitate comicul situațiilor, comentează diverse aspecte ale societății românești din cele mai felurite unghiuri și reușește să aducă zâmbetul pe chipurilor privitorilor prin calambururile sale vizuale. Cu nonșalanță și umor fin, caricaturile desenează un spațiu mental critic, stârnesc ironii și spirite, relaxează și creează bună dispoziție spontan prin instantaneele surprinse.Costel Pătrăşcan este cunoscut în lumea artiştilor şi a presei atât prin caricaturi, cât şi prin benzile sale desenate.

Vernisajul va fi urmat de o videoproiecție specială despre CUM? DE CE? și ce rost are CARICATURA.

Vernisajul expoziţiei va avea loc in Sediul Central, la etaj I, iar videoproiecţia şi prezentarea se vor face la Mediatecă.

Costel Pătrășcan a făcut din caricatură o pasiune și profesie totodată, alegând să caricaturizeze permanent, fiind caricaturist editorialist la diverse ziare și publicații dintre care menționăm Adevărul, Evenimentul zilei, Cotidianul, Săptămâna financiară, Plai cu boi, Academia Cațavencu. A câștigat numeroase premii naționale și internaționale pentru caricatură, a participat la expoziții și saloane diverse din țară și străinătate, publicând albume personale de caricatură. A colaborat cu diverse asociații civice și organizații non guvernamentale, printre care Greenpeace, Salvați Delta Dunării, Terra Mileniul III, cu canale de televiziune de stat și comerciale și agenții de publicitate. Vă invităm la o întâlnire reconfortantă cu o personalitate plurivalentă, un caricaturist plin de creativitate și umor, ce se manifestă și afirmă pe deplin stăpân, cu un creion ascuțit și agil de caricaturist asemeni limbii unui pamfletar, ce vă va dezvălui din tainele experienței sale artistice.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

Expoziţia de fotografii Citeşte, descoperă şi distrează-te la biblioteca ta!

Joi după-amiaza, 26 martie 2015, la Biblioteca Naţională a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografii intitulate Citeşte, descoperă şi distrează-te la biblioteca ta (în engleză Read, discover and have fun @ your library) în prezenţa membrilor Comitetului permanent al secţiunii IFLA nr. 10 Biblioteci pentru copii şi adolescenţi, prezente în România la intâlnirea de lucru din primăvară. Fotografiile surprind o multitudine de activităţi şi proiecte desfăşurate de bibliotecile publice de rang judeţean din România cu copii şi adolescenţii. În spaţiul dedicat tuturor bibliotecilor româneşti să expună, numit BiblioExpo, fotografiile vor rămâne pe simeze o lună de zile, până în 26 aprilie.

Ideea expoziţiei au avut-o Claudia Şerbănuţă, directoarea Bibliotecii Naţionale a României şi Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene Braşov. Aceşti manageri au gândit să umple spaţiul Biblioexpo cu un conţinut relevant pentru bibliotecile publice şi să ofere un eveniment delegaţiei Standing Committee al secţiunii IFLA Biblioteci pentru copii şi adolescenti care a avut întâlnirea de lucru la Bucureşti şi Braşov între 26-28 martie 2015. La efortul de organizare s-a asociat şi Biblioteca Judeţeană Cluj, a cărei directoare, doamna Sorina Stanca, şi-a asumat prelucrarea fotografiilor şi tipărirea lor. În prelucrarea imaginilor Clujul a avut sprijinul unui fotograf profesionist, ce şi-a oferit serviciile voluntar, domnul Mircea Albu.

La expoziţie au participat mai multe biblioteci publice: Arad, Argeş, Bihor, Braşov, Brăila, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Sălaj, Suceava, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. În expoziţie au fost selectate 64 de fotografii din toate bibliotecile publice menţionate mai sus, au fost expuse cărţi şi publicaţii, iar o parte din filme şă fotografii rulează pe ecrane. Sincer, mărturisesc că imaginile sunt extrem de convingătoare, că arată mai mult decât pot spune cuvintele cât de mult muncesc bibliotecarii cu copiii şi tinerii.

Expoziţia a impresionat pe delegatele IFLA, care ne-au sugerat că am putea să o facem chiar tematică. Personal, am lucrat la această expoziţie şi am văzut cum a crescut, cum s-a organizat şi definitivat. M-a convins de un lucru esenţial. Am credinţa că aceasta expoziţie este un excelent instrument de advocacy pentru bibliotecile publice şi ANBPR. Cred sincer că o asemenea expoziţie colectiva ne poate uni, că putem să punem împreună resursele noastre, că vom deveni o voce distinctă şi vom putea fi auziţi prin aceste imagini. O expoziţie bine făcută arătată politicienilor la Palatul Parlamentului, editorilor la Bookfest, publicului în bibliotecile noastre, în galerii sau în orice alte spaţii expoziţionale convenţionale şi neconvenţionale va pleda cauza pentru utilitatea bibliotecilor publice în mod reuşit. A fost un efort de echipă şi echipa se vede în toată expoziţia!

Iată de ce vă îndemn, bibliotecari şi cititori, utilizatori sau nu ai bibliotecilor, mergeţi să vedeţi această expoziţie la Bucureşti, la Biblioteca Naţională a României. Veţi cunoaşte garantat mai bine bibliotecile şi munca lor. Merită cu prisosinţă!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)