Blogul bibliotecii din Brasov

Astăzi, 6 februarie 2015, a avut loc întâlnirea dintre reprezentanții Fundației pentru o societate deschisă și Asociației MetruCub Resurse pentru cultură cu specialiștii din diferite instituții de memorie și patrimoniu (biblioteci, arhive și muzee). Au participat colegi din Bibliotecile Județene Brașov și Sibiu, de la bibliotecile publice din județ (Moieciu, Prejmer, Râșnov, Săcele și Tărlungeni), Arhivele Naționale Direcția Județeană Brașov, Muzeul de istorie Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor și Muzeul ASTRA Sibiu. Delegații și invitații noștri – Ovidiu Voicu, Bianca Floarea și Raluca Pop – au explicat ce înseamnă date deschise, legislația ce guvernează domeniul, inițiativele de politici publice, precum și exemple din domeniul culturii pe plan internațional, de pildă British Library și Rijksmuseum, și impactul avut de deschiderea datelor către public. S-au dezbătut diverse probleme legate de strategii și directive, de stadiul digitalizării patrimoniului și accesibilizării lui în România, despre avantajele și dezavantajele deschiderii datelor. Dezbaterea a fost animată, bibliotecarii și muzeografii au adus exemple interesante din munca și experiența lor, atât negative cât și pozitive. Reprezentantul Arhivelor a subliniat etapele prin care vor trece – accesibilizarea fondurilor și colecțiilor (inventare și regeste), selecția materialelor de digitalizat și descrierea lor, în sfârșit scanarea lor. Bibliotecarilor locali li s-a oferit exemplul proiectelor de istorie locală, pentru a mobiliza comunitatea și a colecta arhivele locale. Dincolo de definițiile din materialele prezentate, ce vor fi disponibile online, am reținut două observații la care trebuie să ne gândim: atitudinea generală a bibliotecilor și mai ales a muzeelor este reticentă față de deschiderea datelor, observându-se poziția de a considera informațiile ca fiind personale și nu publice, personalul identificând necesitatea de a le proteja pentru a nu deveni din ale lor ale noastre, ale tuturor. O altă idee interesantă pe care am reținut-o a fost aceea că deschiderea datelor nu contribuie numai la susținerea dezvoltării locale, a economiei și a sectorului industriilor creative, dar și la animația socio-culturală a comunității, la crearea unei legături interactive între instituții și publicul lor, la mobilizarea și fidelizarea comunității în jurul patrimoniului propriu și față de instituții. În final, remarcându-se corect că România a făcut puțin în domeniul digitalizării patrimoniului, prin urmare este prematur să vorbim de deschiderea datelor culturale, s-a afirmat că aceasta poate fi o oportunitate, întrucât vom implementa programe de digitalizare în format deschis direct, nemaifiind obligați la transformarea datelor din format închis într-un format nou, de tip Open Source. Echipa de profesioniști au reușit să realizeze un eveniment interesant, iar în perspectivă se pregătesc alte două evenimente la București, la Biblioteca Națională a României, în 20 februarie o nouă dezbatere în cadru larg despre deschiderea datelor culturale, cu invitați străini, iar în 11 martie Hackathon, un eveniment internațional de programare și instruire în programare.

Se stie despre colaborarea interinstitutionala existenta intre arhive, biblioteci si muzee, functionala si aplicabila in statele europene si pe continentul american si nu numai. Acolo institutiile memoriei s-au grupat profesional intr-un cadru in care coopereaza pe teme comune de administrare, gestiune a informatiilor, conservare preventiva si mai recent prezervare digitala. Comunicarea si schimbul de experienta, dar mai ales abordarea impreuna a chestiunilor care ii privesc deopotriva sunt firesti. In Romania aceasta abordare este ingreunata de separatisme administrative, institutionale si legislative. Dincolo de dificultati, multi dintre noi am sesizat ca avem interese comune si problema ne-a preocupat, chiar daca tangential. Unele apropieri s-au facut, in interiorul acestor institutii. La randul meu, m-a framantat problema cooperarii si mi-am dorit un dialog cu colegii mei din arhive si muzee. Acesta a fost motivul pentru care am gandit o masa rotunda pentru delegatii tuturor institutiilor memoriei din Brasov in cadrul Saptamanii Nationale a Bibliotecilor si am propus colegilor mei sa participe la aceasta intalnire. Institutiile brasovene au confirmat participarea si miercuri, 25 aprilie, reprezentantii arhivelor, bibliotecilor si muzeelor brasovene au discutat impreuna o agenda comuna, axata pe crearea de resurse profesionale pe un blog comun si organizarea unei expozitii de impact pentru brasoveni in anul 2013, in care toate institutiile sa expuna un valoros si semnificat obiect de patrimoniu pentru oras. Au fost prezenti colegii de la Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale Brasov, Biblioteca Judeteana Brasov, Biblioteca Universitatii „Transilvania” Brasov, Muzeul Casa Muresenilor, Muzeul Judetean de Istorie, Muzeul din Schei. Am remarcat atitudinea deschisa si interesata a participantilor, care au raspuns ca isi doresc o asemenea cooperare si ca li se pare oportuna, desi sigur dificil de gestionat. Ne-am raliat ideii de a organiza o expozitie de anvergura, comuna, intr-un spatiu public, neutru si neconventional care sa promoveze patrimoniul brasovean si institutiile participante. Sper ca este un inceput pentru trio-ul Biblioteci, arhive, muzee = BAM si la noi!