Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteci publice’

Cartea engleză a săptămânii

Romanul “The Kite Runner” (“Vânătorii de zmeie”) al scriitorului american de origine afgană, Khaled Hosseini, este recomandarea noastră de lectură.

“Vânătorii de zmeie” (“The Kite Runner”) este o poveste despre prietenie si trădare, care își poartă cititorii prin Afganistanul ultimelor zile ale monarhiei și până la cele ale atrocităților prezentului. Schimbările uimitoare de situație fac din această carte memorabilă atât o cronică politică, cât și o poveste emoționantă despre copilărie și maturizare. Intriga care pornește cu prietenia dintre Amir, fiul stapânului, și Hassan, fiul servitorului, se dovedește a fi firul director care unifică întregul roman. Fragilitatea acestei relații, simbolizată de zmeiele de hârtie, este pusă la încercare pe măsură ce vechiul stil de viață al vechiului Afganistan apune. Studiile de caracter, de la portretul lui Amir, cel nesigur și sensibil, la cel al tatălui său, Baba, se întrețes cu istoria Americii și cu cea tumultuoasă a Orientului Mijlociu.

Recomandare de lectură de colega noastră, Ana-Maria Lazăr de la Biblioteca engleză.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

“Hoinar prin România. Jurnalul unui călător francez” de Grégory Rateau, în traducerea lui Nicolae Constantinescu (Iași, Polirom, 2019) este alegerea noastră pentru săptămâna aceasta. Opțiunea nu este întâmplătoare, fiindcă volumul oferă surpriza și aventura descoperirii unei țări deopotrivă de către străini și români.

În general, străinii nu ştiu foarte multe despre România. Cunoştinţele lor se limitează la mitul vampirului din Transilvania şi la câteva generalităţi despre folclor. De obicei ignorată, dacă nu chiar dispreţuită de unii, România este obiectul multor prejudecăţi. De aceea, Grégory Rateau, de formaţie cineast, a vrut să-şi facă o idee proprie și să cunoască o țară nouă. A străbătut România de la Bucureşti până în zone rurale izolate, din pădurile Carpaţilor până pe plajele din Delta Dunării. Alături de el veţi descoperi lucruri uimitoare şi, poate, veţi privi România cu alţi ochi.

Din cuprins: Ultimul pălărier din Bucureşti ; Cimitirul Bellu ; Pădurea cu hohote de plâns ; Baletul insectelor ; Un mic colţ de rai ; Chilia părintelui Arsenie Boca ; Prietenia franco-română ; Casa scriitorului George Călinescu ; Ultima baie de la miezul nopţii ; În stradă ; Ziua porcului.

Lectură recomandată de bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+f7831047c0a8011472d58ae903819112&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea engleză a săptămânii

“The Beekeeper of Aleppo” (“Apicultorul din Alep”) este romanul scriitoarei britanice de origine cipriotă, Christy Lefteri, pe care am ales să o propunem cititorilor noştri.

Nuri este apicultor, iar Afra, soția sa, este artistă. Dimineața, Nuri se trezește o dată cu prima chemare la rugăciune, apoi se duce la stupii săi aflați într-un încântător peisaj rural. Afra își vinde în piața orașului picturile în culori paradisiace. Trăiesc o viață simplă, dăruită cu bucuria familiei si a prietenilor, pe dealurile frumosului oras sirian Alep, până când tragedia îi lovește. Când tot ce iubesc este distrus de razboi, Nuri știe că nu au de ales decât să ia drumul refugiului. Dar scăparea din Siria apocaliptică nu va fi ușoară.
Călătoria spre Turcia, apoi, prin Grecia, către Marea Britanie este o trecere prin infern – prin infernul evocării continue a trecutului recent și prin infernul condției actuale de refugiat. Ceea ce îi dă putere lui Nuri este gândul că, la capătul drumului, îl așteaptă vărul său, Mustafa, cu care va reconstrui, din ceea ce le-a rămas, viața tihnită de altădată, pe meleaguri străine.
“Apicultorul din Alep” este un roman de o actualitate acută, care ne solicită din plin empatia. Totodată, este un avertisment că nimic nu este pe veci garantat, că, într-o clipă, viața cea mai pașnică și mai obișnuită poate fi zdruncinată din temelii.

Cartea este tradusă şi în limba română şi a apărut în acest an la Editura Litera. Biblioteca Judeţeană Braşov are volumul atât în versiune engleză, cât şi română. Vă aşteptăm să citiţi recomandările noastre de noutăţi editoriale!

Recomandare de lectură de bibliotecar Anamaria Lazăr, colega noastră de la Biblioteca engleză.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Romanul “Arta conversaţiei” de Ileana Vulpescu este alegerea noastră în această săptămână. Iată ce scrie autoarea despre volum:
“Eu cred că autorul vede realitatea cu anumiţi ochi înainte de a se apuca să scrie o operă, proces invers pentru cititor. Un anumit fel de viaţă îl duce, desigur, pe scriitor la un anumit fel de literatură, în care este foarte greu să stabileşti cât la sută este rezultat al realităţii şi cât al interpretării ei. Dozajul lor depinde – cred eu – în primul rând de structura scriitorului, de capacitatea lui de a transforma realitatea în metaforă. Cu cât această capacitate este mai mare, cu atât elementul real din viaţa de toate zilele a scriitorului va transpărea mai puţin în operă. Un adevărat roman este un amestec de realitate şi de ignorare a ei. Un personaj devine ‘real’ în literatură – presupunând că a avut un model în viaţa reală – doar după ce scriitorul, descompunându-l, anihilându-l, l-a recreat în retortele minţii şi la flacăra imaginaţiei sale. Oricît de extraordinară ar fi ‘realitatea’ unui scriitor, numai mintea lui o poate transforma în artă. În ‘Arta conversaţiei’, ‘adevărate’ – în sensul realităţii stricte, al realităţii naratorului – sunt doar fundalul istoric şi sensul relaţiilor sociale pe care le-a determinat’.
Recomandare de lectură de bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+82751d59c0a80866236f598b015c2e9d&operator=OR

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Recomandare de lectură – O carte despre trecut și prezent

“Se numea Sarah” de Tatiana de Rosnay este cartea aleasă pentru azi. Volumul pornește de la o anchetă: în mai 2002, Julia, o jurnalistă americană stabilită la Paris și căsătorită cu un francez, primește sarcina de a scrie un articol despre razia poliției franceze în rândul evreilor în iulie 1942, la 60 de ani de la acest tragic eveniment. Misiunea primită devine în sine o descoperire a tragediei lui Sarah, fetița evreică de 10 ani ce locuise înainte în apartamentul familiei. Cartea relatează pe două planuri, paralele, dar conectate, povestea supraviețuirii lui Sarah și străduințele Juliei de a descoperi destinul lui Sarah, efectul dramei pentru familiile care au ascuns un secret dureros pentru toți. Investigația jurnalistei este doar un pretext pentru o poveste emoționantă despre un subiect, uneori tabu, din istoria francezilor. Volumul a devenit un best sellers, grație atât temei, cât și stilului scriitoarei, ce ține cititorul cu sufletul la gură, fără să se dezlipească o clipă de pagini, până la terminarea cărții. O carte despre trecut și prezent, despre refuzul de a vorbi al victimelor și despre nevoia de a cunoaște adevărul, atât ca terapie personală cât și pentru a putea avea un viitor. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

SITUAȚIA BIBLIOTECILOR PUBLICE ȘI ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL ÎN JUDEȚUL BRAȘOV

februarie 7th, 2020 Fără comentarii

Pe măsură ce anii trec observăm o situaţie tot mai îngrijorătoare. Din 2011 echipa bibliotecii citește săptămânal la Spitalul judeţean de copii din Braşov. Remarcăm pe teren cum scade știința de carte, copiii recunosc cu greu literele, iar ceea ce este mai grav și ne intristează, crește diferența dintre oraș și sat. Câștigă teren cultura orală în dauna cititului ceea ce conduce la deosebiri și există o relație directă între lipsa de performanța la citit și absența bibliotecii publice în comunitățile de unde provin tinerii respectivi. Invers, localităţile dotate cu biblioteca publică deservită de un bibliotecar dinamic înregistrează performante educaționale, economice și sociale. Exemplele de la Dumbrăvița, Mândra, Codlea, Râșnov, Făgăraș arată cel mai bine rolul bibliotecilor publice în comunitățile educate.

O întâmplare petrecută la Spitalul de copii este ilustrativă. Joi, 8 august 2019, am fost la spitalul de copii şi am citit la secţia de Chirurgie. Au fost trei copii: unul de clasa I, vârsta 6 ani, care mi-a spus de la început că poate citi literele, din Braşov probabil, unul de 5 ani, care nu a ştiut să spună unde locuieşte şi un copil mai mare, de 10 ani, clasa a IV-a, dintr-o comună dincolo de Poiana Mărului. Am citit Mog, o pisică uitucă de Judith Kerr. Este o carte cu texte scurte şi ilustraţii, distractivă şi instructivă. Am citit, le-am arătat desenele de la fiecare pagină, am întrebat şi discutat. Copiii au fost în general atenţi, povestea i-a atras, ţineau minte ce se întâmplă, răspundeau, observau desenele. Întâlnirea de citit poveşti s-a desfăşurat bine. Însă un moment m-a descurajat complet. Ştiu din experienţă că uneori copiii mai mari vor să citească ei, le este ruşine că le citeşte altcineva şi vor să arate că pot şi ei. Cu gândul acesta, l-am întrebat pe copilul mai mare dacă ar vrea să citească. Era isteţ, receptiv, observa atent şi răspundea bine. Nu a vrut să citească, m-a refuzat. Eu am citit mai departe, dar la următoarea pagină l-am invitat să citească numele pisicii, MOG, dintr-o ilustraţie, era scris pe farfuria de mâncare a pisicii. A avut dificultăţi să citească cuvântul scurt, spunea fără voce literele înainte. L-a ajutat copilul mai mic, de 6 ani, care de fapt a citit în locul lui.

Cazul este emblematic pentru diferența tot mai adâncă dintre sat și oraș. Cunoaștem situaţia bibliotecii publice din acea comună. Este o localitate fără bibliotecă publică funcţională. Biblioteca se află în centru, vizavi de primărie, în Căminul Cultural, la etajul I, lângă Centrul Papi. Dar majoritatea timpului este închisă, are cărţi vechi acoperite de praf şi computere nefuncţionale. Bibliotecara a absolvit Asistenţa Socială şi se ocupă în Primărie în primul rând de asistenţă socială. Există bibliotecă publică pe hârtie, dar practic ea nu este activă. L-am întrebat pe copil dacă are bibliotecă în şcoală şi a răspuns că nu există bibliotecă şcolară. Copiii de acolo nu au ajutor la citit fiindcă biblioteca publică nu este activă şi şcoala nu este ajutată de bibliotecar. Situaţia lecturii este foarte grea. Cred că acest copil, din cazul nostru, este viitorul adult necititor, bolnav de analfabetism funcţional, care nu va ştii să citească un anunţ de angajare, un act de plată a impozitelor, nu îşi va găsi de lucru, nu va fi independent, ci va fi abonat sigur al serviciilor de asistenţă socială.

Județul Brașov are biblioteci publice funcționale în 29 de localități urbane și rurale. Alte 29 de localități nu au biblioteci publice sau nu sunt funcționale: Predeal, Rupea, Zărnești, Augustin, Beclean, Bod, Bunești, Cața, Cincu, Comăna, Crizbav, Fundata, Hărman, Holbav, Jibert, Lisa, Părău, Recea, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Șinca Veche, Șinca Noua, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticuș, Ucea de Jos, Ungra, Viștea de Jos.

Cred că soluţia este una integrată, prin care autorităţile, de la Biblioteca Judeţeană Braşov şi şcoli la administraţia locală şi judeţeană şi până la cele centrale (prefecturi, ministere, guvern, preşedenţie) să accepte şi să considere cititul o abilitate de viaţă, iar biblioteca publică o instituţie de bază a lecturii, informării, educaţiei permamnente şi culturii oricărei comunităţi. Este nevoie de o colaborare între toate nivelele. Bibliotecarii nu pot răzbi singuri în combaterea analfabetismului funcţional, de fapt a analfabestismului în creştere, întreaga societate trebuie să susţină şi să transmită semnalul că educaţia este o valoare preţuită social.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (5 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziţia Designul lecturii

decembrie 9th, 2019 Fără comentarii

În cadrul Sciefest – Festival de ştiinţă şi industrii creative, Biblioteca Judeţeană Braşov a lansat Concursul de design cu tema Mobilier pentru o bibliotecă publică, etapa creaţie, în 11 septembrie 2019.

Concursul a avut în vedere proiectarea unor “corpuri de lectură”, concepute fie ca ansamblu integrat (scaun și masă de citit, împreună cu corp de iluminat, ceas etc) fie ca piese individuale. Designerii aveau libertatea să proiecteze un mobilier SMART, care să integreze componente sau echipamente inteligente, să aleagă structuri și culori inovative și materiale eco-prietenoase, să acorde atenție unor poziții de ședere-lectură neconvenționale.

Cerința obligatorie era ca designul propus să sugereze ambianța adecvată pentru citit, să trimită la ideea de bibliotecă a viitorului, să fie comod, fezabil, practic, sigur, durabil și să creeze o atmosferă specifică lecturii. Totodată materialele puteau fi diverse: lemn, carton și hârtie, plastic, metal, textile, sticlă, pe cât posibil reciclabile.

Concursul s-a deschis tuturor persoanelor creative preocupate de design: elevi și studenți la secții de design ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arhitectură, arte, design, ingineria lemnului, arhitecți, designeri, artiști plastici interesați de design, antreprenori și inițiatori de start-up-uri și makerspace-uri. Pentru mai multe detalii vezi regulamentul http://blog.bjbv.ro/?p=4956

La invitaţia bibliotecii judeţene braşovene, au răspuns 6 creativi braşoveni, cu pregătire diversă (designer, arhitect, elevi şi absolvenţi ai Liceului vocaţional de arte plastice Hans Mattis Teutsch, iniţiatori de start-upuri). Formaţia proprie şi-a pus amprenta asupra proiectelor propuse care sunt foarte diferite şi oferă soluţii variate. Juriul, format din specialişti din domeniu şi din bibliotecă, a evaluat nu atât de multe proiecte, dar felurite ca abordare.

Proiectul Refugii pentru lectură, designer Robert Niculescu, a câştigat Premiul I prin propunerea unui mobilier modular, flexibil, adaptabil contextului. Muzeul cărţilor este titlul proiectului ce a câştigat Premiul II şi este propunerea unei absolvente a liceului braşovean de arte, Paula Alina Teodorescu, azi studentă la filologie. Acest proiect se axează pe sediul central al bibliotecii din Livada Poştei şi propune o reorganizare a sălii de lectură, secţiei de împrumut şi a parcului din spatele bibliotecii. Viziunea ei artistică include un ansamblu, iar conceptul şi memoriul tehnic explică alegerea titlului şi a soluţiilor de mobilier. Din partea bibliotecii, se cuvine să remarcăm că acest proiect aparţine unei cititoare pasionate. Premiul III a revenit unei firme de arhitectură, proiectul fiind semnat de arhitecta Alina Grigorescu, aplicat noului spaţiu de la Agrement, sub Tâmpa şi avansând o soluţie de amenajare şi decoraţiuni interioare pentru un sediu diferit. Menţiunea a fost acordată proiectului Concept Corp de bibliotecă a tinerei eleve Daiana Bogdan de la Liceul vocaţional de arte plastice H. Mattis Teutsch.

Rămase în afara concursului au fost două proiecte Ceas literar, proiectant Tudor Petrican şi Mobilierul multifuncţional Ridmour al inovatorului şi creativului tânăr Alexandru Ailioaie (care a fost trimis tardiv). Primul dintre ele lua în considerare spaţiul Filialei nr. 5 a bibliotecii, situat pe Bd. Griviţei, venind din partea unui cititor pasionat şi creativ în materie de ceasuri, în timp ce al doilea a propus un fotoliu multifuncţional, cu mai multe poziţii, putând fi utilizat ca birou, masă de lucru, cu spaţiu de depozitare cărţi şi bagaje. Dincolo de caracterul personal şi perspectiva diferită a fiecărui proiect, trebuie să observăm că întâlnim şi aspecte similare între proiecte, detectabile, de pildă, la nivelul practic al compartimentelor pieselor de mobilier pentru cărţi şi obiecte personale.

Câştigătoare sau nu, toate proiectele au fost expuse în expoziţia intitulată Designul lecturii, vernisată pe 25 noiembrie 2019, găzduită în spaţiul ART onezero (Strada Lungă nr. 100). Cele 6 proiecte pot fi văzute în selecţia expoziţiei şi pot fi consultate în întregime în mapele aflate la dispoziţia publicului vizitator. Câteva piese modulare din proiectul clasat pe locul I au fost tipărite la imprimanta 3D a bibliotecii şi se află în expoziţie. Programul de vizitare este luni, miercuri, vineri – 14,00-16,00, marţi şi joi – 17,00-19,00. Până vineri vă aşteptăm la ART onezero să vizionaţi proiectele!

Concluziile acestei prime ediţii a concursului vizează faptul că este nevoie de o asemenea competiţie, evident una care să includă şi etapa de prototipare, cu bugetul aferent, lansată şi anunţată din timp. Reacţia specialiştilor în design şi decoraţiuni interioare din mediul braşovean a fost încurajatoare, un concurs dedicat unor preocupări tradiţionale (dispunem de industria lemnului, de silvicultură, de instituţii artistice, de expertiză) fiind binevenit. A doua concluzie clară desprinsă din această primă experienţă este necesitatea de a crea o secţiune specială pentru debutanţi, pentru a stimula creativitatea tinerilor, a-i încuraja să concureze şi a răsplăti efortul lor. Din partea bibliotecii, intenţia este să lanseze şi alte concursuri adresate atât designerilor de produs, cât şi creatorilor de animaţie de film şi de ce nu? de jocuri video, pe baza poveştilor şi imaginilor din documentele şi manuscrisele bibliotecii. Aceasta este una dintre ambiţiile de viitor, pe care sperăm că o vom realiza.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Lansare de carte – Album Valeriu Branişte

octombrie 30th, 2019 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov vă invită cu bucurie la lansarea albumului Valeriu Branişte, Diariul meu de septiman – Jurnal de licean (1885-1886) – ilustraţii de Felician Petru Crişan. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 2 noiembrie 2019, orele 12,30, la sediul central din Livada Poştei, etaj I, Sala de lectură.

Jurnalul de licean al lui Valeriu Branişte continuă să îşi croiască destinul. La 5 ani de la ediţia manuscrisului, apărută la editura clujeană Argonaut şi la 2 ani de la platforma media http://jurnaldelicean.qulto.ro/#/page/1, un nou produs cultural, inspirat de notiţele zilnice ale lui Valeriu Branişte, este lansat de Biblioteca Judeţeană Braşov. Pornind de la textul jurnalului, de o mare forţă evocatoare şi de la experienţa de ilustrator la aplicaţia media construită de Qulto, artistul Felix Crişan a ales să creeze o ilustraţie reprezentativă pentru fiecare zi din jurnal. Practic, a realizat o cronică în imagini a jurnalului pentru perioada cuprinsă între 25 iunie 1885 şi 17 aprilie 1886. Toate evenimentele relatate, vacanţe, lecţii, întâlniri, petreceri, lecturi, excursii şi picnicuri, au căpătat un chip.

Volumul este rezultatul a doi ani de muncă intensă, de documentare şi de redare personală a epocii în ilustraţiile realizate de un artist contemporan. Descoperim astfel Sibiul acelor timpuri şi oamenii lui, desenaţi cu talent şi cu respect pentru document şi istorie. Cartea cuprinde atât imagini, cât şi textul corespunzător zilei reprezentate grafic, accesibil prin intermediul codului QR. Astfel, liderul de proiect, Claudia Popescu a dorit să propună o modalitate inovatoare de a citi, combinând lectura cu arta şi tehnologia. Rezultatul este o carte apărută din pasiune, în condiţii grafice excelente, prin care un text vechi, din secolul al XIX-lea prinde viaţă nu numai prin litera scrisă, dar şi prin imagini ale trecutului construite de prezent şi este înviat pe ecranul unei tablete sau telefon mobil.

Volumul va fi prezentat de Ruxandra Nazare, Daniel Nazare şi Felix Crişan. Lansarea va fi însoţită şi de expoziţia de ilustraţii originale şi va fi urmată de sesiune de autografe. Cartea se va distribui gratuit participanţilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Concurs de design de mobilier de bibliotecă publică – Anunț

septembrie 11th, 2019 Fără comentarii

Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov lansează Concursul de Design pe tema Mobilier pentru o bibliotecă publică. Concursul va avea loc în cadrul evenimentului SCIEFEST – Festival de Știință și Industrii Creative (21-24 noiembrie 2019), un eveniment care susține inovația și creativitatea, precum și antreprenoriatul.

Tema

Concursul de design pe tema Mobilier pentru o bibliotecă publică are în vedere proiectarea unor “corpuri de lectură”, ce pot fi concepute fie ca ansamblu integrat (scaun și masă de citit, împreună cu corp de iluminat, ceas etc) fie ca piese individuale.  Designerii au libertatea să proiecteze un mobilier SMART, care să integreze componente sau echipamente inteligente, să aleagă structuri și culori inovative și materiale eco-prietenoase, să acorde atenție unor poziții de ședere-lectură neconvenționale.

Cerința obligatorie este ca designul propus să sugereze ambianța adecvată pentru citit, să trimită la ideea de bibliotecă a viitorului, să fie comod, fezabil, practic, sigur, durabil și să creeze o atmosferă specifică lecturii. Totodată materialele pot fi diverse: lemn, carton și hârtie, plastic, metal, textile, sticlă, pe cât posibil reciclabile.

Cine poate participa

Concursul este deschis tuturor persoanelor creative preocupate de design: elevi și studenți la secții de design ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arhitectură, arte, design, ingineria lemnului, arhitecți, designeri, artiști plastici interesați de design, antreprenori și inițiatori de start-up-uri și makerspace-uri.

Premiile stabilite pentru etapa de creație sunt următoarele:

Premiul I – 4.000 lei sumă brută

Premiul II – 3.000 lei sumă brută

Premiul III – 2.000 lei sumă brută

Menţiune – 1.000 lei sumă brută

Calendar concurs

Lansare concurs: 11 septembrie 2019

Perioada de realizare și înscriere a proiectelor în concurs: 11 septembrie – 6 noiembrie 2019

Jurizare: 7-14 noiembrie 2019

Anunțarea câștigătorilor: 14 noiembrie 2019

Jurizare

Juriul, format din prof. univ. dr. ing. Marina Cionca (Universitatea „Transilvania” Braşov), designer Csaba Damokos (Sf. Gheorghe) şi Oana Olaru (director adjunct de specialitate Biblioteca Judeţeană Braşov), va evalua proiectele înscrise în concurs pe baza următoarelor criterii:

- respectarea cerințelor impuse de Regulamentul concursului

- concept inovativ

- originalitate

- fezabilitate

Condiții de înscriere

Proiectul care va fi depus va cuprinde următoarele:

-          Reprezentări în plan, secțiuni și detalii constructive relevante

-          Reprezentări în spațiu ale produselor proiectate (perspective)

-          Ambientarea – reprezentarea produselor proiectate într-o ambianță de bibliotecă simulată

-          Prezentarea conceptului și memoriul tehnic

Planșele se vor realiza în format A3 pdf (minim 3 planșe), iar prezentarea conceptului se face pe format A4 pdf (maximum 2 pag).

Acestea se vor trimite pe adresa  biblgb@rdsmail.ro

Proiectul va fi înscris cu precizarea titlului, numelui designerului/designerilor/echipei și a datelor de contact personale (e-mail, telefon) necesare pentru comunicare.

Pentru informații suplimentare și detalii, în perioada 11-27 septembrie 2019, persoana de contact va fi Ruxandra Nazare, telefon 0729 101 779

Termen final de depunere: vineri, 6 noiembrie, orele 14,00

Acordul de publicare

Prin participarea la acest concurs, designerii acordă bibliotecii dreptul de publicare a proiectelor pentru a fi prezentate în expoziția care se va deschide în data de 25 noiembrie 2019, la încheierea Festivalului SCIEFEST.

Câştigătorii concursului cedează toate drepturile de autor organizatorului fără pretenţii financiare prezente sau viitoare. Organizatorul va avea drepturi depline asupra lucrărilor câştigătoare, în vederea prototipării şi realizării pieselor de mobilier, atât de proprietate cât şi de difuzare website, materiale promoţionale, tv, radio etc.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziţia “Între Promenadă şi Warthe – Zona După Ziduri”

Alături de Asociația Împreună pentru Dezvoltarea comunității (AIDC), Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov are bucuria și plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției outdoor „Între Promenadă și Warthe – Zona După Ziduri”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 24 iulie 2019, de la orele 13,00, la Sediul central din Livada Poștei, pe terasa din curtea interioară a bibliotecii. Despre expoziție și proiect vor vorbi doamna Kristina Creoșteanu și Cătălin Cantor, Daniel Nazare, directorul bibliotecii și Ruxandra Nazare, organizatorul expoziției.

Expoziția cuprinde o introducere și descriere geografică lămuritoare, informații și imagini despre monumentele istorice, clădirile și cele mai importante repere din zona După Ziduri, începând de la bastioanele medievale ale curelarilor și fierarilor, precum și bastionul Graft, Turnurile Alb și Negru, continuând cu edificiile ridicate în secolele XIX-XX (Casa Baiulescu – 1888, Liceul Romano-Catolic – 1901, sediile de azi ale Maternității și Silviculturii, Camera de comerț și industrie Brașov, care este sediul bibliotecii în prezent) amenajarea promenadelor și a locurilor de popas pentru turiști în zona Dealului Warthe și ajungând până la cele mai recente inițiative publice – Drumul nou spre Poiana Brașov, Casa de știință și tehnică pentru tineret, astăzi Agenția județeană a Oficiului Forțelor de Muncă (AJOFM). Pentru un aspect coerent al expoziției, am inclus în traseul expozițional și date despre Liceul Andrei Șaguna, unul dintre reperele istorice și identitare esențiale ale Brașovului. Textele sunt redactate într-o manieră accesibilă și constituie o pledoarie pentru istoria locală, atenția acordată trecutului, protecția și respectul mediului. Panourile expoziționale vor fi montate pe grilajele de fier ale sediului central al bibliotecii și Casei Baiulescu din Livada Poștei, accesibile și la îndemâna tuturor brașovenilor și vizitatorilor interesați de istoria locului. Expoziția va dura pe tot parcursul anului.

Expoziția face parte din proiectul Amenajarea peisagistică a Dealului Warthe din municipiul Brașov, derulat de AIDC ca lider de proiect în parteneriat cu Primăria Brașov, Universitatea “Transilvania” Brașov, Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov, asociațiile Carpaterra și Amural și finanțat prin programul Spații Verzi, componenta Spații verzi urbane, de Fundația pentru Parteneriat și MOL România.

Concepția, documentarea și redactarea expoziției s-au făcut prin efortul bibliotecarilor, iar susținerea financiară a fost asigurată de Consiliul Județean Brașov. În același timp, expoziția este parte din politica Bibliotecii Județene “George Barițiu” Brașov, în efortul de a populariza istoria orașului și de a susține educația permanentă a locuitorilor orașului și a publicului general.

În cazul în care vremea va fi neprielnică şi ploioasă, vernisajul va avea loc la Mediateca francofonă, Casa Baiulescu, parter.

Organizatorii și partenerii din proiect vă invită și vă așteaptă cu drag la o expoziție ce se dorește comunitară!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)