Blogul bibliotecii din Brasov

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov vă invită să participaţi la concursul de fotografii BiblioBicicleta, concurs cu premii, ce se va desfăşura între 16 august – 13 noiembrie 2023.

Tema

Concursul BiblioBicicleta are drept scop promovarea bibliotecii și lecturii, a culturii, în general, precum și a mersului pe bicicletă, şi doreşte să stimuleze participanţii să descopere relaţiile dintre bibliotecă, ciclism şi cultură, din unghiuri inedite. Imaginile trebuie să surprindă în acelaşi cadru o instituţie culturală (bibliotecă, librărie, muzeu, sală de concerte/spectacole, galerie), precum şi bicicletă(e), şi trebuie să fie însoţite de un text de maxim 100 cuvinte în care fotograful detaliază ce înseamnă respectiva instituţie şi bicicleta pentru el.

Cine poate participa

Concursul se adresează tinerilor, de nivel liceal şi adulţilor consumatori de artă şi cultură şi iubitori de ciclism, din judeţul Braşov.

La concurs nu pot participa membrii organizatorului şi rude de gradul I al acestora (soţ/soţie, frate/soră, fiu/fiică, mamă/tată).

Premii

Premiul I – 600 lei sumă net

Premiul II – 500 lei sumă net

Premiul III – 400 lei sumă net

Trei menţiuni speciale în valoare de câte 100 lei fiecare.

Reguli şi condiţii de participare

Participarea înseamnă acceptarea regulamentului.

Fotografiile vor fi trimise online la biblgb@rdsmail.ro, subiect Concurs BiblioBicicleta până la data de 13 noiembrie 2023 inclusiv, orele 16,00.

Fotografiile trebuie să fie clare, de bună calitate, să respecte tema concursului (incluzând cele două elemente, instituţia culturală şi bicicleta, în aceeaşi imagine) şi condiţiile tehnice.

Fiecare participant poate trimite maxim 2 fotografii.

Participanţii vor comunica numele complet, adresa de e-mail şi un număr de telefon şi vor completa anexele 1, 2, 3 (care se află în continuarea regulamentului).

Este interzisă trimiterea de imagini pentru care participanţii la concurs nu au drept de autor şi proprietate, neaparţinându-le.

Specificaţii tehnice

Dimensiunea minimă a imaginii 3,5 MB

Rezoluţie: minim 3000 px pe latura mare, latura mică să fie proporţională

Fotografiile trebuie să fie la rezoluţie de print, calitate 300 dpi

Formatul de fişier: jpg. Fotografiile pot fi color sau alb-negru

Prelucrarea pozelor se acceptă la nivel de corecţii de bază (contrast, levels, unsharp, wb. etc.) cu condiţia să nu se îndepărteze mult de aspectul de bază

Intervenţiile creative asupra fotografiilor, de tip colaje, se acceptă atâta timp cât se respectă tematica concursului

Pe fotografii nu se vor aplica însemne ce indică proprietatea (©, watermark), nici rame sau alte efecte vizuale/filtre care modifică aspectul natural al imaginii.

Fotografiile vor fi însoțite de:

•Formularul de înscriere completat – Anexa 1

•Declarația pe proprie răspundere – Anexa 2

•Declarația de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal semnate de titular/părinte/tutore legal (pentru cei sub 18 ani), scanate şi atașate e-mail-ului de înscriere – Anexa 3.

Validitate

Pentru ca participarea să fie considerată validă, fotografiile trimise trebuie să respecte tema concursului, respectiv cerinţa să conţină ambele elemente – instituţia culturală şi bicicleta – în aceeaşi imagine, să întrunească criteriile tehnice și să se încadreze în termenul limită de trimitere, respectiv 13 noiembrie 2023, orele 16.00.

Nu vor fi acceptate fotografiile care:
· Au caracter violent, obscen, ofensator sau calomniator
· Promovează orice fel de discriminare, consum de substanțe interzise, tutun și alcool

· Includ persoane identificabile (au fața vizibilă) care nu și-au oferit consimțământul pentru a apărea în imagini
·  Nu aparţin concurentului
· Conțin publicitate

Drepturile și obligațiile organizatorului:

– Organizatorul își rezervă dreptul de a nu aproba în concurs fotografiile care nu se încadrează în tema impusă sau care nu respectă regulile și condițiile de înscriere;

– Organizatorul îşi rezervă dreptul de a realiza un album cu fotografiile din concurs pe contul său de facebook, făcându-le cunoscute într-o expoziţie online;

– Organizatorul se obligă să păstreze fotografiile în arhiva sa pentru scopuri educaţionale şi necomerciale;

– Organizatorii nu îşi asumă nicio responsabilitate cu privire la eventuale încălcări ale dreptului de autor. Responsabilitatea revine exclusiv celui care a trimis fotografia.

Drepturile și obligațiile participanților:

– Să se înscrie în concurs folosind date de contact valide și complete (nume persoană, e-mail și mobil), astfel încât să poată fi contactați de organizator în cazul câștigării concursului;

– Să fie de acord să primească mesaje informative legate de concurs din partea organizatorului;

– Să fie de acord să cedeze exclusiv în favoarea organizatorului toate drepturile de autor asupra fiecărei fotografii trimise, pe o perioadă de 9 luni, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, cesiunea fiind nelimitată teritorial, înțelegând prin aceasta că își produce efecte în orice teritoriu de pe mapamond;

– Să fie de acord ca, după expirarea acestei perioade de 9 luni, să cedeze în favoarea organizatorului drepturile de difuzare, neexclusiv, pentru scopuri educaţionale şi necomerciale.

Calendar concurs:

– Lansare concurs: 16 august 2023

Perioada de realizare și înscriere a fotografiilor în concurs: 16 august – 13 noiembrie 2023, orele 16,00

 Jurizare: 14-16 noiembrie 2023

– Anunțarea câștigătorilor: 17 noiembrie 2023

– Confirmarea acceptării premiului: 20 noiembrie 2023

– Anunțarea oficială a câștigătorilor pe site-ul bibliotecii: 21 noiembrie 2023

– Difuzarea fotografiilor: 22 noiembrie 2023

Jurizare:

Juriul va fi compus din membrii organizatorului.

Juriul va evalua fotografiile înscrise în concurs pe baza următoarelor criterii:

– respectarea tematicii şi cerințelor impuse de regulamentul concursului (50%);

– originalitate şi creativitate (30%);

– elementele tehnice ale fotografiilor (20%)

Acordarea și anunțarea premiilor

Premiile concursului se vor acorda în urma jurizării din perioada 14-16 noiembrie 2023.

Rezultatele vor fi anunțate la data de 17 noiembrie 2023 și vor fi comunicate tuturor participanților.

Câștigătorii vor trebui să confirme acceptarea premiului până la data de 20 noiembrie 2023 inclusiv.

Pe site-ul bibliotecii se vor anunța câștigătorii pe data de 21 noiembrie 2023. Câștigătorul care nu poate fi contactat telefonic va pierde premiul. În acest caz, premiul va fi acordat participantului care urmează în clasament.

După confirmarea acceptării premiului, câștigătorul va trebui să trimită organizatorului o copie a buletinului/cărții de identitate. Câștigătorul va intra în posesia premiului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data când i-a fost adus la cunoștință că este câștigător, în baza actului de identitate. Predarea premiului poate fi un eveniment public. Prin participarea la acest concurs, participanții sunt de acord ca, în cazul în care vor câștiga, numele și prenumele, localitatea în care domiciliază și fotografia lor să poată fi făcute publice și folosite în scopuri publicitare de către organizator în diverse materiale de presă, audio, video, fără nici un fel de plată aferentă. Câștigătorul premiului va semna o declarație în acest sens, conform celor solicitate de către organizator.

Prelucrarea datelor cu caracter personal

1. Prin participarea la prezentul concurs, participanţii sunt de acord ca datele lor cu caracter personal să fie prelucrate de către organizator şi/sau partenerii acestuia cu respectarea prevederilor Regulamentului 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi a abrogării Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor – denumit în continuare „GDPR”).

2. Categoriile de date personale ce vor fi prelucrate de către organizator sunt: nume, prenume, adresă, data naşterii, telefon, e-mail, CNP, naţionalitate, semnătură olografă, cont bancar, iar datele vor fi procesate în legătură cu organizarea prezentului concurs şi acordarea premiilor.

3. Destinatarii datelor personale ale participanţilor la campanie pot fi:

• autorităţile statului (inclusiv autorităţi fiscale, autorităţi de protecţie a consumatorilor, organele abilitate prin lege, ca urmare a unei obligaţii legale a organizatorului, bănci)

• departamentul de contabilitate

4. Datele cu caracter personal vor fi păstrate cel puţin pe durata de valabilitate a concursului, precum şi ulterior, pe durata necesară executării obligaţiilor de către oricare dintre părţi. Datele personale vor fi stocate atât timp cât este necesar pentru scopurile menţionate mai sus sau pe perioada de timp prevăzuta de dispoziţiile legale.

5. De asemenea, vă informăm că:

1) aveţi dreptul de a vă retrage, în orice moment, consimţământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal cu privire la datele prelucrate, fără a afecta legalitatea prelucrării bazate pe consimţământ înainte de retragerea lui;

2) aveţi dreptul de acces la datele personale (articolul 15 din GDPR), la rectificarea datelor personale (articolul 16 din GDPR), la ştergerea datelor personale (articolul 17 din GDPR), dreptul la restricţionarea prelucrării datelor personale (art. 18 din GDPR), dreptul la portabilitatea datelor personale (articolul 20 din GDPR) şi dreptul de a vă opune prelucrării datelor personale (articolul 21 din GDPR);

3) în situaţia în care consideraţi că datele dvs. personale sunt prelucrate în mod ilegal, aveţi dreptul de a depune o plângere la: Autoritatea Naţionala de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal Web site http://www.dataprotection.ro/ E-mail: anspdcp[at]ataprotection.ro

Adresa: B-dul General Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, cod poştal 010336, Bucuresti, România

Telefon fix: +40.318.059.211, +40.318.059.212

Taxe şi impozite

Premiile sunt scutite de taxe si impozite, întrucât se încadrează în pragul neimpozabil de 600 lei.

Încetarea/Întreruperea concursului

Concursul poate înceta înainte de data de 13 noiembrie 2023 în cazul producerii unui eveniment ce constituie forţă majoră ori în cazul intervenirii oricărei situaţii ce poate periclita desfăşurarea lui, inclusiv în cazul apariţiei oricărei imposibilităţi a organizatorului (independent de voinţa lui) de a asigura continuarea în cele mai bune condiţii a concursului. Concursul mai poate înceta înainte de data de 13 noiembrie 2023 ori poate fi suspendat oricând în baza deciziei organizatorului, cu condiţia ca acesta să anunţe în prealabil o astfel de situaţie. Înscrierea în concurs înseamnă înţelegerea şi acceptarea regulamentului concursului, nefiind admise contestaţii cu privire la desemnarea câştigătorului din partea participanţilor. Organizatorul îşi rezervă dreptul de a modifica sau schimba prezentul Regulament Oficial, urmând ca astfel de modificări să intre în vigoare în termen de 24 (douăzecişipatru) ore de la anunţul prealabil de prezentare a acestor modificări pe site-ul oficial al bibliotecii.

Organizator: Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov

Finanțator: Consiliul Județean Brașov

Daniel Nazare

Director

Pentru informații suplimentare și detalii, pentru lămuriri vă rugăm să vă adresaţi la biblgb[at]rdsmail.ro, cu un mesaj cu titlul Concurs BiblioBicicletă 2023

MULT SUCCES!

Anii ’30 ai secolului al XIX-lea sunt martorii modernizării tipografiei braşovene. Editorul Johann Gött (1810-1888) prelua şi moderniza vechea tipografie braşoveană, lansându-se în iniţiative editoriale privind presa de limbă germană, română şi maghiară din Braşov. Originar din Wehrheim (Germania), a venit la Braşov în 1832, unde s-a angajat la tipografia Schobeln, preluând-o  mai târziu ca proprietar (ianuarie 1834). În tipografia sa au apărut între 1836-1838 primele ziare germane şi maghiare locale: Siebenbürger Wochenblatt (24 mai 1836), cu suplimentul literar Unterhaltungsblatt für Geist, Gemüth und Publizität, continuat de Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde şi Erdélyi Hirlap (1 ianuarie 1838), cu suplimentul de divertisment Mulattató. Tot aici s-au tipărit periodicele româneşti Foaia duminecii (2 ianuarie 1837), Foaia literară (1 ianuarie 1838), precum şi primul ziar politic românesc din Transilvania, Gazeta Transilvaniei, redactat de George Bariţiu (12 martie 1838), editată vreme de 45 de ani în tipografia sa (până în 1884), precum şi suplimentul literar Foaie pentru minte, inimă şi literatură (12 iulie 1838). La 26 martie 1849 săptămânalul său îşi schimbă numele în Kronstädter Zeitung, care va deveni cotidian şi va apare până în 1944, când a fost interzis. Poate fi considerat cel mai de seamă continuator al operei tipografice a lui Johann Honterus şi totodată fondatorul publicisticii germane moderne din Transilvania. Urmaşii săi au continuat afacerea, făcând ca editura şi tipografia Gött să fie una dintre cele mai longevive iniţiative antreprenoriale.

Conservatorism şi inovaţie

Johann Gött (1810-1888) este editorul braşovean cu multiple iniţiative care au modernizat tiparul local. Practic, o perioadă îndelungată Gött a editat presa braşoveană (săsească, maghiară şi românească) şi desigur numeroase titluri. În funcţie de specificul cărţilor, el a păstrat formatul tradiţional sau a adoptat unul modern. Cărţile de cântece bisericeşti, cum este exemplarul din 1867, urmează un model vechi, cu aceleaşi caracteristici exact ca în trecut (dimensiuni, formă, coperta tare şi rezistentă, hârtie subţire, aranjarea în pagină pe coloane). Aceleaşi reguli sunt aplicate în cazul Calendarului săsesc transilvan pentru casă, care însă include şi lista adreselor locuitorilor pe străzi şi pe firme clasificate pe grupe de activităţi, precum şi articole ale mai multor autori şi contributori. În schimb, o lucrare de informare asupra stării sanitare din Braşov întocmită de medicul Eduard Gusbeth pentru anul 1888 este o broşură densă, tipărită astfel încât informaţia să ajungă de îndată la cititor. În secolul XX, cărţile din tipografia Gött şi fiul au un aspect modern, pe hârtie mai groasă şi mai rezistentă, ilustrate de Colecţia muzicală a bibliotecii din Braşov de Erich. H. Müller.

Artă şi profesionalism

Editura Johann Gött şi fii a continuat să activeze şi a fost una dintre mărcile industriei tipografice braşovene în secolul XIX şi prima jumătate a secolului al XX-lea. Atelierul tipografic a devenit o întreprindere dotată cu aparatură modernă. Expertiza urmaşilor lui J. Gött s-a simţit atât în apariţia longevivului ziar al saşilor braşoveni, Kronstädter Zeitung, cât şi în noile titluri apărute sub egida editurii. Cărţile de literatură şi volumele aniversare arată concepţia estetică a editorilor. Volumele sunt îngrijite, cu coperte rezistente din carton sau carton îmbrăcat în pânză colorată discret, legătură sigură lipită ori cusută, cu ilustraţii selectate atent. Am ales volume de sinteză, manifest, în care arta tipografică săsească braşoveană a editurii Gött realizează mari reuşite. Acestea sunt antologiile Aus Kronstädter Gärten (1930), Die Honteruspresse in 400 Jahren (1933)  îngrijită de Hermann Tontsch, romanul Leonore de Adolf Meschendörfer ori 100 Jahre Kronstädter Deutsche Gremialhandelsschule 1841-1941 (1941).

Ne dorim mereu să facem cunoscute realizările braşovene în domeniul tipografiei fiindcă suntem o bibliotecă, instituţie care lucrează cu cartea. Anul trecut am organizat expoziţia Din trecutul tiparului braşovean. Anul acesta am vrut să valorificăm colecţia noastră despre editura Ciurcu deoarece păstrăm dosare cu desene, clişee şi ilustraţii folosite în volumele editate în această tipografie. De aceea ne-am preocupat de arta ilustraţiei la doi tipografi şi editori braşoveni de excepţie: Ciurcu şi Gött.

Editura CIURCU a fost întemeiată în 1880 de către Nicolae I. Ciurcu (1854-1898). Este fiul comerciantului brașovean Ioan Ciurcu și al Carolinei Carcalechi, fiica lui Zaharia Carcalechi, editorul revistei Biblioteca românească la Buda. A urmat școala primară românească în Șcheii Braşovului și școala reală săsească din Braşov. A fost ucenic peste 3 ani la o librărie germană din oraş, apoi a plecat în Bucureşti unde a lucrat la librăria și editura Socec vreme de 8 ani, deprinzând cunoștințe și tehnici tipografice. Întors în Braşov, a deschis în 1880 librăria și editura care a purtat numele. Asociat cu fratele său mai mic, Ioan I. Ciurcu (1857-1925), în 1890 a lansat mai multe colecții tematice, susținând literatura română și popularizând autorii clasici români. În 1896 au adus de la Viena una dintre cele mai moderne maşini pentru tipografie. După câteva decenii de activitate, în jurul lui 1900, au reuşit să editeze şi să difuzeze nu mai puţin de şapte milioane de exemplare, iar un catalog din 1910 conţinea 1.300 de titluri publicate. Librarii şi editorii fraţi Ciurcu au creat 6 serii tematice de carte, printre care Biblioteca copiilor, Biblioteca teatrală, Biblioteca istorică poporală română, Din literatura poporală ş.a. Alături de manuale, anuare, calendare, au tipărit cărţi de literatură română, clasică şi populară, literatură universală, dramaturgie, basme, broşuri, almanahuri, volume de documente istorice (Documente privitoare la trecutul românilor din Schei, publicate de Sterie Stinghe şi un volum din colecţia Quellen zur Geschicte der Stadt Kronstadt), diferite publicaţii periodice (reviste şi ziare). Emblema editurii, librăriei şi tipografiei Ciurcu a fost “Ştiinţă şi Progres”. Editura şi librăria erau foarte populare în rândul românilor transilvăneni, publicaţiile lor fiind cumpărate de cititori de toate vârstele. După începutul primului război mondial, editura a întâmpinat unele greutăţi. Se face simţită cenzura, iar Ioan Ciurcu este închis la Cluj în 1917, timp de nouă luni. După 1919 tipografia Ciurcu îşi încetează existenţa, Ioan Ciurcu desfăşurându-şi activitatea prin alte tipografii, până la sfârşitul vieţii. Totuşi cărţile cu emblema ,,Ştiinţă şi Progres” vor continua să apară până în 1925, dar sub teascurile altor tipografii.

Manualele de științele naturii și științe exacte aveau texte însoțite de numeroase desene, imagini cu plante și animale, tipuri de relief, hărți, figuri, scheme geometrice și demonstrații. Cărțile de geografie a patriei de dinainte de 1918, referindu-se la Ungaria, cele de botanică și zoologie, istorie naturală, fizică, semnate de reputați învățători și profesori ai școlii românești brașovene precum Ion Dariu, Ipolit Ilasievici, Aurel Ciortea și Tit Liviu Blaga, au numeroase ilustrații. Pentru acestea, editura Ciurcu a copiat, imitat, creat clișee, scoase după modele din manualele germane de exemplu sau chiar după cărți poștale ilustrate. Dosarele editurii conțin numeroase reproduceri după clișeele folosite la ilustrarea cărților, grupate pe teme – portrete, botanică, zoologie, vederi cu diferite oraşe, activităţile omului. Pe foiță japoneză, fină și aproape transparentă, aceste mărturii despre activitatea tipografică a editurii românești brașovene Frații Ciurcu sunt păstrate în fondurile bibliotecii.

Editura Ciurcu a publicat cărţi de divertisment, ce cuprindeau anecdote, glume şi poveşti umoristice. De format mic, de buzunar, acestea sunt tipărite simplu, lipsite de ilustraţii sau uneori cu un frontispiciu discret pe coperta cărţii.

Literatura editată de fraţii Ciurcu  cuprindea scrieri atât de autori mai vechi cât şi noi, clasici şi moderni, locali, naţionali şi universali (Anton Pann, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Iosif Vulcan, Iulia Haşdeu, Victor Eftimiu, J. W. Goethe, Fr. Schiller, Arthur Conan Doyle). De dimensiuni mici, în cazul lor întâlnim aceeaşi tendinţă, de a edita fie simplu, lipsit de ornamente (de pildă nuvela Sanda de Iulia Haşdeu), fie cu frontispicii bogat ornamentale în cazul colecţiei Biblioteca copiilor. Scrieri din alte colecţii au frontispicii tipografice mai sobre, dar elegante. Remarcăm o siglă special creată pentru Biblioteca teatrală, în care motivul lirei ilustrează simbolic domeniul literar specific colecţiei. Cărţile traduse din Goethe şi Doyle se bucură de frontispicii atractive, cu ornamente geometrice sau desene florale delicate.

Manualele au fost publicațiile majoritare tipărite de editura Ciurcu, în numeroase tiraje și ediții adăugite, în limbile română, germană și maghiară. Cărțile pentru școală aveau în general coperte din carton mai rezistent și aspectul lor era influențat de tipul de manual. De regulă, ilustrația era sobră, așa cum este cazul manualelor de istorie și de economie, cu coperte simple, în culori grave, chiar dacă în interior aveau portrete și imagini de monumente istorice de pildă. În mod deosebit, unele cărți didactice se bucurau de atenție în ce privește aspectul. Cartea de citire de Virgil Onițiu are o copertă îmbrăcată în pânză și cu un frontispiciu ornamental imprimat în negru pe fond de maro roșcat. Tot astfel, Analize psihologice de Iosif Blaga dispune de un frontispiciu ornamental tipografic pe coperta sa. În interior ambele lucrări sunt complet lipsite de ilustrații. O Istorie biblică în versuri are ilustrate bogat copertele şi interiorul.

Publicațiile diverse au, la rândul lor, propriile ilustrații concepute în funcție de genul lor. Astfel, comediile lui Theochar Alexi, un autor brașovean minor prolific, și culegerea de poezii aparținând editorului Ioan I. Ciurcu sunt de dimensiuni mici și au un frontispiciu tipografic regulat în cazul primului titlu și un frontispiciu artistic, floral, cu linii ce amintesc de stilul Art Nouveau în al doilea caz. Calendarele, publicații anuale tipărite foarte probabil în număr mare, au un chenar ornamental simplu pe copertă, însă în interior abundă reclamele. O broșură de jocuri pentru băieți are un format de buzunar și coperta împodobită cu un frontispiciu clasic, cu minim de elemente decorative, atractiv tocmai prin minimalism. În schimb, Cântece de copii şi jocuri de Al. Bogdan are o fotografie pe copertă. La fel, monografia în două volume a lui Silvestru Moldovan despre Transilvania deține numeroase imagini ilustrative ale căror imagini de lucru figurează în dosarele editurii Ciurcu păstrate în fondul bibliotecii noastre.

Pentru a vedea ilustraţiile şi arta tipografică a fraţilor Ciurcu vă invităm să vizitaţi expoziţia, gratuit, de luni până vineri între orele 8,00-20,00 şi sâmbătă între 8,00-12,00.

Scriitorul şi medicul Vasile Voiculescu s-a născut la 27 noiembrie 1884 în comuna Pârscov, judeţul Buzău, fiind al şaselea copil al părinţilor săi, Costache şi Sultana Voicu.

Urmează clasa I în comuna Pleşcoi, iar apoi, datorită rezultatelor excepţionale la învăţătură, a studiat la o școală particulară din Buzău. Primele două clase de gimnaziu le făcea la Liceul „Al. Hasdeu” din Buzău, dar, începând din anul 1897, s-a mutat la Bucureşti, la sora sa, urmând cursurile Liceului „Gh. Lazăr”.

Anul 1901 este anul primelor încercări literare, influențate de Eminescu şi Coșbuc.

Între 1902 – 1903 era student la Facultatea de Litere şi Filosofie din București pe care, la insistenţele familiei, a părăsit-o pentru Medicină. Teza de licenţă o susţinea în 1910, an în care se şi căsătorea cu Maria Mitescu. Soţia i-a dăruit cinci copii.

Începea să profeseze, specializându-se, ulterior, în medicină internă, igienă şi epidemiologie. Pentru el, medicina era o pasiune, nu o profesie. A ajuns să fie foarte căutat, ajutând, fără interese materiale, și bolnavii săraci, fiind supranumit „medicul fără de arginţi”. „Îmi spunea adesea, că nu se cuvine să lăsăm să treacă o zi fără fapte bune, medicul fiind din acest punct de vedere într-o poziţie privilegiată prin însăşi natura profesiunii sale, căci poate face foarte uşor asemenea fapte, fără să caute prea mult” (dr. Constantin Daniel).

În anul 1912 debuta în revista „Convorbiri literare”, cu poezia „Dorul”, iar în anul 1916 îi apărea primul volum „Poezii”. A continuat să creeze şi să publice nu doar poezii ci şi piese de teatru.

În anul 1946 se stinge din viaţă soţia sa. Până atunci a fost foarte implicat în viaţa culturală şi medicală, colaborând la numeroase reviste şi la radio, de asemenea, primind premii şi fiind decorat în mai multe rânduri atât pentru opera sa literară cât şi pentru activitatea profesională. După moartea soţiei, felul lui de viață se schimbă semnificativ, devenind mai interiorizat. A avut, în schimb, o prolifică activitate literară începând să scrie şi nuvele şi povestiri, romanul Zahei Orbul şi, desigur, sonetele.

După anul 1944 începea să participe la întrunirile organizate la Mănăstirea Antim de către  „Rugul Aprins”, o organizaţie culturală formată din intelectuali laici şi călugări care îşi propunea, în principal, păstrarea valorilor ortodoxe în vremuri de ateism comunist. În 1948 gruparea era interzisă, ulterior începând arestările membrilor săi, acuzaţi că au subminat autoritatea statului. Pentru că nu și-a vândut conștiința, Vasile Voiculescu a fost și el condamnat, la cinci ani de temniţă grea şi cinci ani de degradare civică. Avea 74 de ani. Iată ce scria despre el Leonte Radu, închis, de asemenea, la Jilava și Aiud: „Crucea și-a purtat-o cu mare demnitate și bravada n-o cunoștea. Era nu modest, ci în toate smerit. N-a suferit de foame, că nu era mâncăcios, dar a suferit de frig, căci, pe el, peste oase și piele, zeghea vărgată nu-l încălzea și o pătură nu era voie să o țină pe spate să se încălzească.” Cu sănătatea distrusă, a fost graţiat în aprilie 1962. A murit un an mai târziu, la 26 aprilie 1963.

„Ascultându-l, simțeai cinstea exemplară a unui om ce a tânjit după puritate, luptând o viață întreagă să o realizeze. Puritate? Nu e oare o nălucă a minții noastre? Năluca asta e totuși de natură să ne transfigureze măcar o părticică din viața noastră.” (Arșavir Acterian)

Microexpoziţia comemorativă de carte cuprinde o selecţie de titluri ilustrative din opera sa şi este organizată de colega noastră Mariana Caloinescu de la Secţia de împrumut a bibliotecii noastre.

Notă: Citatele sunt preluate din cartea Vasile Voiculescu, scriitorul martir și Rugul aprins, vol. 1, volum regăsit în expoziție.

Încă de la naștere putem să comunicăm, fără să folosim cuvinte. Mamele, de pildă, înțeleg foarte bine plânsul diferit al copiilor, în funcție de nevoile pe care aceștia le au. Chiar și mesajele foarte complexe pot fi transmise nonverbal. Cercetătorii spun că peste 60% din comunicarea dintre persoane se realizează astfel, în funcție de circumstanțe putând ajunge până la 100%. Expresia chipului, privirea, felul în care stăm, tonul vocii, modul în care ne mișcăm, hainele pe care le purtăm, de exemplu, pot spune despre noi mai multe decât cuvintele pe care le rostim iar, uneori, mai multe decât ne-am dori.

Limbajul trupului, ca formă de comunicare nonverbală, ne poate oferi indicii prețioase despre adevăratele gânduri, sentimente, intenții ale semenilor noștri. Prin „citirea” corectă a semnalelor pe care le transmite corpul uman prin poziție, mișcări, gesturi sau expresii faciale reușim să ne cunoaștem mai bine, să comunicăm mai ușor, să interpretăm anumite mesaje ori chiar să le transmitem noi. Acesta este și rolul prezentei expoziții, de a ne ajuta, prin cărțile care ne sunt puse la dispoziție, să aprofundăm acest fascinant domeniu al comunicării fără cuvinte.

Dar, cu toate că, în general, reușim să ne exprimăm în tăcere, uneori chiar mai bine decât prin vorbe, valoarea acesteia nu trebuie absolutizată; pentru a putea dialoga eficient și profund, pentru a înțelege cu exactitate ce vrea să ne spună celălalt, pentru a nu greși în decodarea mesajelor transmise, e totuși necesar să găsim un echilibru între cele două forme de comunicare, verbală și nonverbală.

Microexpoziţia cuprinde o selecţie de titluri şi vă invităm să le consultaţi şi citiţi, alături de alte publicaţii din domeniul psihologiei pe care le avem. Expoziţia este organizată şi propusă cititorilor de colega noastră, Mariana Caloinescu, de la Secţia de împrumut la domiciliu.

Biblioteca Judeţeană Braşov găzduieşte Piaţa Seminţe cu suflet care constă în donaţii şi schimb de seminţe de flori şi legume locale, vechi, cu gustul cunoscut din copilărie, asigurate de această reţea de experţi pasionaţi de agronomie şi agricultură ecologică.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 11 martie 2023, între orele 10,00-13,00, la sediul central (Bd. Eroilor nr. 33-35, Livada Poştei, la etaj, sala de lectură).

Seminţe cu suflet este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor. Acesta este un proiect al unor voluntari, agricultori, decişi să păstreze şi să perpetueze soiurile româneşti de fructe şi legume. Iniţiatorul şi sufletul acestui grup este doamna Rodica Meiroşu, fermier pasionat din Buzău. Vor participa agronomi din ţară şi judeţul Braşov, care vor expune şi vor da la schimb seminţe, precum şi plante şi răsaduri. Agricultorii din Braşov sunt invitaţi la această întâlnire, pentru a cunoaşte această experienţă şi pentru a intra în contact cu profesionişti agricoli.

Organizată după același model ca până acum, piaţa ”Semințe cu suflet” permite celor care doresc să cultive legume sau fructe din soiuri vechi să primească gratuit semințe, material săditor, în limita stocului disponibil. Participanţii şi vizitatorii sunt invitaţi să aducă la schimb propriile seminţe, desigur netratate, pentru a contribui la această reţea care se bazează pe generozitate. La rândul lor, sunt îndemnaţi să dea mai departe seminţele primite, pentru a lărgi cercul beneficiarilor.

Subliniem că în cadrul pieţei ”Semințe cu suflet” nu se pot cumpăra semințele, iar semințele disponibile sunt limitate, astfel încât ele se distribuie în așa fel încât soiurile vechi să poată ajunge la un număr cât mai mare de persoane. Evenimentul se încheie în momentul în care se epuizează semințele, astfel încât este recomandat ca vizitatorii să ajungă şi să fie prezenți la ora deschiderii.

Accesul este gratuit.

Cu prilejul expoziţiei Imperiul Bizantin – istorie şi moştenire, am expus studiile de bizantinistică pe care biblioteca le are în colecţie, o bună introducere pentru a afla cum a început cunoaşterea şi cercetarea istoriei acestui stat.

Invidiat pentru bogăţia sa, apreciat pentru puterea militară şi stabilitatea politică, urât pentru superioritatea diplomatică, a tradiţiilor şi culturii sale, Imperiul bizantin a intrat în atenţia europenilor în perioada Renaşterii. Oraşele Veneţia, Genova cu poziţii dominante şi privilegii comerciale la Constantinopol, Florenţa erau interesate de operele scriitorilor antici. Studiul istoriei bizantine debuta simultan cu umanismul italian în secolul XIV. Cărturarii germani ajung să se intereseze de bizantini după înfrângerea Ungariei de turci la Mohács în 1526 şi primul asediu al Vienei de către turci în 1529, deoarece scrierile bizantine relatau despre otomani. În cadrul Reformei sursele bizantine furnizau un model de relaţie împărat – patriarh, care oferea argumente pentru emanciparea faţă de papa de la Roma. Franţa este atrasă de modelul monarhic bizantin de conducere în secolele XVI-XVII, în contextul absolutismului. Epoca Luminilor (secolul XVIII) a criticat vehement monarhia şi biserica, iar Bizanţul a fost denigrat, apărând conceptul de bizantinism, cu sens peiorativ. Atunci, a apărut Istoria declinului şi prăbuşirii Imperiului roman de Edward Gibbon. Imaginea Bizanţului a fost reabilitată de romantism prin interesul pentru Evul mediu, iar mişcarea de eliberare a grecilor a fost privită cu simpatie, Bizanţul fiind idealizat. În secolul XIX, evoluţia ştiinţelor a deschis drumul înfiinţării unor şcoli istorice specializate în studii bizantine. Prima a fost fondată în Germania de Karl Krumbacher, a doua în Rusia de Aleksandr Vasilievski, a treia în Franţa de Charles Diehl. Şcoli de bizantinologie au apărut în Anglia prin John Bury, Austria, Italia, Japonia şi SUA, ultima prin prestigiosul centru de la Dumbarton Oaks, precum şi în Sud-Estul Europei, în Grecia, Bulgaria, Iugoslavia. România prin Nicolae Iorga, întemeietorul Institutului de Studii Sud-Est Europene şi prin Gheorghe Brătianu, autorul unor profunde studii de istorie socială şi economică bizantină, se înscrie în acest curent istoriografic, având o şcoală de studii bizantine de renume, cu studii de istorie, istoria artei, culturii, bisericii, ideologiilor şi ideilor.

Dispariţia Imperiului Bizantin prin cucerirea otomană a Constantinopolului în 1453 şi a micilor state bizantine până în 1463 nu a însemnat dispariţia civilizaţiei bizantine. Conştient de acest fapt istoric, Nicolae Iorga a introdus conceptul istoric Bizanţ după Bizanţ. Inspirata formulă se referă la continuitatea unităţii spirituale în aria de civilizaţie bizantină din care fac parte şi românii. Din a doua jumătate a veacului XIX, românii s-au modernizat prin europenizare cea ce a dus la desprindere de tradiţia bizantină (proces numit Bizanţ contra Bizanţ, de istoricul Daniel Barbu).

Şcoala de bizantinistică din România include multe nume de cercetători, istorici de artă, literari, ai bisericii, profesori universitari precum Nicolae Bănescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Stelian Brezeanu, Leonidas Rados, Daniel Barbu, Emanoil Băbuş, Răzvan Theodorescu, Pavel Chihaia, Andrei Cornea ş.a., la care se adaugă muzicologii şi etnomuzicologii români specializaţi în cântarea psaltică bizantină. Să reţinem că Biblioteca Academiei Române păstrează una dintre cele mai bogate colecţii de manuscrise în limba greacă, bizantine şi neogreceşti, o moştenire culturală de valoare, cu texte şi ilustraţii artistice reflectând bogăţia gândirii şi sensibilităţii bizantine. Moştenirea bizantină a României este unul dintre elementele culturale care au forjat originalitatea culturii române şi care merită preţuirea noastră.

Sub numele convenţional de Imperiul Bizantin se înţelege Imperiul Roman de Răsărit în Evul Mediu, un stat creştin şi de cultură greacă, cu capitala la Constantinopol, azi devenit Istanbul. În epocă, acest stat se numea Romania sau Împărăţia romanilor şi se întindea la sud de Dunăre, în Balcani, Asia Mică, Nordul Africii şi parţial Italia în momentul de maximă extindere. Cuvântul bizantin este modern, necunoscut în timpul existenţei statului pe care îl numeşte, ci folosit după cucerirea Constantinopolului de către turcii otomani. A fost inventat în 1557, pentru a deosebi statul roman antic de statut roman grec medieval.

Deşi nu există un consens cu privire la data de început a perioadei bizantine, trebuie spus că începând din secolul III, când Imperiul Roman intră în criză, s-a produs un transfer de putere, stabilitate, bogăţie, inclusiv populaţie în Est, în defavoarea Romei şi a părţii apusene a Imperiului roman. Practic, oraşul Bizanţ a devenit Constantinopol, prin alegerea şi decizia împăratului Constantin cel Mare. Investiţiile şi construcţiile în Noua Romă au făcut ca oraşul să devină o metropolă unică în Evul Mediu, numit generic, cu respect, Oraşul, fiind modelul nedisputat al unei capitale imperiale, aglomeraţie urbană şi concentrare de bogăţie, dinamism economic, artă şi cultură superioară. Statul bizantin a existat până la jumătatea secolului al XV-lea, timp în care a cunoscut perioade de dezvoltare şi declin, a rezistat unor mari provocări (războaie, invazii, asedii, atacuri, crize, lupte interne), a reformat structurile sociale şi a găsit soluţii de supravieţuire, a fost condus de mari lideri din dinastii renumite, a creştinat numeroase popoare, a asimilat şi transmis o moştenire culturală fără precedent, influenţând profund regiunea Europei de Sud-Est, Mediterana orientală, oraşele italiene şi nu numai, prin ideologia, civilizaţia şi modelul cultural proprii. Între secolele IV-XIV Imperiul a fost un reper la care se raportau popoarele vecine şi ale Europei apusene (slavii, maghiarii, francii, germanii ş.a.).

Bizanţul a modelat esenţial spaţiul în care cultura şi spiritualitatea sa a iradiat. Astfel, Grecia, Bulgaria, Serbia, România, Rusia datorează moştenirii bizantine caracterul creştin ortodox al culturii lor, modelul artistic canonic al artei şi picturii bisericeşti (tehnica murală a frescei, icoanele pe lemn), muzica sacră specifică, literatura şi istoria sub forma analelor şi cronografelor, idei şi modele care au inspirat cultura lor. Ceea ce reprezintă istoria noastră şi ceea ce suntem azi este în parte rezultatul adoptării modelului bizantin de cultură şi civilizaţie, de mare prestigiu la nivel european şi cu o originalitate necontestată.

Din dorinţa de a face cunoscută istoria şi moştenirea acestui stat puternic şi stabil din Sud-Estul Europei, care a avut o influenţă de durată, Biblioteca Judeţeană Braşov a organizat expoziţia tematică de carte intitulată Imperiul Bizantin – istorie şi moştenire. Sunteţi invitaţi să cunoaşteţi resursele bibliotecii pe acest subiect şi să descoperiţi istoria acestui imperiu care a respins atacurile popoarelor migratoare într-o epocă în care statele creştine din Vestul Europei erau prea slabe pentru a face faţă unor presiuni puternice.

Pentru că anul acesta biblioteca judeţeană braşoveană s-a implicat în reciclarea dopurilor din plastic, în acest sens achiziţionându-se 2 cutii din carton pentru colectarea acestora, ne-am gândit ca ediția a doua a concursului nostru de iarnă să fie în aceeaşi notă şi, în plus, să facem o faptă bună!

Vă invităm la un concurs de confecţionat brazi de Crăciun speciali! Tema din acest an este: BIBLIOBRADUL DE CRĂCIUN REALIZAT DIN DOPURI DE PLASTIC. Avem şi DOUĂ REGULI: 1. trebuie folosite DOAR dopuri de plastic de la recipiente tip pet şi 2. dopurile NU POT FI LIPITE cu nicio soluţie. În rest, culoarea dopurilor, dimensiunea lor şi confecţionarea bradului de Crăciun vă aparţin în totalitate! Vă dăm un pont, pot fi găurite.

Şi acum despre fapta bună: dorim ca toate dopurile folosite la realizarea brazilor de Crăciun să fie ulterior colectate și donate Asociaţiei Capace cu suflet, pentru a le revalorifica şi a ajuta diverse cauze umanitare. De aceea, este important ca dopurile de plastic să nu fie modificate, vopsite sau cu urme de adeziv pe ele. Aşadar, dopuri curate!

Concursul este adresat publicului braşovean, iar cei care vor participa vor trebui să facă dovada folosirii dopurilor de plastic prin prezentarea acestora, după terminarea concursului, la punctul de colectare din holul bibliotecii noastre.

Vă invităm să ne trimiteţi o fotografie cu Bibliobradul de Crăciun din dopuri de plastic realizat de voi, până la data de 14 decembrie, inclusiv. Odată cu fotografia trimisă, vă rugăm să specificați numele participantului şi numărul de telefon. Toate fotografiile vor fi strânse într-un album, pe care-l vom posta în 15 decembrie, pe Facebook, pe pagina Bibliotecii Judeţene Braşov. Vom alege brazii câştigători prin vot / like-uri acordate de noi bibliotecarii şi de publicul nostru. Concursul va fi deschis şi bibliotecarilor braşoveni, iar voturile vor fi contorizate separat: secţiunea cititori şi secţiunea bibliotecari.

Primele 3 poze cu cele mai multe like-uri vor primi admiraţia noastră şi premii surpriză.

Aşteptăm cu drag şi interes imaginile brazilor de Crăciun, pe email : marketingatbjbv.ro sau în mesaj privat pe pagina de Facebook a Bibliotecii Judeţene Braşov.

Spor şi inspiraţie vă dorim!

Parteneri media: Jurnal FM, Litera 9, Monitorul expres, NewsBV, Radio România Braşov Fm, RTT Brasov, Transilvania 365.

Când în jur totul se destramă și lumea pare a fi din ce în ce mai răsturnată și nesigură, există oare o formă singulară de a educa imaginația, de a o stimula permanent, astfel încât să producă noi discursuri artistice care să devină în timp comentarii asupra lumii înconjurătoare?

Unul dintre aceste forme de discurs artistic este fără îndoială arta plastică. Arta plastică are propriile reguli pe care profesoara de pictură și grafică Mihaela Modâlcă le cultivă și le încurajează permanent, atât în cadrul cursurilor de pictură de la Școala Populară de Artă „Tiberiu Brediceanu” Brașov, dar și printr-o activitate extra-curriculară susținută, manifestată sub forma taberelor de creație ajunse deja la un număr impresionant de ediții. Prin intermediul taberelor de creație, care sunt de fapt ateliere prelungite, se dezvoltă în primul rând respectul față de valorile cultural-artistice , valori pe care mulți le-au uitat sau le-au înlocuit cu false valori, independente de adevărata natură a voinței lor.

Aceste valori se regăsesc în fiecare dintre lucrările realizate de cele patru eleve prezente în expoziția Expresivități cromatice: Teodora Popescu, Iulia Rădulescu, Mara Stroiescu și Denisa Tonca. Lucrările expuse în spațiul „Galeriei de pe Scară” a Bibliotecii Județene George Barițiu Brașov sunt diverse, atât prin tematica abordată, cât și prin modalitatea de raportare la limbajul plastic. Se poate observa cu ușurință un punct comun în ceea ce privește legătura dintre mesajul plastic și forța de expresie a fiecărei creatoare în parte.

O primă lucrare ce iese în evidență în sensul acesta este “Tuburi de culoare” (creion/hârtie) a elevei Iulia Rădulescu. Tendința Iuliei către “jocul” cu detaliul, grija pentru detaliul plastic este încurajată de profesoara ei Mihaela Modâlcă și devine extrem de importantă în cazul ei, după cum se poate observa și din cea mai recentă lucrare : Ambalaj. Totodată tânăra artistă manifestă un interes deosebit în plan cromatic pentru culorile vii, debordând de curaj, ea nu se cenzurează în privința combinațiilor de culori calde și reci subliniind prin intermediul lor o metamorfoză a naturii (Floare albastră, Vulturul).

Lucrările Denisei Tonca radiografiază o lume singulară, care pare știută și simțită numai de ea. Lucrări precum : Dragonul, Păunul sau Peisaj din Poiana Mărului reușesc să comunice cu noi inclusiv la un nivel senzorial și care, se apropie pe alocuri de mistic. Dimensiunea mistică pe care Denisa o supune atenției publicului vine ca o vindecare a celor care au uitat să caute bucuria în lucrurile cele mai mici, tot așa precum roșul nuanțat din lucrarea ei Trandafiri amintește de grădinile japoneze și de un anumit ritual al regăsirii iubirii. De altfel, nuanțele sunt cele care o provoacă pe creatoare, în sensul în care ea caută întotdeauna cea mai bună formulă plastică, fapt ce o diferențiază de oricare alt demers artistic al colegelor ei de atelier.

În cazul Marei Stroiescu este evidentă tendința către explorare, către aducerea în prim-plan a unor “tărâmuri” ascunse. Propria viziune asupra subiectului abordat este întotdeauna marcată de o decizie bine structurată a graniței dintre elementele vizibile și cele invizibile. Un exemplu în acest sens este lucrarea Peisaj marin. Încă de aici se detașează tendința sa către explorare. Aparent restrâns, golful pe care ea alege să-l reprezinte cu o barcă în planul apropiat, invită la o evadare calculată care sintetizează de fapt nevoia fiecăruia de libertate. Libertatea este o temă pe care tânăra artistă o preferă, fie că realizează peisaje, compoziții sau reprezentări ale lumii necuvântătoarelor (Calul , Pisica).

La Teodora Popescu se poate constata o receptivitate aparte, dublată de o tendință pronunțată către reprezentarea cât mai fidelă a realității, aproape în sens fotografic. Lucrările ei Memoria timpului sau Natură statică prezente în cadrul expoziției invită privitorul să chestioneze în permanență ceea ce vede, să vină cu propriile sale interpretări. Totodată iese în evidență o dimensiune realistă. Această dimensiune realistă orientată către planul imediat poate fi regăsită în lucrări precum : Portret, Floarea soarelui. Dacă vorbim de peisaje putem observa o anumită ritmicitate a planurilor și o trecere subtilă dar încărcată de forță între zone estompate și zone reliefate în culoare.

Într-o lume în care puritatea și sensibilitatea par uneori de negăsit, într-o lume în care nu mai avem timp să ne oprim asupra lucrurilor care contează cu adevărat, nu avem altă șansă decât a ne educa vizual, pentru că un lucru rămâne valabil indiferent de vremurile în care se constituie o grupare artistică : mesajul plastic începe cu o pată de culoare!

Text de Alina Muşina