Arhivă

Post Tăguit cu ‘carte’

Lansare de carte – editura Eikon

februarie 24th, 2022 Fără comentarii

Editura Eikon în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov are plăcerea să vă anunţe şi să vă invite la lansarea cărţii “Oracolul generaţiei X” de Stelina Păun Cărpuşor. Evenimentul va avea loc marţi, 1 martie 2022, de la orele 14,00, la sediul central, Sala de lectură (etajul I).

Vor vorbi autoarea, profesor dr. Christian Crăciun şi domnul Valentin Ajder, directorul editurii Eikon. Moderator şi amfitrion va fi Daniel Nazare, directorul bibliotecii.

Cartea cuprinde memoriile Stelinei Păun Cărpuşor, parte din generaţia X, pe care o prezintă astfel: cu “Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade în buzunar, cu chitara în spate, păşind în ritm de rock, pasionată şi de muzica folk, hard and heavy metal, punk, apreciind versurile critice şi care a aparţinut unui curent pe care îl numeşte sarcantilism, un hibrid între sarcasm şi mercantilism. Despre carte, Christian Crăciun afirmă că prezintă copilăria şi adolescenţa acelei generaţii, crescută în anii dificili ai dictaturii ceauşiste, anii ’80 dominaţi de cei trei F: frică, frig, foame. Dincolo de condiţiile grele, copiii de atunci, mulţi la număr, creşteau împreună, interacţionând, constituind un univers plin de veselie, jocuri şi experienţe, amintiri ce formează substanţa cărţii.

Cartea se poate cumpăra de pe site-ul librăriei Eikon, putându-se comanda la următorul link https://www.librariaeikon.ro/…/1183-oracolul-generatiei…, cu livrare la domiciliu, în orice colţ al lumii vă aflaţi. Veniturile din vânzarea cărţii sunt donate în scop caritabil.

Vă aşteptăm cu drag la întâlnirea cu o carte şi oameni interesanţi, o întâlnire de suflet şi pentru suflet!

Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile şi permis cu respectarea condiţiilor de securitate impuse de pandemie.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 21st, 2022 Fără comentarii

Cum luna februarie este un timp închinat iubirii, inclusiv iubirii de carte şi de lectură, alegerea bibliotecarului pentru această săptămână s-a oprit firesc asupra unei culegeri cu texte scrise de autori români contemporani: “Amorul pe înţelesul tuturor: o antologie a prozei contemporane de dragoste” (Piteşti, Paralela 45, 2018, 160 pagini). Găsiţi acest titlu la Sala de lectură, Secţia de împrumut la domiciliu, filialele 2 şi 5.

Reunind scrierile lui Cosmin Perţa, Ştefan Caraman, Matei Florian, Stelian Müller, Marian Ilea, Adina Rosetti, Simona Sora, Al. Bogdan Stănescu, Şerban Tomşa, antologia aduce publicului texte şi viziuni proaspete nu numai despre dragostea în literatură, dar şi despre ce este şi cum este simţită dragostea azi, cu sensibilitatea şi mentalităţile societăţii noastre.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă - http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 14th, 2022 Fără comentarii

Potrivită cu această săptămână ce începe sub semnul Sfântului Valentin, cartea săptămânii este “Repertoarul amorului: 69 de povești de dragoste din istoria lumii” de Stelian Tănase (apariție a editurii Hyperliteratura, Timișoara, 2019, 250 pagini) pe care o găsiți la Sala de lectură, Secția de împrumut și filialele 2, 3 și 5.

Fie că vorbim de curtezane, amante sau soţii, de regi, dictatori sau preşedinţi, regizori, actori, cântăreţi sau artişti, fie că sfârşiturile lor sunt tragice sau timpul a diluat din flacăra sentimentelor, poveştile lor au schimbat de multe ori istoria şi însuşi conceptul de iubire, aşa cum îl ştim astăzi. Stelian Tanase te poartă într-o incursiune în unele dintre cele mai pasionale şi intrigante poveşti de dragoste, care la timpul lor, au făcut înconjurul lumii. De la iubirile nefericite ale lui Kafka la relaţiile lui Stalin sau Hitler, de la amanta lui Goebbels la drama lui Jeanne Hebuterne şi Amedeo Modigliani, de la Frida Kahlo, Edith Piaf, Coco Chanel sau Marilyn Monroe, până la amorurile din interbelicul bucureştean, cu Bâzu Cantacuzino sau Enescu, de la idilele Reginei Maria până la dragostea Regelui Mihai.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 7th, 2022 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (07-13.02.2022) este “Ce ştie doar vântul” de Amy Harmon (în traducerea Oanei Stănescu, Bucureşti, Editura Bookzone, 2021, 456 pagini), disponibilă pentru public la Secţia de împrumut la domiciliu şi filialele 2, 3 şi 5.

Romanul este o poveste de dragoste de neuitat, călătoria imposibilă a unei femei de-a lungul secolelor ce ar putea schimba totul…
Anne Gallagher a crescut fermecată de povestirile bunicului său despre Irlanda. Devastată de moartea acestuia, ea călătorește înapoi către meleagurile lui natale pentru a-i împrăștia cenușa. Acolo, copleșită de amintirea unui om pe care îl adorase și de o istorie pe care nu o știuse niciodată, este transportată brusc într-un alt timp.

Irlanda anului 1921 este în prag de război. Un loc periculos în care să te trezești. Tocmai aici ajunge Anne, rănită, dezorientată, aflată în grija doctorului Thomas Smith, protectorul unui băiețel care îi pare straniu de cunoscut. Confundată cu mama copilului, dispărută cu mult timp în urmă, Anne trebuie să hotărască dacă este dispusă să renunțe la viața sa de până atunci pentru o dragoste pe care nu credea că o va găsi vreodată. Dar, până la urmă, oare această alegere îi aparține ei cu adevărat?
Vântul, martorul tăcut a tot ce s-a întâmplat, este singurul care cunoaște răspunsul.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+cf1e6f8fc0a801143bf3dd4105194945&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

9 februarie – Ziua internațională a pizzei

februarie 4th, 2022 Fără comentarii

Originile a ceea ce numim astăzi pizza se găsesc cu sute de ani înainte de Hristos. Scrieri istorice menţionează faptul că soldaţii lui Darius cel Mare (521 – 486 î.H.) îşi coceau, pe scuturile de luptă, un fel de pâine plată, acoperită cu brânză. A doua atestare scrisă datează din secolul al III-lea î.H., când istoricul roman Marcus Porcius Cato aminteşte în scrierile sale de un aluat întins în formă rotundă, asezonat cu ulei de măsline, ierburi aromatice şi miere, copt pe piatră. Şi poetul roman Virgiliu descrie în poemul Eneida o pâine în formă de cerc, care pare să semene cu ceea ce astăzi numim pizza.
Anul 1522 este unul decisiv în istoria pizzei. După ce roşiile au ajuns pentru prima oară în Europa, locuitorii oraşului Napoli au început să le combine cu produsele de panificaţie şi astfel putem spune că a apărut prima variantă a pizzei moderne. Secolul al XVII-lea aduce pizzei din Napoli o mare popularitate printre localnici şi printre turiştii care vizitau acea parte a Italiei.
Cel mai cunoscut şi apreciat tip de pizza din Italia este clasica Margherita. Aceasta ar fi fost creată în 1889 de către napoletanul Raffaele Esposito. Cu ocazia vizitei cuplului regal la Napoli, el ar fi creat o pizza inspirată de culorile steagului italian: roşu (roşii), alb (mozzarella) şi verde (busuioc). Reginei Margherita i-a plăcut atât de mult mâncarea încât pizza a primit numele ei.
La început de secol XX, pizza italiană ajunge în America, fiind vândută sub formă de felii, de vânzători ambulanţi, pe străzile din Chicago. Le păstrau calde într-un recipient ingenios, de formă cilindrică, prevăzut cu un compartiment umplut cu cărbuni încinşi.
Astăzi pizza se găseşte aproape oriunde şi se serveşte în nenumărate variante, cu tot felul de topping-uri, inclusiv unele pe care italienii nu le-ar pune niciodată pe un blat de pizza. Dar pentru o pizza adevărată, tot în Italia trebuie să mergem, şi nu oriunde, ci la Napoli!

Cu acest prilej, colega noastră Valentina Mihăilă de la Secția de împrumut la domiciliu a organizat o microexpoziție de carte, alegând volume de rețete pentru acest fel de mâncare cunoscut pe toate meridianele lumii.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Aniversările lunii februarie: James Joyce – 140 de ani de la naştere

februarie 2nd, 2022 Fără comentarii

James Augustine Aloysius Joyce s-a născut la 2 februarie 1882 la Dublin, în Irlanda. A urmat studiile primare şi liceale la un colegiu iezuit din Conglowes Wood, unde a dobândit bazele culturii sale clasice. În 1898 devine student al Universităţii din Dublin, unde scrie pamfletul The Day of Rabblement (Ziua gloatei zgomotoase), îndreptat împotriva lui W. B. Yeats şi a teatrului irlandez.

În 1902 începe să studieze medicina la Paris, dar după un an de
privaţiuni, se întoarce acasă, unde mama lui era pe moarte. În 1904 pleacă din nou din ţară împreună cu Nora Barnacle, cea care îi va deveni soţie în anul 1931. În profund dezacord cu familia, cu biserica catolică, nemlţumit de atmosfera din ţară, Joyce ia calea exilului. Locuieşte perioade îndelungate la Trieste, unde predă limba engleză, şi la Roma, unde lucrează ca funcţionar de
bancă.

În 1914 publică, după aproape zece ani de luptă cu editorii, care
considerau textele prea îndrăzneţe, volumul de nuvele Dubliners (Oameni din Dublin). În 1915, din cauza intrării Italiei în Primul Război Mondial, Joyce se mută la Paris. În această perioadă apar, în 1916, romanul Portret al artistului la
tinereţe şi, în 1918, piesa Exilaţi. În 1922 vede lumina tiparului monumentalul roman Ulise. În 1923 începe să lucreze la cea de-a doua sa operă majoră, Finnegans Wake (Veghea lui Finnegan), lucrare editată în 1939.

După o viaţă chinuită şi aproape orb, Joyce se stinge din viaţă la 13 ianuarie 1941, la Zürich, lăsând în urmă o operă definitorie pentru literatura modernă.

Microexpoziţia aniversară de la Secţia de împrumut a fost organizată de colega noastră Valentina Mihăilă şi cuprinde lucrările sale, precum şi cărţi recente despre autor. Este o invitaţie la (re)lectură, de a descoperi un scriitor marcant.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Colecţia lunii februarie 2022 – Emoţii şi sentimente

februarie 1st, 2022 Fără comentarii

Dacă este prima zi a lunii, oferim o nouă listă tematică de cărţi, întocmită de colega noastră de la catalogare, Nicoleta Tudor. Subiectul este despre Emoţii şi sentimente. Iată prezentarea

Voi cum vă simțiți astăzi? Ce emoții și sentimente vă încearcă?

Ce sunt emoțiile? Cum se nasc ele? Ce funcții îndeplinesc? Dar sentimentele? Care este diferența dintre emoție și sentiment? Există o legătură între emoțiile noastre și boală? Dar între emoții și succes/reușită?

Despre emoții și sentimente vorbește colecția pe care Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov v-o propune în luna februarie. Vă invităm să consultați selecția noastră și să împrumutați titlurile dorite, accesând pagina catalogului on-line al bibliotecii, la link-ul: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Voluntar pentru citit – Vlad Babei recomandă

ianuarie 31st, 2022 Fără comentarii

Recomandarea de săptămâna aceasta este un roman clasic al literaturii ruse, „Un erou al timpului nostru”, de scriitorul romantic M.I. Lermontov, publicat inițial în 1840 și revizuit un an mai târziu. În română, cartea a fost tradusă de Alexandru Philippide și este disponibilă la biblioteca județeană din Brașov în mai multe exemplare, care pot fi împrumutate atât de la sediul central, cât și de la filialele bibliotecii.

Ceea ce surprinde încă din paginile introductive ale primului (și singurului publicat antum) roman al lui Lermontov – acest enfant terrible al literaturii ruse, mort în urma unui duel la doar 27 de ani, care, grație cunoștințelor sale de engleză și germană ce i-au facilitat întâlnirea cu operele unora ca Byron sau Schiller, avea să împrospăteze o tradiție romanescă ce arăta semnele unei anchilozări stilistice – este claritatea viziunii și o știință riguroasă a construcției narative, la care se adaugă curajul experimentării cu o cronologie fragmentară și cu perspective narative multiple.

Alcătuit din cinci capitole ce pot funcționa foarte bine și independent, care îmbracă forme diverse (însemnări de călătorie, povestiri în ramă, file de jurnal), romanul lui Lermontov îl are în centru pe Peciorin, antierou în descendența tradiției impuse de Byron sau de Pușkin cu Evgheni Oneghin, realizând o analiză poliedrică a acestui personaj imposibil de descris dintr-o perspectivă maniheistă. Cu toate că autorul a fost nevoit să însoțească ediția ulterioară a romanului de o prefață prin care clarifică anumite aspecte legate de acest personaj ale cărui purtări scandaloase au fost resimțite ca niște săgeți otrăvite de o societate ipocrită care se ascunde în spatele unei false pudibonderii (nu degeaba avea Lermontov să precizeze că personajul său concentrează în sine toate viciile epocii), contradicțiile lui Peciorin – personaj excepțional de lucid și sensibil, însă manipulator și captiv al unor tipare de gândire (auto)distructive, șarmant și inteligent, dar arogant, cinic și hrănit de un nihilism terifiant, capabil să sădească în toți cei aflați în proximitatea sa sâmburele îndoielii și al deznădejdii – iau de fapt forma unui îndemn de a interoga conceptul însuși de eroism într-o societate intens atomizată și confuză, ale cărei valori se află într-o haotică și perenă metamorfoză.

Cu toate că se dorește ironic, nu cred că titlul romanului trebuie să se limiteze doar la această dimensiune satirică: desigur, Peciorin, datorită acuității sale împovărătoare, nu poate decât să provoace durere, întristare și zbucium persoanelor care îl cunosc (persoane care, trebuie adăugat, sunt văzute de acesta ca niște pioni buni doar la a-i servi interesele), însă eroismul său – dacă poate fi numit astfel – derivă tocmai din capacitatea sa de a vedea dincolo de măștile pe care indivizii le îmbracă în relaționarea cu ceilalți. Peciorin a înțeles foarte bine că totul nu este decât aparență, spectacol ieftin, mascaradă, iar plictisul său patologic (protagonistul cască în mod compulsiv și insistă în orice dialog pe care-l poartă că absolut totul îi induce o stare ce se apropie de narcolepsie) este simptomatic pentru o societate amorțită, baricadată în spatele unor convenții și al unor coduri impersonale ce blochează orice manifestare autentică a individualității.

Recomand romanul lui Lermontov pentru furia sa dezlănțuită topită într-o expresie narativă încă surprinzător de proaspătă și pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume. Fără a-l glorifica sau a-i scuza comportamentul toxic, autorul ne propune un personaj ale cărui acțiuni și reflecții ne pot servi drept stimul pentru a ne analiza propriile comportamente și pentru a vedea în ce măsură suntem sinceri cu ceilalți și cu noi înșine.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

ianuarie 31st, 2022 Fără comentarii

Cartea recomandată azi este potrivită evenimentului din această săptămână, Ziua internaţională a cititului împreună, ce va avea loc miercuri, 2 februarie, începând de la orele 13,00. Tot de la editura Publica este volumul din 2018 “Ce citim azi? [ruleta cu povești]” de Maren von Klitzing, cu ilustrații de Barbara Korthues, care se poate împrumuta de la filialele 2, 4 și 6.

Ce citesc azi? Ruleta cu poveşti este o carte plină de aventuri misterioase şi întâmplări haioase, pentru toţi copiii cu vârsta peste 4 ani!

Acest volum captează imediat atenţia: copiii folosesc Ruleta cu Poveşti de pe copertă şi este deja clar ce se va citi. Pur şi simplu, trebuie să rotească indicatorul, să caute imaginea în cuprinsul cărţii şi să descopere povestea. Chiar şi cei mici vor găsi rapid imaginile simple din cuprins.
Cele 20 de poveşti de diferite lungimi se învârt în jurul subiectelor preferate: piraţi aventuroşi, cavaleri curajosi, prinţese isteţe şi prieteni buni, care vă invită la locul de joacă, la gradiniţă, pe mare, în pădure şi chiar pe terenul de fotbal.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+c92d430cc0a801143bf3dd410502672c&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

ianuarie 25th, 2022 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (24-30.01.2022) este de la editura Publica: “De ce nu fac zebrele ulcer: ce este stresul, cum ne îmbolnăveşte şi cum îl putem combate” de Robert M. Sapolsky (2018, 687 pagini), disponibilă la Secţia de împrumut şi la Filiala 5 de pe Bd. Griviţei.

Ajunsă acum la cea de-a treia ediție, cartea de mare succes a lui Robert M. Sapolsky De ce nu fac zebrele ulcer?, tipărită în peste 225 000 de exemplare, prezintă noi capitole despre modul în care stresul afectează somnul și creează dependență, precum și idei privind anxietatea, tulburările de personalitate și impactul spiritualității asupra formelor de management al stresului.
După cum explică Sapolsky, cei mai mulți dintre noi rămânem treji în timpul nopții, nu din cauză că ne frământă răspunsul la întrebarea dacă avem lepră sau malarie.
În schimb, bolile de care ne temem – și cele de care suferim în prezent – sunt boli provocate de acumularea lentă a unor vătămări, precum bolile de inimă și cancerul. Când suntem îngrijorați sau afectați de stres, corpul nostru declanșează aceleași reacții fiziologice întâlnite și la animale, dar noi nu rezolvăm conflictul în aceeași modalitate – luptând sau rupând-o la fugă. Cu timpul, această activare a unei reacții la stres ne îmbolnăvește literalmente.
Combinând cercetări dintre cele mai avansate cu o doză sănătoasă de umor agreabil și cu sfaturi practice, De ce nu fac zebrele ulcer? explică modul în care stresul prelungit provoacă sau intensifică o varietate de calamități, printre care depresia, ulcerele, colita, bolile de inimă și altele. În plus, ne oferă o îndrumare esențială în ceea ce privește controlul reacțiilor noastre la stres. Această ediție nouă promite să fie cea mai cuprinzătoare și mai captivantă de până acum. (Coperta IV)

Din cuprins: De ce nu fac zebrele ulcer?; Glande, piele de găină şi hormoni; Atac cerebral, infarct miocardic şi moarte voodoo; Stres, metabolism şi lichidarea conturilor; Ulcer, diaree şi îngheţată asortată; Nanismul şi importanţa mamelor ; Sexul şi reproducerea; Imunitate, stres şi boală; Stresul şi durerea; Stresul şi memoria; Stresul şi un somn nocturn odihnitor; Îmbătrânirea şi moartea; De ce este stresant stresul patologic?; Stresul şi depresia; Personalitate, temperament şi consecinţele lor legate de stres; Drogaţi, dependenţi de adrenalină şi plăcerea; Cum se vede lumea de jos în sus; Managementul stresului.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+75bed1cac0a801143bf3dd41006637d7&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,