Blogul bibliotecii din Brasov

Nussbächer, Gernot Kurt (22.08.1939, Braşov – 23.06.2018, Braşov), arhivist şi istoric.  Este primul fiu al licențiatului în comerț Kurt Erwin Otto Nussbächer și al profesoarei Era Herta, născută Dieners. A frecventat grădinița din strada Poarta Schei, apoi  Școala Populară Evanghelică situată în curtea Bisericii Negre. Deja din clasa a doua, profesorul Carl Lang i-a trezit dragostea pentru istoria locală și istorie în general, care mai târziu a fost cultivată de profesorii săi de specialitate, dr. Maja Philippi, Franz Killyen și Rudolf David. Începând cu anul 1953, Gernot a ajuns la Liceul German, școală succesoare a Gimnaziului Honterus, care pe atunci funcționa în clădirea Liceului Șaguna. Dintre profesorii săi amintea în mod special pe Victor Bickerich, Spiru Hoidas și Walter Schlandt, fără însă să îi uite pe ceilalți.

Un eveniment decisiv din acea perioadă a fost la data de 10 octombrie 1954 când a făcut primele descoperiri cu privire la Biserica Neagră, care a devenit prima și cea mai mare iubire a sa. Pe lângă contribuții și colecții-sursă pentru monografia Bisericii Negre, Gernot a scris în anul 1955 și prima versiune a unui „Ghid al Bisericii Negre“, care a putut apărea abia după patru decenii. Tot atunci Gernot a fost și unul din întemeietorii „Brigăzii care trăgea clopotul mare a Bisericii Negre din Brașov “ și omul de bază la tragerea manuală a clopotului mare a Bisericii Negre.

În august 1956 a promovat examenul de admitere la Facultatea de Istorie a Universității Victor Babeș din Cluj. În această perioadă, au fost importante colaborarea la renovarea Bisericii Sf. Mihail, accesul la arhiva Academiei cu o minunată bibliotecă deschisă publicului și faptul că a putut face parte și cânta într-un cor ”Bach”. Gernot a fost activ și în cadrul unui cerc german cultural pentru studenți. La Cluj a început să învețe și limba maghiară, utilă pentru studiul istoriei Transilvaniei. În Cluj, Gernot a scris primele două cărți despre istoria localităților Cisnădie și Cisnădioara, redactate doar la mașina de scris. Aici a început și activitatea sa în presă, mai exact la ziarul german „Volkszeitung” , unde în anul 1957 a apărut primul său articol despre  istoria locală: „Ce povestește Marele Clopot“ (al Bisericii Negre). În timpul studenției, a cunoscut-o pe  asistenta medicală Ada Schiel, de care s-a îndrăgostit și cu care s-a căsătorit înainte de susținerea  examenului de licență.

Începând cu toamna anului 1961, Gernot s-a angajat mai întâi în Cluj-Napoca și apoi din aprilie 1962 în Brașov, la Arhivele Statului. Începând cu anul 1964, Gernot a devenit colaborator extern al ziarului german din Brașov „Volkszeitung“ pentru eseurile legate de istoria locală, mai târziu și la cotidianul „Neuer Weg” din București.  În aceste ziare și la cele care au succedat lor, a publicat în decursul unei jumătăți de secol peste o mie de articole legate de istorie locală, peste 200 de articole despre localitățile din Transilvania – mai ales despre Brașov –  și mai mult de o sută legate de personalități – în special despre Johannes Honterus.

În anii 1966-1968 trebuie menționate colaborarea cu Gebhard Blücher pentru cercetarea modernă a filigranelor și prietenia cu Jürgen Haffner și cu familia acestora. În anii ‘70 au început cercetările lui Gernot cu privire la Honterus, în contextul sărbătoririi a 475 de ani de la nașterea lui Johannes Honterus, care a devenit a doua, cea mai mare iubire a sa.

Din cauza rudelor sale din străinătate – care nu erau tolerate de Ministerul de Interne, căruia îi aparțineau și arhivele statului – Gernot a fost transferat  în anul 1986 la Biblioteca Județeană și de acolo s-a mutat în anul 1989 la Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice din Brașov. După Revoluția din decembrie 1989, a putut să se întoarcă la vechiul său loc de muncă la arhivele statului, începând cu data de 1 martie 1990.

Între timp, Gernot a asistat la cununia fiicei sale Brigitte cu Harald Bottesch, la data de 14 octombrie 1989, care l-a impresionat profund. După 1989, Gernot s-a putut bucura atât de libertatea religioasă cât și de libertatea de a călători. Primele călătorii în interes de serviciu au avut loc în anul 1968 în Iugoslavia și în 1973 în Republica Democrată Germană. Începând cu anul 1990 putea să călătorească aproape în fiecare an în Germania, unde întreținea contacte cu oameni de specialitate din arhivele de acolo. O călătorie în interes de serviciu în anul 1992 l-a condus în America, unde a putut să cunoască pentru prima dată dimensiunea internațională a lui Honterus în New York. Acolo, l-a cunoscut și pe președintele Arhivei Naționale din Koblenz, Prof. Dr. Friedrich Kahlenberg, care i-a înlesnit în anul 1994 realizarea unei călătorii, în Germania, cu participanții grupei pentru paleografie germană la Școala de perfecționare din București, unde Gernot a activat ca lector. Gundelsheim, Koblenz, Köln, Marburg, Weißenburg și München au fost destinațiile frumoase ale acestei călătorii. În anul 1995 Gernot a primit cu bunăvoința Prof. Dr. Harald Zimmernann din Tübingen, prima sa bursă pentru cercetare. Acolo Gernot a putut cerceta temele favorite de interes, fără să aibă legătură cu serviciul. Tema sa principală a fost Johannes Honterus. Entuziasmat de posibilitățile de cercetare din Viena, Gernot a însoțit  în următorul an, în 1996, grupa specială pentru paleografie germană în bibliotecile și arhivele din Viena.

În această perioadă, a activat și în alt domeniu și anume în perioada 1994-1999 a fost încadrat consilier la Editura „Nehemia“, condusă de fiica sa, Brigitte. Sarcina sa în calitate de consilier al editurii era de a se ocupa de calitatea imprimărilor, mai precis cu verificarea și îmbunătățirea traducerilor din engleză în română; de asemenea efectua și traduceri proprii din limba germană în limba română.

Din anul 1998 Gernot a plecat în Ungaria de șapte ori pentru cercetare. Temele principale, pe care le-a abordat în Budapesta, au fost bineînțeles Johannes Honterus, apoi istoria orașului Brașov precum și contribuțiile la „Cartea documentară despre istoria germanilor în Transilvania“. Din Budapesta, Gernot a făcut o călătorie și la Szeged, ultima ședere din anul 2005 fiind organizată foarte frumos de către Cziraki Zsuzsanna.

În anul  1999 a ieșit la pensie, dar a lucrat până în anul 2003 în continuare la Arhivele Statului Brașov. Deoarece nu a mai fost posibil să continue, a fost angajat de Muzeul Casa Mureșenilor pe o perioadă de cinci ani cu jumătate de normă. Începând cu anul 2008, Gernot a fost angajat la Arhiva Comunității Honterus cu jumătate de normă, după ce anterior fusese colaborator extern. Atunci a început colaborarea și prietenia cu domnul Peter Simon, pe vremea aceea șef de birou al Parohiei Evanghelice, ale cărei roade au fost mai multe broșuri ilustrate cu privire la Biserica Neagră: un ghid al bisericii în trei limbi precum și caiete referitoare la diferite teme din Biserica Neagră: obiectele din bronz, imaginile cu virtuțile și altele.

Gernot Nussbächer a fost privit în timpul vieții sale ca și un intermediar: între trecut și prezent, precum și între cele trei naționalități principale: sașii, românii și ungurii. De altfel, publicațiile sale au fost scrise şi au apărut în trei limbi. De aceea el se poate numi și „Pontifex minimus“, așadar un mic constructor de poduri, ce au legat comunităţile istorice ale Braşovului.

Veşti noi de la bibliotecile din judeţ! Astăzi, vineri, după runda săptămânală de convorbiri telefonice, am cules ştiri interesante din judeţ. La Biblioteca publică din Cincu, o tânără din localitate obişnuieşte să vină să apeleze la internet şi să comande pe computerele Biblionet produse şi articole pentru magazinul mixt pe care îl deţine. Iată cum o bibliotecă şi resursele ei IT folosesc comunităţii. Biblioteca publică din Vulcan a fost renovată şi mobilată de autorităţi într-un proiect finanţat, în care practic biblioteca a fost şi rebrănduită. Situată în vechiul cămin cultural, ea este acum integrată într-un centru comunitar şi de documentare care atrage multe persoane către spaţiile şi activităţile noi propuse. Astfel, în sala de evenimente, copiii şi personalul didactic din comună desfăşoară diverse activităţi. Biblioteca este inclusă într-un proiect educaţional cu diverse clase, de la preşcolari la elevi de gimnaziu, prezentând cărţi şi furnizând informaţii, susţinând lectura publică. Săptămâna trecută s-a desfăşurat un târg de mărţişoare în centrul comunitar nou deschis. Este un nou exemplu de cum prin investiţia în cultură, autorităţile şi biblioteca au reuşit să se redefinească în comunitate şi să atragă oamenii către resursele bibliotecii, oferind un spaţiu de exprimare comunităţii. Investiţia în cultură se traduce într-o investiţie inteligentă, pentru cetăţeni mai bine informaţi, în servicii de informare, culturale şi educaţionale diverse, pe termen lung şi în spaţii de reunire pentru comunitate. Investiţi în biblioteci şi centre comunitare de informare, investiţi în viitor!

Am reușit să ajung să văd expoziția de pictură Mihai Petrescu găzduită în Galeria librăriei Okian, care se încheie mâine, 31 ianuarie. Cunoșteam un tablou de Mihai Petrescu, intitulat Curte gospodărească, din colecția de artă a Bibliotecii Județene. Un tablou care mult timp s-a aflat în biroul în care lucrez și care mi-a însoțit zilele de lucru cu culorile lui calde, liniștite, nuanțe de griuri, mov și albastru, ce sugerau întocmai textura gardului de lemn, a acoperișului și căsuței șezând într-o rână. Azi am descoperit la o expoziție cu tablourile minunate ale unui acuarelist și colorist excepțional, un maestru priceput în combinarea culorilor peisajelor, dar și un înzestrat desenator și portretist. Cele mai valoroase picturi sunt acuarelele, cu o notă proprie definitorie. Mihai Petrescu are o marcă anume, recunoști un tablou al său, pictura lui se reține și devine recognoscibilă pentru privitor. Asemenea, tablourile lui oferă bucurie vizitatorului să descopere peisajele și lumea interioară a pictorului. Am regretat doar că picturile aveau rareori etichete, am regretat lumina zgârcită care nu le punea îndeajuns în valoare. Sunt lucruri însă ce nu depind de noi. Important este gestul recuperatoriu al acestei expoziții retrospective, la 100 de ani de la naștere, precum și generozitatea librăriei Okian de a se implica și susține o galerie de artă.

La sfârșitul anului, în 27 decembrie 2014, Ordinul arhitecților din România, Filiala Brașov-Covasna-Harghita, inaugura o nouă expoziție din proiectul mai larg numit Arhitecții și arhitectura în Brașov, demarat în 2012 și finanțat din timbrul arhitecturii. De data aceasta tema abordată este Arhitectura industrială în Brașov (1880-1940). Echipa de arhitecți (Cătălin Stroe, Miruna Stroe, Roxana Măcinic, Natalia Achim) coordonată de Ovidiu Taloș s-a concentrat pe studiul industriei brașovene moderne, începând din 1880 și a încercat să determine ce valoare arhitecturală au avut clădirile de fabrici din această epocă, anume cât s-a datorat influenței vremii și cât circumstanțelor locale. În acest sens, a întreprins o atentă căutare în arhive unde a identificat o serie de planuri, proiecte, schițe, alături de fotografii ale stabilimentelor industriale și albume aniversare ale diferitelor uzine, preluând valoroasa informație din lucrările medicului Eduard Gusbeth. Analiza lor a arătat că arhitectura industrială a fost influențată firesc de stilurile arhitecturale ale epocii (eclectismul până în 1918, expresionismul și stilul Bauhaus după război, precum și raționalismul, întemeiat pe aplicarea noilor tehnologii și materiale de construcție). În general, clădirile sunt de dimensiuni mari, organizate ierarhic (zona administrativă către stradă, în spate spații de producție și depozit), de unde o tratare diferită a fațadelor decorate, spre deosebire de restul clădirii care este gândit uniform și minimalist. Așadar, arhitectura industrială brașoveană se integrează în modelul arhitectural general, neavând un stil specific. Demersul de documentare a avut drept rezultat o amplă informație și ilustrație, încât numeroasele panouri expun detaliat date despre stabilimentele industriale ale Brașovului pe ani, de la inițiative ale unor întreprinzători transilvăneni ce apelează la expertiza din Budapesta la fabricile investitorilor locali (Wilhelm Scherg și Wilhelm Tellmann în domeniul textilelor, Czell în producția de bere și spirt, Julius Teutsch – scule, Copony – parchet, moara Seewald,fabrica de ciocolată Hess, IAR, fabrica Voina devenită ulterior Uzina 2, chiar filatura Corona din Ghimbav, fabrica de cosmetice, cărămidării etc.). Descrierile conțin elemente tehnice și arhitecturale precise, în diverse perioade și etape, sunt urmărite extinderile și sfârșitul acestor edificii, cele mai multe falimentând după 1989, fiind închise, lăsate în paragină sau demolate, căzând în uitare și lapidate din memoria locală. Brașovul a fost un oraș industrial și tradiția sa industrială este anterioară primului război mondial, continuată și extinsă până în pragul celui de al doilea război mondial și al naționalizării, când de fapt majoritatea acestor mari întreprinderi au constituit nucleul industriei dezvoltată accelerat, chiar forțat, sub comunism. Azi, orașul continuă să alimenteze bugetul în primul rând prin contribuția industriei, dar urmele vechii industrii brașovene, a reperelor ei, sunt șterse din ce în ce mai mult. Clădirile sunt demolate, iar memoria și tradiția riscă să se piardă. Expoziția Arhitectura industrială în Brașov 1880-1940 este protestul arhitecților brașoveni în fața gravelor evenimente ce se întâmplă, critica lor se îndreaptă, după părerea noastră, împotriva lipsei de viziune a factorilor decidenți, din sectorul economic și administrațiv, dar și a cetățenilor care asistă fără reacție la lapidarea unui trecut valoros. Expoziția merită vizitată, aveți ocazia să o vedeți în parcul Facultății de Silvicultură până în 18 ianuarie 2015. Apreciem efortul și atitudinea colectivului de arhitecți care au lucrat cu dăruire și pasiune la această expoziție.

Vă invităm să participaţi la ciclul de conferinţe despre oraşul Braşov!

În cadrul ediţiei de anul acesta al Oraşului Memorabil, vineri, 25 iulie, orele 17,00 în mansarda Casei Baiulescu, Biblioteca Judeţeană Braşov are bucuria să găzduiască două conferinţe publice iniţiate şi organizate de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita

Ilinca Păun Constantinescu, arhitect – Dinamica oraşului Braşov
Fapt poate mai puţin conştientizat sau dezbătut, oraşul Braşov a pierdut din 1989 până astăzi un procent important al populaţiei sale. Prezentarea aduce în discuţie momentele esenţiale de creştere a oraşului după perioada interbelică (legate în cea mai mare parte de dezvoltarea industrială), precum şi valurile de descreştere post-comuniste. Faţă de celelalte oraşe mari ale ţării, Braşov este, procentual, din punct de vedere al populaţiei, cel care s-a extins şi apoi restrâns cel mai mult. Cum se manifestă aceste schimbări la nivelul oraşului? Este oare Braşov astăzi un shrinking city?

Corneliu Pintilescu, istoric – De la Braşov la Oraşul Stalin: construirea unei noi identităţi urbane (1950-1960)
Prezentarea vă propune o incursiune în Braşovul anilor `50, perioadă în care oraşul a purtat numele lui Stalin, iar muntele Tâmpa a fost locul unui experiment original privind tehnicile de propagandă comunistă: marcarea sa folosind specii diferite de arbori pentru a promova numele celui supranumit “tătucul popoarelor”.

Intrarea este liberă.

Organizator: Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita

Vă aşteptăm cu drag!

Ovidiu Taloş
coordonator proiect Oraşul Memorabil
tel. 0726 686845
orasulmemorabil@gmail.com
www.orasulmemorabil.ro

Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita
Braşov, Șirul Beethoven nr. 2

În data de 14 mai a.c. Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov anunţa un eveniment deosebit de important pentru comunitatea braşoveană: lansarea oficială a procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare a sistemului judeţean de biblioteci publice, ca parte integrantă a strategiei de dezvoltare a judeţului.

Dincolo de beneficiile importante pentru membrii comunităţii pe care le aduce o strategie coerentă de dezvoltare a unei instituţii, cu atât mai mult a unui sistem, care asigură tuturor membrilor săi accesul liber şi gratuit la informaţie şi educaţie nonformală, aşa cum este biblioteca, însemnătatea evenimentului a constat şi în faptul că pentru prima dată o instituţie publică de cultură a invitat toţi actorii comunităţii (administraţie publică, societate civilă, mass media, agenţi economici) la un dialog transparent, pentru a trasa, împreună, direcţiile de dezvoltare ale comunităţii din punct de vedere informaţional, educaţional şi socio-cultural.

Următoarea etapă a procesului de planificare participativă a constat în organizarea atelierului de lucru din perioada 24-25 iulie 2013. Alături de profesionişti ai domeniului din judeţ şi din ţară (Dumbrăviţa, Rupea, Cluj, Covasna şi Gorj) şi de reprezentanţi ai primăriei, ai consiliului judeţean, ai administraţiei publice din judeţ (Dumbrăviţa, Hălchiu), ai Agenţiei Metropolitane şi Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, de organizaţiile cu cel mai mare impact în comunitate: Grupul de Iniţiativă Locală Corona, Asociaţiile Slow Food şi Colors, de reprezentanţi ai Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, Inspectoratului Şcolar Judeţean, Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, pe baza unei analize laborioase a mediului intern şi extern, au fost definite misiunea şi viziunea sistemului judeţean de biblioteci publice şi obiectivele generale şi specifice ale acestuia.

În prezent, ne aflăm în momentul de colectare a fişelor de proiect în baza cărora vom stabili şi elabora împreună cu partenerii noştri planul de acţiune.

Întregul proces este susţinut de programul Biblionet.

A trecut ceva vreme de când nu am mai semnalat veşti de la bibliotecile din judeţ. Timpul a trecut, însă a şi asistat la multe activităţi frumoase în bibliotecile publice locale. Astfel, în săptămâna Şcoala altfel, acţiunile au fost abundente la Hârseni, unde puştii au participat la cros, la ecologizare şi la … vizita în bibliotecă, unde doamna bibliotecara i-a ghidat în regatul cărţilor şi al internetului, computerele Biblionet stându-le la dispoziţie. Şi la multe alte iniţiative. Biblioteca din Rupea a primit vizita unui grup de elevi de la şcoala din Viscri. Acolo harnica noastră colegă, Georgiana Mihăilă, a făcut biblioteca primitoare şi se îngrijeşte zilnic de cărţi, inventariindu-le sârguincios, umplând deja 20 de saci de volume. La Sânpetru, cele două biblioteci, publică şi şcolară, şi-au unit eforturile şi au organizat cu prilejul Zilei cărţii concurs de poveşti, recitări şi spectacol de teatru cu elevii, fiind invitaţi profesorii şi părinţii să asiste. Activitatea a durat 3 zile, în perioada 23-25 aprilie. La Apaţa biblioteca a afluat de public, în Săptămâna rugăciunii primind bunice, mame şi copii, cercul de lucru de mână, copii la lecţiile de catehizare ale preotului evanghelic, precum şi adolescenţii la sfârşit de săptămână, veniţi acasă de la liceu, la întâlnire şi la un film vizionat cu ajutorul echipamentelor Biblionet. De altfel, la Apaţa, echipamentele, videoproiectorul şi ecranul de proiecţie sunt puse gratuit la dispoziţia comunităţii – la şcoală, la biserică, la căminul cultural. Săptămâna trecută, la Cristian, bibliotecara, cu sprijinul unei mame şi învăţătoare, a organizat o expoziţie de Paşti cu vânzare, fiind expuse obiectele create de cei 7 elevi din clubul de lucru manual din Biblioatelierele creativităţii, susţinute de primărie. La deschiderea expoziţiei au participat colegi din Biblioteca judeţeană Braşov şi din bibliotecile locale, de la Râşnov, Moieciu de Jos, Vama Buzăului. În sfârşit, o mare bucurie a fost la inaugurarea programului Biblionet în Zârneşti, unde primarul, consilierii locali şi funcţionarii primăriei au gândit un eveniment pentru comunitate. Inaugurarea computerelor Biblionet a fost urmată de un concert de muzică psaltică, pricesne tradiţionale, astfel încât activităţile s-au completat şi au stârnit interesul deopotrivă al publicului spectator. În prag de sărbătoate, avem motive să sărbătorim toate evenimentele petrecute şi susţinute prin implicare de către bibliotecile publice din judeţ.

CUPRINS / CONTENTS

Poezii în română / Poems in Romanian

Poezii în franceză / Poems in French

Poezii în engleză / Poems in English

Poezii în italiană / Poems in Italian

Poezii în rusă / Poems in Russian

Poezii în maghiară / Poems in Magyar

Poezii în greacă / Poems in Greek

Poezii în sârbă / Poems in Serbian

Poezii în portugheză / Poems in Portuguese

Poezii în malteză / Poems in Maltese

Poezii în bretonă / Poems in Breton Armoricain

Poezii în albaneză / Poems in Albanian

Poezii în mongolă / Poems in Mongolian

Poezii în chineză / Poems in Chinese

Poezii în esperanto / Poems in Esperanto

Poezii în aromână / Poems in Macedo-Romanian

Poezii în engleză, scrise cu caractere runice / Poems in English, written in Runic Elder Futhark

Dedicaţii / Dedications

Relecţii asupra poemelor Nadiei-Cella Pop / Reflections on Nadia-Cella Pop’s Poems

Note biografice şi curriculum vitae literar / Biographical Notes and Literary Biography

Trofee literare / Literary Trophies

–––––––––––––––––––––––––––––––-

SĂRBĂTORIM POEZIA.

––––––––––––––––––––––––––––––––

În data de 13 iulie 2010, ora 11, Secţia pentru copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov vă invită să luaţi parte la proiectul „Act for Change!”, primul eveniment de teatru social interactiv cu actori nevăzători din lume.

Teatrul social este un teatru interactiv, bazat pe participare, promovând forme democratice şi cooperative de interacţiune între cei implicaţi. Astfel, prin metoda teatrului social, spectatorul are şansa de a renunţa la rolul său pasiv de simplu auditor şi de a încerca să schimbe chiar el mersul piesei şi destinul personajelor, să îşi apere valorile şi principiile morale.

Prin analizarea şi discutarea problemelor de opresiune şi dezechilibru prezentate în piesă şi explorarea unor soluţii realiste de grup la aceste probleme, spectatorul depăşeşte graniţa clasică dintre actori şi spectatori, devenind „spect-actori”.

Finanţat de Uniunea Europeană prin programul Youth in Action – European Voluntary Service, proiectul “Act for change!” este realizat de către Fundaţia Chance for Life în parteneriat cu organizaţia “Stichting Commundo” din Olanda şi constă în planificarea, organizarea şi desfăşurarea unor evenimente publice de teatru social şi educaţie prin metode non-formale. Aceste evenimente vor fi puse în scenă de către tineri studenţi voluntari români şi olandezi.

Cei care vor, cu ocazia zilei de 1 Iunie, să aducă bucurie copiilor defavorizaţi, pot dona jucării la sediul central al Bibliotecii Judeţene Braşov (în holul central), la Centrul Cultural Englez (Casa Baiulescu, et. I) sau la Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret (Str. Iuliu Maniu nr. 6). Mulţumiri anticipate tuturor celor care vor face acest pas!