Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteci publice’

Restitutio 111 – Jacques Hérold – expoziţie de carte rară

octombrie 15th, 2021 Fără comentarii

Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov are onoarea și plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziţiei Restitutio 111 – Jacques Hérold – expoziție de carte rară, care va avea loc luni, 18 octombrie 2021, orele 15,30, în sediul central, etaj 1, la sala de lectură. Vor prezenta: Daniel Nazare – directorul bibliotecii, Cristina Angela Simion (curator, colecționar, Galeria Tiny Griffon Nürnberg), prof. univ. dr. Rodica Ilie (Facultatea de Litere, Universitatea “Transilvania” Brașov), scriitorul și editorul Nicolae Tzone, Ioan Cristescu (director Muzeul Național al Literaturii Române București).

Expoziţia de ilustraţie de carte bibliofilă şi gravură de Jacques Hérold este deosebită deoarece emoţionează şi impresionează prin eleganţă, delicateţe şi profunzime, dar mai ales pentru că arta este legată de carte, fiind o expoziţie foarte potrivită pentru bibliotecă. Biblioteca este spațiul cel mai adecvat pentru expunerea operei sale, ce reflectă relaţia dintre carte şi artă şi suntem încântaţi de această oportunitate, graţie curatoarei și colecționarei Cristina Simion de la galeria Tiny Griffon, Nürnberg, Germania, care a avut amabilitatea să ne împrumute colecţia.

Jacques Hérold, pe nume Herold Blumer, s-a născut la 10 octombrie 1910 la Piatra Neamţ şi este un artist român avangardist, de origine evreu, prieten al lui Constantin Brâncuşi, Victor Brauner, Gherasim Luca. După studii începute la Academia de arte frumoase din București și colaborări la revista UNU, în 1930 a plecat la Paris, unde s-a apropiat de cercurile artistice avangardiste. Grație lui Victor Brauner, a cunoscut și a devenit prietenul artiștilor suprarealiști, precum André Breton, Yves Tanguy, Marcel Duchamp, Man Ray, dar și cu poeți și scriitori, ale căror lucrări le va ilustra. Este considerat unul dintre cei mai importanţi pictori ai curentului artistic suprarealist în epoca de maturitate şi a ilustrat cărţi de colecţie, în tiraje mici, adevărate bijuterii. A publicat în Franța lucrări originale (litografii, gravuri, serigrafii etc.) în ediții limitate, începând din anii ’30. După un intermezzo în timpul celui de al doilea război mondial, opera sa a fost prezentată în expoziții personale, precum și în expoziții de grup ale suprarealiștilor, fiind recunoscută și apreciată pentru stilul original, aparte, prin care s-a individualizat. Moare la Paris în 1987, lăsând în urmă moștenirea sa artistică în care a dat formă ideilor, preocupărilor și temelor suprarealismului.

Expoziţia este parte din Bienala albastră 2021, ediţia a doua, iniţiată şi organizată de asociaţia Artessentia Braşov, proiect finanţat de Consiliul Judeţean Braşov şi de Primăria Municipiului Braşov. Aflată la ediția a II-a, „BIENALA ALBASTRĂ- Bienala Internațională de Arte Vizuale – Brașov 2021– Essentia” creează contextul cultural prin care creativitatea exprimată prin arta vizuală este provocată la nivel local, zonal, național și internațional, favorizând dialogul între arte prin intermediul expozițiilor, schimburilor de idei și de experiențe între participanți, invitați, organizații culturale și publicul larg. Bienala pune la dispoziția publicului 20 de galerii de artă și spații alternative din orașul Brașov și zona metropolitană care vor găzdui peste 1000 de lucrări de artă, devenind primul eveniment dedicat manifestărilor artistice din domeniul artelor vizuale din centrul României de o asemenea anvergură. A doua ediție a Bienalei se va desfășura în perioada 17 octombrie – 21 noiembrie 2021.

Vă aşteptăm cu drag să vă bucuraţi ochii, sufletul, inima şi mintea cu arta creată de Jacques Hérold, să descoperiți un artist român mai puțin cunoscut azi în România!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

octombrie 11th, 2021 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni este “Aventura ceaiului” de Henrietta Lovell, traducere din engleză de Alina Cârâc (București, Baroque Books & ARts, 2020, 280 p.), apărută în colecția Savoir vivre, disponibilă pentru împrumut la Secția de împrumut și filialele 1 (cartierul Craiter) și 5 (Bd. Griviței).

Henrietta Lovell sau doamna ceaiului a lucrat în domeniul marilor finanțe din New York, dar a renunțat la carieră în favoarea poveștii de iubire pentru ceai. Plină de entuziasm contagios, călătorește neîncetat, de jur-împrejurul pământului, pe urmele frunzelor de ceai, reușind să schițeze geografia ceaiu­lui, a celor mai subtile arome și a celor mai rafinate restaurante: Estuarul Solway, Scoția de Sud-Vest • Fuding, Fujian, China • Hotel Claridge’s, Londra, de la Camden la Whitehall • Domeniul Satemwa, Malawi • Hollywood, California, SUA • Munții Cederberg, Africa de Sud • Kyoto, Japonia • Hile, Nepalul de Est • Taitung, Taiwan • Sudul Romei, Italia, o diversiune: povestea ceaiului de după-amiază • Tokyo, Japonia • Tarrytown, New York, SUA • San Francisco și Comitatul Sonoma, California, SUA • Meghalaya, India • Wuyishan, China • Paris, Franța • Sikkim, India • Nordskot, Norvegia arctică • New Orleans, Louisiana, SUA • Shizuoka, Japonia • Ambadan­degama, Platoul Uva, Sri Lanka • Michoa­cán, Mexic • Cornwall, Anglia • Tarragona, Spania • Glastonbury, Somerset, Anglia, propriul dormitor • Eskdalemuir, Scoția de Sud-Vest • Şi, în sfârșit, deasupra Mării Nordului.

“Detest pliculețele anoste și iubesc frunzele încântătoare, le iubesc din toată ființa mea. Și cu ceaiul bun se întâmplă la fel. Ca atunci când îți dai seama că o cafea e cu totul altceva decât niște granule care se dizolvă instantaneu. Ca atunci când guști un cotlet după ce ai fost obișnuit cu hamburgeri. Ca o bucată din faimoasa brânză englezească Lincolnshire Poacher, ca un cubuleț de Brie sau ca o fărâmă de Parmigiano Reggiano după o viață întreagă de înfulecat brânză procesată, învelită, felie de felie, în plastic. Pur și simplu nu se poate compara o ceașcă de ceai industrial, din pliculeț, cu o ceașcă de ceai obținut din frunze culese, sortate și amestecate manual.” (Henrietta Lovell)

Se spune că suntem ceea ce mâncăm. Ce fel de ceai bem sau cum îl bem nu este un simplu gest banal, ci o introducere și o lecție de cultură și civilizație. Alegerea noastră spune ceva despre preferințe, gusturi, sentimente, dependențe și tradiții culinare, deschidere și receptivitate. Descoperiți aventura ceaiului, ingrediente secrete și povești, lumea atât de divers parfumată a ceaiului și plantelor care infuzează această băutură atât de consumată pretutindeni.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+4be2e528c0a8011424c9b3ae0031c8f7&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Premiul Monica Andriesei pe anul 2021

octombrie 5th, 2021 Fără comentarii

În 1 octombrie 2021 Premiul Monica Andriesei a ajuns …. la Brașov. În mod singular, am făcut o excepție, pentru o bibliotecară a cărei activitate este exemplară. În mod normal, premiul era decernat bibliotecarilor din afara județului Brașov, pentru a evita partizanatul. În acest an am convenit să alegem o persoană din comunitatea profesională a bibliotecarilor brașoveni. Melania Butnariu a primit Premiul Monica Andriesei pe anul 2021, ca răsplată a hărniciei, implicării, creativității, interesului și pasiunii față de meserie, capacității de a crea relații și a aduna resurse în jurul ei, de a mobiliza oameni și comunități și mai ales dorinței permanente de a se perfecționa, de a atinge standardele profesionalismului. Pentru noi, a fost cea mai bună alegere, o recunoaștere a meritelor ei, prețuind munca și caracterul Melaniei. Premiul a revenit unei persoane ce și-a început activitatea ca bibliotecar sub îndrumarea Monicăi Andriesei, ce a inspirat-o prin altruismul și deschiderea pe care mereu le-a arătat.

Premiul a fost decernat de directorul bibliotecii, Daniel Nazare, la Secția pentru copii și tineret – Centru de excelență, acolo unde Melania a lucrat și lucrează din prima zi de când s-a deschis în actuala locație, pe care a transformat-o într-o a doua casă, spațiu prietenos și primitor pentru copiii și tinerii ce vin aici. A fost locul cel mai bun unde premiul putea fi acordat și ne-am dorit ca aici și în acest fel să o sărbătorim pe colega noastră. Pentru performanțele ei o felicităm pe Melania și îi dorim succes!

Îi mulțumim călduros Paulei Zimbrean, fiica Monicăi, pentru donația generoasă și inițiativa acestui premiu!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.5/5 (2 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

octombrie 4th, 2021 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (04-10.10.2021) este “Babel – în jurul lumii în 20 de limbi” de Gaston Dorren (București, Editura Niculescu, traducere de Elena Zamfir, 2020, 292 pagini) care se găsește la Secția de împrumut, la Secția pentru copii și tineret, precum și la filialele 2, 4 și 5 ale bibliotecii.

Iată cum prezintă editura cartea aleasă și de bibliotecari pentru recomandarea de lectură de săptămâna aceasta:

“Gaston Dorren face o incursiune de profunzime în istoria celor mai vorbite 20 de limbi de pe glob, cu particularitățile, bizareriile și poveștile extraordinare ale devenirii lor. Combinând lingvistica și istoria culturii, Babel ne invită în cel mai intrigant tur al lumii, răspunzând unor întrebări ce adesea au rămas doar un ecou pentru mulți: cum a reușit micuța Portugalie să dea una dintre cele mai vorbite limbi de pe glob, iar Olanda, nu?; de ce femeile din Japonia vorbesc diferit față de bărbații japonezi?; ce înseamnă pentru ruși să fii “înrudit” cu Engleza? sau cum reușeste scrisul non-alfabetic din India și China să răspundă acelorași nevoi ca alfabetul nostru, cu cele 26 de litere? Babel va schimba cu siguranță perspectiva noastră asupra lumii și a modului în care noi vorbim.”

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+30471833c0a801147269b0470189d37e&operator=OR&_open=1

Lectură plăcută!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

septembrie 27th, 2021 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (27.09. – 03.10.2021) este albumul “România sălbatică” realizat de fotograful Dan Dinu, prefaţă de Alex Găvan, ilustraţii grafice de Gabriel Şerban (apărut la Braşov, 2021, 256 pagini, în română şi engleză). Biblioteca Judeţeană Braşov dispune de două exemplare, la Mediatecă şi la Sala de lectură, de unde puteţi împrumuta/consulta, după caz, albumul.

Este cel mai amplu album de fotografie dedicat naturii de la noi, cu peste 250 imagini din parcurile naţionale, naturale şi rezervaţii şi cu ilustraţii despre majoritatea speciilor emblematice pentru fauna din România.

Parte din proiectul mai mare numit România sălbatică, idee iniţiată de fotograful şi activistul Dan Dinu, albumul este rezultatul unei munci de decenii, a pasiunii pentru mediu şi a convingerii nestrămutate a fotografului de a dezvălui tainele naturii cât mai multor oameni, cu scopul de a educa şi proteja.

Iată cum prezintă fotograful albumul: “Multe dintre ideile din proiectul România Sălbatică au apărut pe parcurs, însă una a fost acolo încă de la început: albumul de fotografie. Cred cu tărie că acest album va inspira și va educa, fiind o poartă deschisă către biodiversitatea uriașă pe care România încă o mai are. Sper să însemne pentru toți pasionații de fotografie și natură, ceea ce a însemnat pentru mine atlasul zoologic pe care l-am îndrăgit atât de mult în copilărie.
Albumul, și de altfel întregul proiect, este modul prin care vreau să mulțumesc naturii de la noi pentru toate momentele deosebite pe care mi le-a oferit în cei aproape 25 de ani de când am privilegiul să o fotografiez.”

Suntem siguri că vă veţi îndrăgosti de această carte când o veţi răsfoi. Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+78fe9a37c0a801144f73200202f7860c&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii

septembrie 20th, 2021 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (20-26.09.2021) este “Au fost odată două oraşe: New York şi Bucureşti la 1900″ de Mariana Neţ, prefaţă de Georgeta Filitti (Bucureşti, Corint, 2021, 398 pagini). O carte a cărei lansare la Târgul de carte şi muzică Libris din martie 2021 am urmărit-o cu atenţie şi pe care mi-am dorit să o cumpărăm pentru bibliotecă. Volumul este disponibil la Sala de lectură, Secţia de împrumut la domiciliu şi Filiala nr. 5 (Griviţei).

Cartea se ocupă de procesul de autoreflectare în care erau implicate orașele New York și București în perioada care s-a scurs între sfârșitul Războiului Civil American și izbucnirea Primului Război Mondial, interval care se suprapune cu domnia lui Carol I (1866–1914). Ghidurile, cărțile de bucate și codurile de conduită conțin câte o ideologie implicită, oferindu-le cititorilor modele pentru a-și construi identitatea. Cărțile poștale ilustrate, filmele și muzica se bazează pe un alt tip de coduri: spun povești prin imagine și sunet, nu prin scris. Ideologia lor este însă identică aceleia care sta la baza textelor scrise. Mesajul implicit al textelor vizuale poate fi formulat în modul următor: Priviți ce frumos e orașul vostru și iubiți-l! Priviți-vă concetățenii, oamenii din toate stările! Priviți străzile, fiți atenți la oameni și observați cum arată cartierele. „Regizorul” din spatele scenei este voința politică datorită căreia orașul vostru – sau măcar unele dintre cartierele acestuia – arată așa cum vă apare el acum. Depinde de voi, locuitorii, cetățenii lui, să aveți grijă de această imagine și să o transformați într-o realitate pe termen lung!

“Această carte este o excursie în trecut. Ea spune povestea orașelor New York și București în perioada dintre 1865 și 1914 și arată că, într-o vreme în care majoritatea așezărilor urbane din Europa și din cele două Americi treceau printr-un proces de transformare, New Yorkul și Bucureștiul erau profund diferite în aparență, dar destul de asemănătoare, în esență, ca stiluri de viață. În ambele orașe, locuitorii din clasa de mijloc scăpau treptat de complexe, se mândreau cu urbea, cartierul și bucătăria lor. Adesea își onorau concetățenii merituoși, mulți donau pentru statui și edificii culturale, se bucurau de înființarea operei și a filarmonicii, își însușeau – sau rafinau – manierele urbane, trimiteau cărți poștale ilustrate, vedeau filme, călătoreau cu tramvaiul și se plimbau pe trotuare (ce urmau să fie) asfaltate… Câțiva dintre ei vorbeau la telefon. Toți credeau în viitor și se implicau în a-l aduce mai aproape.” (Mariana Neț)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+84aa9811c0a801143bf3dd4100a0dab6&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

George Coşbuc – 155 de ani de la naştere

septembrie 20th, 2021 Fără comentarii

Poetul, traducătorul şi publicistul George Coşbuc s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou (judeţul Bistriţa-Năsăud), într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil din cei paisprezece ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai preotesei Maria.

Îşi petrece copilăria pe plaiurile natale, în lumea mirifică a satului românesc, învăţând să citească de la vârsta de 5 ani. Va urma cursurile gimnaziale frecventând şi şedinţele societăţii de lectură „Virtus romana rediviva”. Fiindu-i stimulat gustul pentru literatură va publica primele creaţii în revista liceului năsăudean, pe care îl absolvă în anul 1884.

Nu va ţine cont de sfaturile părinteşti, de a îmbrăţişa slujirea preoţească, şi se înscrie, în 1885, la Facultatea de filosofie şi literatură a universităţii clujene. Abandonează, însă, cursurile, doi ani mai târziu, din motive de sănătate, întorcându-se acasă.

Revista sibiană „Tribuna”, la care el deja colabora, îi oferă un post în redacţie şi astfel va începe cea mai fertilă perioadă de creaţie coşbuciană. Va publica cele mai multe balade şi idile din volumul de debut (Balade şi idile, 1893), şi chiar o parte din poeziile cuprinse în al doilea volum publicat (Fire de tort, 1896).

În 1889 publică poemul Nunta Zamfirei, considerat una din capodoperele operei lui. Succesul răsunător obţinut îi atrage atenţia lui Titu Maiorescu. În urma invitaţiei acestuia, Coşbuc se stabileşte la Bucureşti. Colaborează la ziarul „Constituţionalul” (1890-1891), iar apoi lucrează ca funcţionar (până în 1893) în Ministerul Cultelor.

Publică, în anul 1902, al treilea volum de versuri, Ziarul unui pierde vară, în 1903 volumul de proză Dintr-ale neamului meu, iar în 1904 Cântece de vitejie.

Munca asiduă de traducător (Georgicele de Vergiliu, Odiseea de Homer, Divina Comedie de Dante, etc) i-a adus satisfacţii şi recunoaşterea unor calităţi de excepţie.
De asemenea, a fost redactor cofondator la mai multe reviste: „Vatra”, „Semănătorul”, care prin programul său va da naştere unui nou curent literar, semănătorismul, „Revista Literară” şi „Viaţa literară”.

A fost căsătorit (din 1895) cu Elena Sfetea şi au avut un singur fiu, Alexandru. Moartea acestuia, în 1915, va fi o mare lovitură pentru poet, grăbindu-i sfârşitul.

Se stinge din viaţă, la 9 mai 1918, în urma unei comoţii cerebrale, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. „Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. Până şi în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi şedea bine. Aici în ţară dragostea lui a fost pentru cele şase milioane de ţărani. Simţea o fraternitate profundă cu dânşii… A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în imitaţii şi neputinţe. A adus lumină, sănătate, voioşie…. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.” va scrie Liviu Rebreanu la câteva zile de la moartea lui.

Microexpoziţia aniversară este organizată de colega noastră Mariana Caloinescu de la Secţia de împrumut la domiciliu şi cuprinde volume din opera lui George Coşbuc şi despre aceasta.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

16 septembrie – Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

septembrie 15th, 2021 Fără comentarii

• Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este sărbătorită din 1995, în fiecare an, la data de 16 septembrie (dată la care, în 1987, a fost adoptat Protocolul de la Montreal).
• Ozonul este un scut fragil de gaz care protejează planeta noastră de acţiunea nocivă a radiaţiilor ultraviolete emise de Soare.
• La începutul anilor 1970 s-a descoperit că unele substanţe chimice (clorofluorocarburile) au un impact negativ asupra stratului de ozon.
• În 1985 cercetătorii de la British Antarctic Survey au depistat o spărtură în stratul de ozon, deasupra Antarcticii, fapt care a determinat guvernele mai multor ţări să înţeleagă urgenţa protejării acestuia, fiind elaborat Protocolul de la Montreal asupra substanţelor care distrug stratul de ozon. Acest protocol a intrat în vigoare în anul 1989 şi a fost revizuit de mai multe ori.
• Se presupune că respectarea protocolului va însemna refacerea stratului de ozon până în 2050. Este, poate, “cel mai de success acord internaţional de până astăzi” (Kofi Annan), fiind ratificat de toate statele membre ONU.
• Cu ocazia acestei zile internaţionale statele sunt invitate să promoveze activităţi în conformitate cu obiectivele Protocolului de la Montreal şi a amendamentelor sale.

Microexpoziţia de carte organizată de colega noastră, Mariana Caloinescu, cuprinde cărţi despre protecţia mediului din colecţia Secţiei de împrumut la domiciliu.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

septembrie 14th, 2021 Fără comentarii

Sărbătorind începerea şcolii, am ales un titlu potrivit perioade. Cartea acestei săptămâni este volumul “Altădată ştiam asta – Lucruri din şcoală pe care le-ai uitat” de Caroline Taggart (Bucureşti, Editura Publica, 2020, 175 pagini), disponibilă la filialele care au secţii şi carte pentru copii (2, 4, 5 şi 6).

“Altădată știam asta – Lucruri din școală pe care le-ai uitat” este o carte utilă, educativă și amuzantă și vine în sprijinul tuturor celor care doresc să-și amintească lucruri pe care le-au învățat în școală.

Îți amintești cum acționează fotosinteza? Dar cum se rezolvă sistemele de ecuații? Mai știi numele surorilor Bennet din Mândrie și prejudecată?

Autorul Caroline Taggart a descoperit două lucruri în timp ce scria această carte: toată lumea fusese la școală și toți uitaseră lucruri complet diferite. Această carte utilă conține informațiile pe care le-ați învățat la școală, dar este posibil să nu vi le amintiți complet sau cu acuratețe. Acoperind o varietate de subiecte, cartea conține cele mai importante teorii, ecuații, fraze și reguli pe care le-am învățat cu toții cu ani în urmă.

Îți va stârni memoria cu informații interesante pe care le-ai învățat în școală și vei redescoperi domenii precum istorie, cultură generală, religie, geografie, chimie sau literatură. Plină de umor, dar profundă, cartea adună la un loc informații, date, cifre și formule pe care ni le mai amintim doar vag din școală și cu siguranță că te va face să exclami ‘Altădată știam asta!’.

”O minune în șapte capitole care cuprinde tot.” (The Scotsman)

”O carte de căpătâi utilă, amuzantă, educativă… Toată lumea va dori să se cufunde în lectura ei.” (Tribune Magazine)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+d1d648d3c0a8011471f48cd6027ea631&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Expoziţie itinerantă de la Iaşi la Braşov: 1940 – sub semnul ultimatumului, dictatului şi cedării

septembrie 14th, 2021 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov găzduieşte expoziţia foto-documentară „1940. Sub semnul ultimatumului, dictatului şi cedării”, concepută şi organizată de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Expoziția va fi deschisă în perioada 17 septembrie – 14 octombrie 2021, la sediul central al bibliotecii, în spaţiul expoziţional de la etajul I.

Vara anului 1940 a reprezentat pentru România unul dintre cele mai grele momente ale istoriei sale: prăbușirea alianțelor de securitate în care fusese implicată, dureroasele pierderi teritoriale, sfârșitul modelului de stat liberal. Pe lângă teribila comoție colectivă, amputările teritoriale au însemnat în același timp și suferințe umane enorme, generate de transferurile masive de populații, perspectiva deznaționalizării și politicile de represiune din teritoriile pierdute. Acest context a dus la schimbarea de regim, la renunțarea la modelul de stat liberal și la apariția unei noi maniere de a face politică, în jurul unor ideologii autoritare și criminale, în care represiunea politică, deciziile arbitrare și abuzive, restricționarea drastică a libertății de expresie, represiunea rasială au devenit monedă curentă.

Expoziţia ilustrează felul în care această tragedie, eforturile și căutările lumii de atunci s-au reflectat în presa vremii, în lucrări memorialistice şi în lucrări cu caracter publicistic. Sunt expuse fotocopii ale unor articole apărute în ziare din anul 1940 (Universul, Curentul), fotocopii ale unor documente de arhivă din colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi şi ale Arhivelor Naţionale ale României, Filiala Iaşi, precum și o serie de volume cu caracter istoriografic cu privire la acest tragic episod al istoriei noastre.
Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc pe data de 17 septembrie 2021, orele 14,00, în Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Braşov, etaj I. Vor prezenta intervenții: prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași (prin zoom); conf. univ. dr. Diana Vrabie, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (via zoom); conf. univ. dr. Ionuț Nistor, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași; dr. Sorin Iftimi, muzeograf, Complexul Muzeal Național Moldova Iași. Cuvântul de deschidere va aparţine directorului Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov, dr. Daniel Nazare, iar moderator va fi dr. Carmen Voroneanu, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi. Curatorii expoziției sunt Carmen Voroneanu și Simona Sînzianu, de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi.

Vă aşteptăm cu drag la deschiderea unei expoziţii documentare interesante, itinerată la Braşov ca urmare a colaborării strânse între bibliotecile din România.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.5/5 (2 votes cast)