Blogul bibliotecii din Brasov

Miercuri, 23 noiembrie 2022, de la orele 18,00, la Sala de lectură, va avea loc conferinţa intitulată „Şi canibalii se satură de oameni”. Conferinţa va aborda chestiuni despre condiţia fiinţei umane în epoca actuală şi despre provocările viitorului, în contextul tehnologizării, utilizării pe scară largă a roboţilor, imprimării 3D şi inteligenţei artificiale, subliniind impactul acestora asupra omului şi consecinţele pentru mediu. Participă şi prezintă: Alexandru Dobre şi Daniel Nazare. Dezbaterea se va desfăşura sub egida SciFest – eveniment de ştiinţă şi industrii creative.

Biblioteca Județeană Brașov, Centrul Multicultural al Universității „Transilvania” Brașov și Muzeul de Artă Brașov, ca parteneri, organizează un curs practic Branding și comunicare în industrii media susținut de Cristina Simion, curator și galerist, la care au plăcerea să vă invite să luați parte. Evenimentul va avea loc luni, 10 octombrie 2022, de la orele 16,00 și va fi găzduit de Centrul Multicultural al Universității „Transilvania” Brașov. Evenimentul va avea loc în cadrul SCIFEST – Festival de ştiinţă şi industrii creative.

Cu o experiență îndelungată în comunicare și marketing în media, precum și cu o activitate susținută de promovare a artiștilor, Cristina Simion va aborda următoarele chestiuni în prezentarea sa:

Industrie creativă și profesie liberală – importanța valorii intangibile. De ce contează brandingul. Imaginea profesională și imaginea personală a creatorului. Reputație, leadership, clivajul imaginii și al încrederii. Succesul profesional și impactul social

Ce și cui comunicăm. Viziune, elemente relevante, elemente de diferențiere sau unicitate, recunoașterea spontană și cea asistată. De la creatorul-absent la creatorul-comunicator (influencer). Publicul și partenerii creatorului. Comunicarea directă și comunicarea intermediată. Avantaje și dezavantaje. Prezentul disruptiv, șocul viitorului și responsabilitatea socială a creatorului.

Detalii despre Cristina Simion aflați mai jos.

Cunoscând interesul și activitatea dvs. în domeniul industriilor creative, vă invităm să luați parte și vă rugăm să vă înscrieți completând formularul disponibil la linkul de mai jos

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSe66rBPNKh5uwd9qnH9Maa5BYRRg-emi_ncxBPm9XH4w5XmvA/viewform?usp=sf_link

După seminarul practic, Muzeul de Artă vă oferă un tur ghidat în expoziția Magdalena Rădulescu, găzduită pe simezele Centrului Multicultural, o expoziție a unei artiste talentate și boeme, care a surprins exoticul, mișcarea și dansul în tușe grațioase și puternice.

Vă așteptăm cu drag!

Despre Cristina Simion:

În lumea jurnalismului, Cristina Simion a fost și este un nume reputat, azi fiind mai cunoscută în lumea artei. A condus mult timp grupul de presă Edipresse, o poziție de mare responsabilitate. A început munca în mass media scrisă încă din studenţie, urcând ierarhic, pas cu pas, de la postul de corector, la jurnalist de teren, editor de ştiri, redactor-șef, director de marketing până la postul de director general. A construit o carieră solidă, în care a învăţat, a experimentat, a lansat proiecte, a lucrat în publicitate, distribuţie şi marketing, a fost director editorial.

În urmă cu aproape zece ani, a făcut o alegere, renunţând la cariera din România şi stabilindu-se în Germania. Aici s-a gândit ce i-ar plăcea să facă şi a decis să-şi împlinească visul de a avea o galerie de artă şi de a promova artişti. A făcut cursuri de curatoriat, a organizat expoziţii în galeria proprie, Tiny Griffon, din Nürnberg, şi în afara ei, scrie cărţi şi albume de artă, cataloghează colecţii private de artă, coordonează parteneriate transfrontaliere între Germania şi România în domeniul artistic. A fost co-curator la cele două ediţii ale Bienalei Internaţionale de Arte Vizuale (Bienala Albastră) din Braşov. În ultimul deceniu, a colecţionat cu pasiune şi interes lucrările unui artist de origine română, Jacques Hérold, afirmat ca unul dintre cei mai importanţi suprarealişti târzii în Franţa. În 2021-2022, a itinerat expoziţia colecției de gravură şi ediţii bibliofile Jacques Hérold, la Braşov (Biblioteca Judeţeană Braşov), Bucureşti (Muzeul Național al Literaturii Române), Timişoara (Muzeul Național de Artă) şi Cluj-Napoca (Muzeul Naţional de Artă), curatoriind, la Brașov, şi expoziţiile altor artişti români: Roland Pangrati și Gabriela Bodin.

Cu un doctorat în managementul industriilor nestandardizate, cursuri de curatoriat internațional și de managementul colecțiilor de artă la NODE Curatorial Center Berlin și un curs de Arts and Finance la Sothebys Institute of Art New York.

Îmbinând experienţa de jurnalist, de marketer, de galerist şi curator, Cristina Simion susține seminarii de branding şi comunicare pentru mediul artistic.

Vă invităm să luați parte la o dezbatere despre muzeele de știință și tehnică, organizată de Biblioteca Județeană Brașov în cadrul Sciefest – festival de știință și industrii creative. Ne dorim o discuție în care vor fi expuse diferite inițiative și soluții, în care se va defini ce înseamnă și presupune un muzeu de acest tip, ce oferă și cum poate fi el funcțional.

Evenimentul va avea loc online, pe zoom, vineri, 19 noiembrie 2021, orele 12,00 și se desfășoară sub egida Comitetului Român de istoria și filosofia științei și tehnicii – Filiala Brașov (CRIFST).

Vă propunem o întâlnire cu invitații noștri, cărora le mulțumim că au răspuns la apelul nostru:

Prof. dr. Alexandru Herlea (Paris), Despre muzeologia științifică și tehnică

Inginer mecanic, specializat în istoria științei și tehnicii, profesor universitar emerit în Franța, fost președinte al societății internaționale de istoria tehnicii – ICOHTEC, Alexandru Herlea a fost consilier de muzeologie tehnică și arheologie industrială. În prezentarea sa, va face o trecere în revistă a evoluției muzeologiei științifice și tehnice începând din secolul al XVII-lea și ajungând până în zilele noastre. Va prezenta diferitele categorii de muzee din domeniu și va sublinia caracteristicile noii muzeologii ce pune accent pe interacțiune și comunicare.

Ioana Duică, Muzeul pedagogic Brașov – Muzeul copiilor – trecut, prezent, perspective

Muzeul pedagogic Brașov s-a dovedit a fi o alternativă educațională de încredere, dezvoltând proiecte în varii domenii, stimulând inovația și educația științifică mai ales a copiilor.

Ioana Borșan (Muzeul de științe Brașov-Constanța), Karpen Science Center /Museum

De curând apărut, Muzeul de științe a diversificat ofertele educaționale din Brașov, adresându-se și adulților, nu numai copiilor, prin conținutul creat și pus în scenă.

Pentru a obţine linkul de conectare, vă rugăm să transmiteţi dorinţa de participare la întâlnire la adresa ruxi1971atgmail.com

Recomandarea de carte de săptămâna aceasta este Pnin, de Vladimir Nabokov. Scris în paralel cu cel mai cunoscut roman al său, „Lolita”, și publicat în 1957, după ce capitole din roman apăruseră deja în revista The New Yorker, „Pnin” constituie încercarea lui Nabokov de a se reconcilia cu statutul său de expatriat, înfățișând – cu ironie suavă, nostalgie, dar și cu o melancolie asfixiantă ce subjugă tonul adesea ludic și stăruie chiar și în subtextul pasajelor descriind caraghioslâcurile generate de inadaptarea personajului titular – atât universul tangibil, cât și pe cel interior, psihologic al exilului rusesc.

Profesorul Timofei Pnin este întruchiparea intelectualului incapabil să se adapteze exigențelor vieții moderne, o figură caricaturală ce pare mai curând incongruentă cu traiul colectiv, handicap exacerbat de despărțirea sa forțată de patria mamă, de peregrinările sale ulterioare prin Europa și, în fine, de întâlnirea sa cu America, unde speră să poată aduce cu sine și răspândi ceva din cultura țării sale. La Colegiul Waindell, în cadrul căreia predă rusa grație intervenției șefului catedrei de germanistică, Pnin este ținta persiflării personalului academic, mai ales datorită englezei sale șubrede, care reprezintă prima barieră în calea asimilării sale de către cultura americană; apoi, profesorul Pnin întâmpină în mod constant dificultăți în decodarea acesteia: fie că este vorba de reclamele americane, de glumele și bârfele celorlalți profesori sau de confuzia ivită la un magazin atunci când cere o minge de fotbal pentru fiul său, iar vânzătorul îi oferă, în mod instinctiv, o minge de rugby, statutul de outsider al lui Pnin scânteiază neobosit, fiind imposibil de mascat sau suprimat. Distanța pe care o impune prezența neobișnuită a lui Pnin celorlalți cu care intră în contact intervine, prin tehnica narativă adoptată, și în raportarea cititorului față de acesta: exotismul protagonistului este accentuat prin faptul că nu avem niciodată acces direct la adevăratele trăiri și gânduri ale acestuia – viața sa intimă este redată prin prisma imaginației naratorului necreditabil, Vladimir Nabokov însuși, care mărturisește că îl cunoaște pe Pnin încă din tinerețe și care apare la un moment dat în roman, deturnând acțiunea. Cu toate acestea, în mod paradoxal, aura stranie cu care naratorul îl înconjoară pe Pnin, transformându-l adesea într-un trist bufon, într-o făptură bizară care pare a popula un univers alternativ, ni-l face în cele din urmă mai autentic și mai aproape de realitate decât orice alt personaj din roman (în treacăt fie spus, deși are doar 200 de pagini, Nabokov include în roman peste 300 de nume de persoane!). De asemenea, merită precizat că romanul poate fi citit și într-o cheie (cvasi)autobiografică: prin intermediul structurii romanești ingenioase, redată printr-un discurs metaficțional și parodic, Nabokov își camuflează propria experiență de emigrant în America. La fel ca Pnin, Nabokov părăsește Rusia în urma revoluției bolșevice din octombrie 1917, trăiește o perioadă în Berlin și după în Paris, iar în 1940 părăsește Franța pe fondul invaziei naziste și se stabilește în SUA, unde va preda literatură comparată și rusă. Atât Pnin, cât și Nabokov și-au pierdut persoane dragi în lagărele de concentrare naziste: Pnin o pierde pe Mira, prima sa dragoste, în timp ce Nabokov își pierde fratele. Chiar dacă tranziția lui Nabokov spre viața americană a fost una mult mai armonioasă, acesta fiind un vorbitor remarcabil de limba engleză (iar stilul melifluu, aproape muzical, cu fraze complicate, bogate, construite cu un rafinament aparte sunt o dovadă clară a măiestriei sale lingvistice), autorul împărtășește cu propriul său personaj dorul nestăvilit pentru țara de baștină, iar frecventele căderi în visare ale protagonistului – singurele momente care-i permit acestuia să se refugieze de țara imposibil de înțeles în mijlocul căreia se află și să reexploreze, pe cale mentală, tărâmul copilăriei, al paradisului pierdut – reflectă, cu siguranță, încercarea personală a lui Nabokov de a recupera, prin intermediul terapeutic al ficțiunii, o parte din trăirile tinereții.

Roman academic, al jocurilor de cuvinte, al glumelor și aluziilor erudite, ce reflectă cu ironie spumoasă intrigile la nivelul angajaților universității, roman-cronică a experienței dureroase a emigrantului nevoit să o ia de la capăt într-o țară pe care nu o înțelege și care-l ridiculizează și ostracizează, roman metaficțional, pe alocuri autopersiflant, al investigării propriei condiții de autor exilat și al definirii propriei identități, „Pnin”, pe nedrept umbrit de succesul „Lolitei”, se numără, fără doar și poate, printre pietrele de temelie ale literaturii secolului XX.

Cartea a fost retipărită anul acesta la editura Polirom, în traducerea Monei Antohi, și poate fi împrumutată de la sediul central și de la toate filialele bibliotecii.

A recomandat Vlad Babei.

Săptămâna trecută s-a desfăşurat Conferinţa Naţională ANBPR BiblioPublica. Tema întâlnirii a fost legată de bibliografia, istoria şi memoria locală, un subiect cu adevărat atractiv în formularea frumoasă găsită „Bibliotecile publice – teritorii ale cunoaşterii şi memoriei colective”, ce a beneficiat de un logo inspirat, realizat de artistul Dan Perjovschi. Conferinţa a reunit de la sesiuni în plen la sesiuni tematice, cursuri şi ateliere, demonstraţii practice şi expoziţii.

Partener al conferinţei a fost de această dată Ambasada SUA la Bucureşti, care a finanţat un program de instruire pe tema Biblioteci publice – agenţi de combatere a ştirilor false şi a dezinformării în România rurală, derulat în judeţele Suceava, Vaslui şi Galaţi, precum şi la Sibiu.  Prezentările dedicate combaterii ştirilor false şi instruirii bibliotecarilor cu noţiunile teoretice şi instrumentele utile pentru a discerne informaţiile amăgitoare au fost susţinute de doi specialişti şi experţi americani, profesoarele Joanna Burkhardt de la Universitatea Rhode Island şi Hermina Anghelescu de la Universitatea Wayne, Michigan. Definiţiile teoretice, însoţite de întrebări şi discuţii, precum şi exerciţiile practice au fost utile participanţilor, furnizând o pregătire într-un domeniu deficitar la noi.

Zilele conferinţei am auzit mereu reproşuri la adresa programului şi a lucrărilor, de slabă calitate. Nu am aceeaşi impresie, deoarece aproape din fiecare prezentare am aflat o idee interesantă şi am învăţat o experienţă utilă. Pentru mine, schimbul de idei a fost folositor. Tot aşa nu mi s-a părut că domină lucrările susţinute de colegii bibliotecari din biblioteci mici rurale. Am numărat din cele 40 de lucrări cuprinse în program doar 10 aparţinând bibliotecarilor din bibliotecile rurale. Dintre lucrări, audiate în sesiunile în plen şi tematice, aş menţiona  cele susţinute de Dragoş Neagu, Liviu Dediu, cu o caldă pledoarie pentru munca bibliotecarilor de referinţe, Paula Horotan despre proiectul albumului documentar al judeţului Satu Mare, un volum interesant, Loredana Stanciu cu o prezentare convingătoare al unui proiect creativ, Ramona Ioana Mezei despre evenimentele Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Mariana Marian cu proiectul de educaţie financiară, Crina Popescu despre proiectele de la Pietrari, judeţul Vâlcea, Anca Badea de la Biblioteca Metropolitană şi Anca Sârbu de la Biblioteca Judeţeană Cluj, două colege erudite şi creative.

Per ansamblu, au fost multe lucrări şi puţine absenţe. Trebuie să menţionăm prezentările aparţinând sponsorilor tradiţionali, vendorilor de softuri de biblioteci (Ime România, Qulto, Softlink) şi partenerilor, precum ECDL România, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Şcoala de valori, Fundaţia EOS Timişoara. Au fost mai multe ateliere tematice despre programe de literaţie în biblioteci, despre proiectele Code Kids şi Ora să ŞTIM. Caracterul lucrărilor conferinţei a fost eterogen şi spre regretul meu puţine prezentări au onorat tema aleasă. Cu atât mai mult cu cât într-o anumită măsură nu am înţeles cum au fost grupate demonstraţii practice de printare 3D şi robotică cu expoziţia despre Julius Doppelreiter, arhitectul care a înnobilat Gorjul, realizată de Olimpia Bratu şi Biblioteca Judeţeană Gorj în parteneriat cu Uniunea Arhitecţilor din România. Aceasta se integra perfect în atelierul despre Iniţiative de memorie locală şi patrimoniu imaterial. O lucrare de la Arad despre Serviciile online ale bibliotecii era mai potrivită alături de lucrările lui Nicolae Constantinescu şi despre proiectul COLIBLITE.

Un alt regret este cel legat de gradul de participare al audienţei. Deşi faţă de alţi ani, am observat numărul mai mare de participanţi în asistenţă, totuşi obiceiul de a se retrage în valuri şi de a lăsa sălile goale mai ales la prezentările de după-amiază s-a păstrat din păcate. În comparaţie cu alţi ani, s-au pus mai multe întrebări decât de obicei. Însă managementul timpului a fost dezastruos, din cauza mai ales a lipsei moderatorilor, de preferat din rândul bibliotecarilor, mai atenţi la acest aspect. Nerespectarea timpului alocat a dat peste cap întreg programul. În sens invers, Adunarea generală a ANBPR s-a bucurat de alocarea a jumătate de oră, deşi merita mai mult. Şi culmea, am fost cei care am respectat timpul. Pe viitor, ANBPR şi mai ales bibliotecarii trebuie să se dovedească mai serioşi şi mai responsabili. Nu este posibil ca programul conferinţei să ajungă la versiunea 23 cu modificări şi să fie definitivă în 22 mai, iar în săptămâna 13-19 mai să se mai înscrie doritori să participe. Răspunsurile trebuie date în termen, altfel echipa bibliotecii organizatoare va munci îndoit, întreit, înzecit şi însutit. Această atitudine este bătaie de joc şi dispreţ faţă de colegii noştri sibieni.

De asemenea, completarea formularului de înscriere cu o lucrare la conferinţă este condiţionată de trimiterea unui rezumat. Nu văd de ani de zile aceste rezumate, la care muncim şi totuşi fără rost, cât timp lucrările nu au rezumatul alături, să poată fi evaluate de participanţi şi să aleagă în cunoştinţă de cauză, nu doar după titlu. De aceea sunt sălile goale, fiindcă nu ştiu la ce să se aştepte, aleg să stea doar la partea oficială. A mai fost spus că este nevoie să redevină activă Comisia ştiinţifică de selecţie a lucrărilor conferinţei. Insist şi de această dată să se revină la această practică. Aceeaşi neseriozitate am constatat şi în răspunsurile cu privire la târgul culinar. Lipsa de răspuns mai mult încurcă şi culmea este că se întâmplă în mijlocul specialiştilor informaţiilor, bibliotecarilor, profesionişti care trebuie să fie buni comunicatori prin fişa postului şi natura profesiei.

Personal, am fost încântată de cele două vernisaje ale elegantelor expoziţii care au agrementat conferinţa, precum şi de degustarea plină de … gust, la propriu şi la figurat, a unor vinuri din zonă, surpriză finală pregătită de gazde, care mi-a dat o dimensiune asupra a ceea ce înseamnă Sibiul capitala gastronomică europeană. Însă multe neajunsuri ale conferinţelor anterioare se păstrează şi nu este cazul să ne păcălim singuri. Avem mult de muncit la capitolul încredere şi seriozitate încât conferinţa să ajungă la înălţimea aşteptărilor noastre şi la un standard profesional decent.

Am scris acest text mereu cu gândul să fiu dreaptă şi să ajut să se îndrepte lucruri care nemulţumesc. Sper că nu am nedreptăţit, ci doar am reuşit să critic. Iar criticile nădăjduiesc să fie utile şi nu să facă rău, ci să corecteze. Aceasta a fost în intenţia mea, căci sunt recunoscătoare colegilor noştri sibieni pentru toate eforturile făcute, pentru care le mulţumesc sincer.

Repertoriind sesiunile conferinţei Bibliothekartag, ediţia 107 de la Berlin, observi cu uşurinţă preocupările bibliotecarilor germani. Accesul deschis şi resursele educaţionale şi informaţionale deschise, digitalizarea, bibliotecile digitale şi crearea de conţinut digital, roboţii şi aplicaţiile lor în domeniul bibliotecilor sunt temele care au atras atenţia şi au canalizat energia în dezbateri. Încă din prima zi de conferinţă, de marţi, o sesiune foarte frecventată a fost cea a bibliotecarilor din bibliotecile publice pe tema Maker Space. Au fost prezentate mai multe asemenea proiecte în care cluburi de electronică, lego, console video şi jocuri, imprimantă 3D, aplicaţii de realitate virtuală erau oferite împreună cu module educaţionale şi de instruire pentru copii şi adulţi în lumea digitală, coding, campanii de gen Hackathon, iniţiere în digitalizare şi crearea de bloguri, concursuri creative, ateliere, conferinţe, premii etc. Pentru reuşita acestor programe, bibliotecarii s-au dotat cu echipamente IT, dar în acelaşi timp au cooperat cu parteneri experţi recunoscuţi pe piaţă, s-au documentat zilnic şi astfel au ţinut pasul cu noutăţile şi au putut oferi servicii comunităţii. Sesiunea a fost interactivă, punctată de multe intervenţii şi întrebări. M-au impresionat pasiunea, interesul şi devotamentul profesionale ale bibliotecarilor din bibliotecile publice, adesea persoane foarte carismatice, care ştiu să prezinte convingător şi să mobilizeze comunităţile. Roboţii au fost de departe personajele preferate ale bibliotecarilor a treia zi de conferinţă, pentru rolul lor de asistent al muncii în bibliotecă, fiind folosiţi cu succes în executarea diferitelor sarcini, promovare şi publicitate. Institutul Goethe, unul dintre partenerii şi susţinătorii tradiţionali ai evenimentului, a prezentat spaţiile experimentale din bibliotecile aparţinând reţelei sale. Astfel, spaţii creative şi inovative întâlnim pe meridiane diferite, de la Varşovia şi Bratislava până la Johannesburg şi în Namibia (de la Cutia de jocuri – Gamebox la staţia creativă de muzică şi Game Jam, la spaţii tematice care subliniază importanţa ecologiei, science fiction-ului prin corpurile de iluminat instalate, a călătoriilor şi până la colţul democraţiei cu publicaţii de gen). Lucrările conferinţei s-au dovedit dense şi utile, bine organizate, respectându-se timpul alocat, iar publicul numeros prezent a fost interesat şi a pus întrebări. Un eveniment profesional de calitate!

Luna februarie vă oferim următoarele activităţi, atât cele pentru publicul larg cât şi cele pregătite special pentru un grup anume de participanţi:

Vineri, 02.02.2018, Mansarda Casei Baiulescu, orele 8,00 – Atelier interactiv de istorie Sub semnul Centenarului susţinut de Serviciul de Formare continuă al bibliotecii pentru beneficiarii D.G.A.S.P.C. – continuare a proiectului CRESC la Bibliotecă

Sâmbătă, 03.02.2018, Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6), orele 13,00 – Întâlnirea cenaclului de literatură science fiction Antares Club Braşov. Tema întâlnirii: OZN-uri deasupra României. Enigma lumilor paralele – dublă lansare de carte în prezenţa autorului Dan D. Farcaş

Vineri, 09.02.2018, Mansarda Casei Baiulescu, orele 8,00 – Atelier interactiv de corespondenţă Sub semnul Centenarului susţinut de Serviciul de Formare continuă al bibliotecii pentru beneficiarii D.G.A.S.P.C. – continuare a proiectului CRESC la Bibliotecă

Miercuri, 14.02.2018, Mansarda Casei Baiulescu, orele 14,00 – Prelegere despre „Automatizarea şi inteligenţa artificială: sfârşitul muncii pentru umanoizi?” susţinută de lector dr. Camelia Crişan (SNSPA – Şcoala Naţională de Şştiinţe politice şi administrative Bucureşti)

Prezentarea este destinată liceenilor pentru a-i atrage spre o carieră în domeniul comunicării

Vineri, 16.02.2018, Mansarda Casei Baiulescu, orele 8,00 – Atelier interactiv de interviuri Sub semnul Centenarului susţinut de Serviciul de Formare continuă al bibliotecii pentru beneficiarii D.G.A.S.P.C. – continuare a proiectului CRESC la Bibliotecă

Sâmbătă, 17.02.2018, Sediul Central, Sala mare de lectură, etaj I, orele 8,00-12,00 – Şezătoare la Braşov

Luni, 26.02.2018, Sediul Central, Mediatecă, etaj I, orele 17,30 – „Muntele din Livadă” – Întâlnire şi dezbatere despre cultura şi literatura montană în România organizată de Asociaţia pentru Educaţie şi Cultură Outdoor (AECO), susţinută de Consiliul Judeţean Braşov.

Cu prilejul celebrării a 90 de ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu, cel care a modelat România modernă în spiritul sistemului democratic pluralist, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov organizează un ciclu de conferinţe în memoria omului de stat care a fost Ionel Brătianu (1864-1927).

Vineri, în data de 24 noiembrie, exact când se împlinesc 90 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Ionel Brătianu, va avea loc ciclul Conferinţele Secţiei Periodice. Vor conferenţia dr. Daniel Nazare – Ionel Brătianu şi ştiinţa politicii şi invitatul său, dr. Corneliu Pintilescu – Ion I. C. Brătianu: destin politic, memorie şi reprezentare istorică.

Daniel Nazare, care nu are nevoie de prezentare, va face o introducere în care va trata despre cum a reuşit Ionel Brătianu să aplice perseverent o ştiinţă a politicii în care a urmărit constant anumite obiective conform principiilor riguroase ale unui intelectual cu formaţie ştiinţifică şi tehnică. Astfel, a construit cu stăruinţă un stat ce a căpătat coerenţă asemeni unei lucrări funcţionale de mare măiestrie tehnică.

Corneliu Pintilescu s-a născut în 1981 la Braşov şi este licenţiat în istorie al Universităţii „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca (promoţia 2004). În 2010, a susţinut doctoratul la aceeaşi universitate cu o lucrare despre represiunea politică şi justiţia militară în România primului deceniu al perioadei comuniste. Cercetător postdoctorand la universitatea clujeană (2011-2013), lector universitar specializat pe istoria contemporană la Departamentul de Istorie şi Patrimoniu al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu (2013-2016), este în prezent cercetător ştiinţific gradul III la Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca. A publicat lucrarea Procesul Biserica Neagră 1958 (2008) şi Justiție militară și represiune politică în România comunistă (1948-1956). Studiu de caz: activitatea Tribunalului Militar Cluj (2012). Conferinţa sa va prezenta moştenirea istorică lăsată de Ion I. C. Brătianu în contextul centenarului Unirii din 1918. Istoricul îşi propune să înfăţişeze biografia lui Ionel Brătianu şi percepţia faţă de el în diferite perioade, de la epoca interbelică la comunism şi recuperarea sa post 1989. Prelegerea se va concentra în mod deosebit asupra implicării sale în negocierile din timpul Conferinţei de Pace de la Paris din anii 1919-1920, precum şi a rolului său în reforma agrară şi în crearea cadrului constituţional al României Mari. Fiind beneficiarul experienţei politice transmise de tatăl său, Ion I.C. Brătianu s-a afirmat ca un lider care a excelat atât în politica internaţională, cât şi în cea internă, reuşind în decurs de 12 ani (1916-1927) să îşi aducă contribuţia decisivă la realizarea Marii Uniri, la definirea sistemului politic democratic al României interbelice şi la implementarea reformelor economice, pe care le-a schiţat deja înainte de Primul Război Mondial.

Conferinţele Secţiei Periodice fac parte din programul SCIEFEST – Festival de ştiinţă şi industrii creative şi vor avea loc vineri, 24 noiembrie, de la orele 18,00, la Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6). Conferinţele vor fi însoţite de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste din fondurile bibliotecii.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment despre memoria noastră istorică!

Comunicat de presă

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov are bucuria să vă invite la conferinţa „Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori” susţinută de invitata sa, profesoara Steluţa Pestrea Suciu. Evenimentul va avea loc joi, 19 octombrie 2017, de la orele 18,00, în Mansarda Casei Baiulescu.

Tema aleasă aduce în faţa publicului informaţii interesante despre viaţa literară a Braşovului interbelic şi poveştile de iubire care au animat-o. Vor fi evocate figurile mai multor intelectuali şi personalităţi, a căror viaţă sentimentală le-a influenţat în parte opera, iar Braşovul apare ca fundal în aceste istorii personale, oraşul fiind unul dintre personajele întâmplărilor de viaţă şi însufleţind relaţiile. Medalioanele vor fi dedicate Norei Lemeny şi lui Alexandru Bogdan, Smarandei Andricu şi lui Cincinat Pavelescu, Domniţei Gherghinescu-Vania şi lui Lucian Blaga, lui Henriette Yvonne Stahl şi lui Ion Vinea, lui Leny Caler şi lui Mihail Sebastian, Lydiei Manolovici şi lui Octav Şuluţiu. Poveştile lor adevărate de iubire se reflectă adesea în scrierile lor, sentimentele sunt filtrate şi retrăite prin puterea scrisului. Avem ocazia să aflăm povestea reală din spatele textelor, să identificăm locuri din Braşov evocate în creaţia literară şi să ne redescoperim oraşul ca fiind un loc al iubirii şi iubirilor.

Steluţa Pestrea Suciu, născută la 18 decembrie 1943, în Brad, judeţul Hunedoara, este o îndrăgostită de literatură, dramaturgie şi de Braşov. Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, a fost un activ profesor de limba română la Braşov, unde a iniţiat în tainele limbii şi literaturii generaţii de tineri. Împătimită consumatoare de teatru şi de spectacole, a urmărit fenomenul teatral constant, semnând numeroase recenzii şi realizând volume de interviuri cu actori, precum Costache Babii şi Dan Săndulescu.  A semnat mai multe lucrări didactice, a publicat articole de istorie literară şi locală despre Braşov, scotocind atentă în arhive, căutând informaţii în familiile braşovene, păstrând vie memoria urbană a braşovenilor. Restituirile şi articolele de specialitate le-a tipărit în revistele „Astra”, „Limbă şi literatura română”, „Revista de pedagogie”, cotidiane locale, dar şi în numeroase volume, dintre care Străzi, case, oameni din Braşov (2011) este una dintre cele mai reuşite cărţi.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de Departamentul de Ziare şi Reviste al Bibliotecii Judeţene „George BAariţiu” Braşov. Conferinţele va fi însoţită de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste, cărţi poştale ilustrate din fondul bibliotecii.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment ce promitem că va fi cu siguranţă interesant!

Dacă duminica trecută am avut lecturi din literatura francofonă, acum hamacul cititor aduce lecturi din literatura română contemporană. Duminică, 23 iulie 2017, între orele 11,00-13,00 ne întâlnim din nou în curtea Casei Baiulescu, la lecturi în aer liber. Tema este literatura contemporană română. Vă place să citiți scriitorii actuali? De ce? Care sunt tendințele literare în România actuală? Dar reușitele autorilor români? Aveți un top al preferaților? Ce rol joacă revistele literare și editurile în stimularea scrisului contemporan? Literatură în format tipărit sau online? Ce șanse asigură traducerile literaturii române contemporane? Acestea și multe altele le vom discuta cu invitatul nostru, scriitorul și eseistul Caius Dobrescu. Ne bucurăm că va fi prezent în mijlocul nostru și vă invit să vă alăturați lecturilor noastre publice. Vă așteptăm cu drag!