Macheta Bibliotecii Judetene Braşov

februarie 4th, 2013 Fără comentarii

Tot vineri, 1 februarie, după vizita la bibliotecile publice din judeţ, m-am grăbit să ajung la Sesiunea judeţeană de lucrări şi referate ale elevilor, disciplina istorie,desfăşurată la Şcoala generală nr. 27 Braşov. Acolo, o echipă de la Şcoala Generală nr. 19, condusă de profesoara de istorie Carmen Voica, a ales să prezinte o lucrare despre Biblioteca Judeţeană Braşov – instituţie culturală a oraşului şi s-a mobilizat să realizeze o machetă, trudind cu ambiţie la finalizarea acesteia. Celia Secară (clasa a VIII-a) este eleva care s-a documentat din cărţi şi de pe internet despre biblioteca judeţeană braşoveană şi care a prezentat, asistată de colegii ei. A prezentat documentat, serios si sigur. Felicitări Celiei şi colegilor lor, mă bucur că s-au gândit să prezinte biblioteca publică într-o sesiune de istorie şi sper ca faptul să însemne perceperea bibliotecii ca o instituţie unde pot găsi resurse despre istorie şi documente utile şcolii.

Din păcate, nu am ascultat şi celelalte lucrări prezentate, care se pare că au fost interesante şi diverse tematic, din câte am aflat. Însă am avut bucuria să ascult o parte dintr-o lucrare inedită a unor elevi de la Scoala Generală nr. 6, profesor Daniela Danu. Elevii Greinier Cristian şi Borcea Toma au prezentat lucrarea Filmul artistic de inspiraţie istorică – mijloc de cunoaştere a istoriei? Tema era cu adevărat interesantă şi ridica chestiunea propagandei şi a îndoctrinării prin mijloace de informare în masă. În plus, avea calitatea de a stimula analiza, reflecţia şi comparaţia în gândirea elevilor, ceea ce practic îşi propune orice sesiune de lucrări care se vrea ştiinţifică, să pună întrebări, să încurajeze gândirea, spiritul critic şi independent. Iniţiativa de a aborda o asemenea temă este de admirat.


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)

Cărţi, lecturi şi biblioteci publice

februarie 4th, 2013 Fără comentarii

Vineri, 1 februarie, împreună cu Crina Buştenaru, însoţite de Adriana Hurjui din partea Asociaţia Visum (www.visumbrasov.org), am întreprins un periplu în judeţ, vizitând câteva biblioteci publice din judeţ. Prima oprire a fost la Holbav, la şcoala generală de acolo pentru elevii căreia Asociaţia Visum a strâns cărţi, colecta fiind găzduită în luna decembrie de biblioteca noastră – vezi http://blog.bjbv.ro/?p=2866. Acolo am cunoscut-o pe directoarea şcolii, doamna profesoară Mariana Coşuleţ, foarte devotată şi interesată de mersul bun al şcolii. Am discutat cu dânsa, împărtăşind gânduri, planuri, idei, aflând despre problemele şi urgenţele şcolii. Am plecat de acolo cu o mai bună cunoaştere a comunităţii din Holbav, lipsită de bibliotecă publică, dar nu şi de oameni de suflet, cu care sigur putem construi ceva în viitor. La Cristian, am regăsit biblioteca aprovizionată cu cărţi noi, cu o elevă la computer şi cu planuri de reorganizare a spaţiului pentru o bună vizionare a filmelor programate cu rost didactic. Şi am descoperit raftul Corinei, special populat cu cărţi şi romane cu vampiri, puse aparte încât cititorii să regăsească rapid ce îi interesează. Şi se pare că îi interesează de vreme ce a fost nevoie de un loc numai pentru aceste volume! Am continuat vizita la Biblioteca orăşenească din Râşnov, unde Rodica şi profesoara de fizică răscoleau de zor rafturile în căutarea unei culegeri de probleme. În sfârşit, am ajuns la Moieciu, unde am vizionat fotografiile serbării de Crăciun, pusă la cale de bibliotecară, alături de Moş Primar, pardon Moş Crăciun şi am făcut planuri de viitor, pe care sperăm să le vedem materializate în noi evenimente în sala de festivităţi şi mai ales în sala de spectacol în curs de amenajare şi reabilitare, ba chiar şi pe vastul teren de sport din spatele primăriei, mai ales că visăm la vacanţa de vară şi vom avea roadele proiectului Excelenţă în biblioteci pentru copii, care la Braşov s-a axat pe promovarea educaţiei pentru mişcare, sănătate şi sport.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)

Confesiunile unui câine

februarie 3rd, 2013 Fără comentarii

Miercuri, 30 ianuarie 2013, la Biblioteca Judeteana Brasov, am fost martori la un spectacol de exceptie oferit de echipa de actori si artisti din companiile particulare de teatru Replika si Green Hours de la Teatrul Luni din Bucuresti. Pornind de la cartea Viata de caine de Peter Mayle, spectacolul a imbinat teatrul cu muzica si cu imagini video. Actrita Mihaela Radescu a oferit un regal publicului brasovean prezent in mansarda Casei Baiulescu, devenita neincapatoare. Textul, interpretarea, muzica s-au combinat intr-o spumoasa piesa, inteligent construita, plina de umor, jucata cu suflet. Practic, spectacolul, facand parte din proiectul Manifest canin la sala de lectura, pune in lumina si critica abuzurile diverse asupra animalelor – neglijenta, abuzul, violenta, rasfatul exagerat, ridiculizarea prin nume caraghioase, coafuri excentrice, publicitatea în jurul animalelor de companie, eutanasierea -, sustinand ideea protectiei lor si educatia oamenilor in spiritul respectului drepturilor animalelor. Un spectacol fără nici un strop de didacticism, convingător, interactiv, care poate schimba felul de gândire, un spectacol care demonstrează talent şi atitudine civică. Un spectacol gândit într-un proiect educativ, cu participarea mai multor parteneri, între care se numără şi ANBPR şi care se va juca şi la Craiova şi Tg. Mureş, la bibliotecile judeţene de acolo. Şi pe care am dori să îl revedem la Braşov, sperând să participe mai multi tineri!


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Lectura proverbelor

ianuarie 31st, 2013 Fără comentarii

Studiind educaţia şi cultura negustorilor ortodocşi din veacurile XVIII-XIX, am fost surprinsă de interesul lor pentru culegerile de proverbe şi aforisme. Parţial, am înţeles preferinţa lor de lectură a maximelor. Cele mai multe ziceri colecţionate se refereau la gestiunea afacerilor, relaţiile cu angajaţii, respectul slugilor pentru stăpâni, faptul că averea nu este mai presus de credinţă şi omenie, la măsură, la zgârcenie şi avariţie, la scumpetea care alungă muşterii etc. Multe dintre aforisme erau extrase din scrieri religioase. Totuşi, în cazul proverbelor aplicate la modul general, singura explicaţie era faptul că ele constituiau poveţe de urmat în viaţă, îndrumare pentru desfăşurarea activităţii în societate. Explicaţie cam vagă pentru mine ca să pot cu adevărat să pătrund sensul interesului lor. Recunosc că incapacitatea mea de a înţelege preferinţa cititorilor de atunci pentru proverbe decurge şi din faptul că eu nu citesc antologii de sentinte. Recent, într-o discuţie am experimentat mai multe situaţii unde proverbele pline de înţelepciune se potriveau de minune faptelor: “Nu săpa groapa altuia deoarece vei cădea singur în ea!”, “Dumnezeu nu bate cu bâta!” şi altele. Abia atunci i-am înţeles pe negustori şi înclinaţia lor spre maxime: nu le copiau în jurnalele personale fără rost, ci pentru a le aplica la situaţiile de viaţă intervenite în răstimpuri, pentru a-şi reaminti şi a şti să se poarte, conform preceptelor. Erau principii de viaţă şi nu lecturi ori exerciţii de scris fără finalitate. Un fel de reminder de azi, o învăţătură sau lecţii învăţăte cum spunem noi.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Braşov şi plăcile lui memoriale

ianuarie 31st, 2013 Fără comentarii

În decembrie 2012 s-a aşezat o placă memorială pe Strada Lungă nr. 109, în memoria poetului maghiar originar din Braşov, Aprily Lájos. Am observat prezenţa ei la începutul anului şi am mers special să o văd. Este o placă memorială redactată în trei limbi, în germană, maghiară şi română, marcând casa unde s-a născut şi a trăit Aprily Lájos, poetul care a scris şi publicat în Braşov, Cluj, Bucureşti, Budapesta, cu egală inspiraţie şi măsură, cel care l-a tradus pe George Coşbuc în limba maghiară, o personalitate recunoscută şi un model pentru Braşov. Un oraş este cu atât mai bogat cu cât are mai multe plăci memoriale. Arată interesul pentru trecut, atenţia pentru cultivarea identităţii locale şi cinstirea memoriei înaintaşilor. Iată de ce mă bucură mult gestul de instalare a plăcii memoriale Aprily Lájos, un gest înscris în ordinea firească a Braşovului. Iar Strada Lungă nr. 109 devine un reper pentru cultura braşoveană, astfel încât toţi cei care vor trece pe acolo vor ştii că acea clădire are o istorie si identitate proprie şi nu este anonimă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Poezii de la Sânpetru

ianuarie 30th, 2013 Fără comentarii

O copilă cu chip diafan, o prezenţă discretă şi totuşi un “copil”. Astfel ar putea fi descrisa mica noastra poeta ANA-MARIA MOISE, de doar 12 ani, eleva a Scolii Gimnaziale din Sanpetru-judetul Brasov.
Cu un timbru cald al vocii, isi recita sensibil si timid creatiile in fata audientei formata din ai ei colegi si cadrele didactice. Ii simti emotia, emotie care ma incearca si pe mine cand astern aceste cuvinte, dar mai ales versurile micutei Ana-Maria Moise.

FLUTURI DE ZAPADA

Vantul puternic bate
Fulgul incet cade,
Iar eu stau la caldurica
si-o ascult pe-a mea bunica.

Imi povesteste de Ajun
Imi povesteste de Craciun
Imi povesteste multe lucruri
Dar si despre albi fluturi.

Cand i-a vazut ea prima data
A fost demult, a fost odata
Intr-o zi i-a fost sa vada
Cum cad fluturi de zapada.

Stateam atenta si-o ascultam,
Din cand in cand mai atipeam,
Dar ma trezea un gros latrat,
Pan’ la urma ma culcam.

SATUL SFANT

Ma uit pe bolta sfanta
Si-ascult cum pasarile canta.
Ma uit pe campia inverzita
Si vad cum fluturi se agita.

Ma uit in satul sfant
Ce-i construit pe-al nost pamanat
Ma uit, vad un darapanat bordei
Ce-i construit numai din tei.

Ma uit in jurul meu
Stiu ca totul e creat de Dumnezeu
Ma uit, vad oameni buni si rai
Care-au luat-o pe diferite cai.

BAIATUL NAZDRAVAN

Era nazdravan
Cu parul balan
Cu nas borcanat
Al nostru baiat.

Pe fete ciupea,
Baieti impingea,
Chiar si sora sa
Adesea plangea.

Ingerasul lui
Mereu ii soptea
Ca lui Dumnezeu
Nu-i place rautatea sa.

Bietul ingeras
Mult a mai muncit
Si s-a chinuit
Pe baiat sa-l faca
Rau sa nu mai faca.

Pana intr-o zi
Cand s-a suparat
Si-n vis l-a certat
Pe raul baiat:

“De nu esti cuminte
Te voi parasi
Vesnic tu pe lume
Singur ai sa fii.

Cand s-a trezit
Bietul copilas
Rau s-a speriat.
Cu lacrimi in ochi
In genunchi statea
Si cu glasul tremurand,
El asa spunea :

“Inger, ingerasul meu
Te rog iarta-ma pe mine
Caci voi asculta de-acum
Numai si numai de tine.”

DALMATIANUL

Am un catelus
Foarte jucaus
E dalmatian
Un pic cam dolofan.

Toata ziua,ziulica,
El se joaca cu bunica.
Face mare galagie
Si in casa e urgie.

Cand vine ora de culcare,
Nici n-aude a mea strigare,
Pentru ca latra-ntruna
Pana se trezeste luna.

DE ZIUA MAMEI

De ziua ta mamica mea
Iti dau in dar inima mea.
Iti dau in dar si sufletul
Caci vreau sa-ti vad zambetul.

Si-o sa-ti dau mamica mea
cea mai frumoasa lalea
Vantul o sa-ti dea in zbor
De la mine un martisor,
Dar pupicul meu prefer
Sa nu-l dau prin mesager

SATUL MEU

Vreau sa ma duc in satul in care-am crescut,
Unde mama m-a nascut.
Unde vara pe caldura zaboveam
Iar iarna la caldura-n cada stateam.

Vreau sa ma duc sa imi vad curtea
Vreau sa ma duc sa vad si puntea
Pe care cu fetele incet treceam
Si foarte tare ne distram.

Vreau sa ma duc sa vad si scoala
Unde m-a dus de mana mama,
Sa vad banca in care stateam
Si profesoara eu o ascultam.

COCOSUL

CUCURIGU! spune-un ceas
Ce are inima si glas
Si trezeste intreg satul
Doar dregandu-si putin glasul.

Are pene rosii-n coada
La gaini le tine sfada.
Este mandru si frumos
Ca ce naiba? E Cocos.

-Vai ce cocosel viteaz,
Spun gainile-ntrun glas
El este cu noi mereu
Si ne ajuta la greu.

Cocoselul admirat
Spune si el suparat
-Ce pacat, ele nu stiu
Ca-mi este greu sa fiu
Cocoselul lor viteaz
Ce le apar la necaz.

GHIOCELUL

Ghiocelul mititel
A iesit astazi si el
Dupa Omul de Zapada
Lumea-ntreaga ca sa vada.

S-a gandit ca daca iese
Lumea-ntreaga-nveseleste,
Cand iesi i-a fost sa vada
Gramajoare de zapada.

Mititel si vai de el
A sunat din clopotel
Fratii lui s-au adunat
Primavara a chemat.

TOAMNA

Frunze cad incet cu randu’
Vor s-acopere pamantu’
Colorate, dar uscate
Au cazut acuma toate.

Nu mai vrea nici una sus
Cred c-au ametit
Li s-o fi facut si rau
De atata zgaltait.

C-a fost ieri un vant puternic
Ce-a cutreierat gradina,
Dar daca ma uit mai bine,
Asa e si la vecina.

La matusa peste drum
Nici o frunza in copac.
La vecinu’ Gheorghita
Nici macar o frunzulita.

- Vantule, dar rau mai esti
Pe copaci ii pedepsesti.
Ce ti-au facut oare
De-i golesti de frunzisoare?

-Pe copaci nu-i pedepsesc
Doar de frunze ii golesc
Daca e vreo frunzulita,
Nu e toamna, mai fetita!!

-Pai si brazii cum au frunze,
Ei sunt incapatanati?
-Nu, dar asa-i dat de la Domnu’
Sa nu fie dezbracati.

VARA

Acum vara a venit
Si copacii-au inrodit
Pasarile ciripesc
Si pe noi ne-nveselesc.

Randunica cuib isi face,
Cucului gura nu-i tace,
Iar ratoiul cel falos
Macane galagios.

Rata si cu puii ei
Se plimba pe apa,
Iar cand vad un mormoloc,
Sar si repede-l inhata.

BRANZICA

Branza e gustoasa
Dar si foarte sanatoasa.
Branza-i din laptic
Ca sa nu ramai mic.

Eu mananc si beau lactate
Adica branza si lapte
Si va spun drept
Ca am multa sanatate.

DOAMNEI DIRECTOARE

Doamna noastra directoare,
E frumoasa ca o floare.
Floarea-aceea e laleaua
Si conduce super scoala.

Dar daca o suparam
Si o lege incalcam
Ea se supara pe noi
Si ne da chiar nota doi.

Sper din tot sufletul sa va placa aceste versuri ale micutei Ana-Maria Moise de la Scoala Gimnaziala Sanpetru, in acelasi timp rog sa-i fie iertate eventualele stangacii.

Munteanu Maria – bibliotecar la Biblioteca Comunala Sanpetru.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Workshop Slow Food în proiectul Grundtvig

ianuarie 27th, 2013 Fără comentarii

Tot vineri, 25 ianuarie, am participat la un workshop tematic despre Slow Food, în cadrul programului Grundtvig, Lady Caffe. Împărţite pe echipe (am avut la alegere fructe de primăvară – căpşuni, cireşe şi fragi). Căpşunile, cireşele şi fragii au primit temă de lucru să definească ce este Slow Food, scopul Slow Food şi să stabilească avantajele acestei mişcări şi stil de viaţă promovate şi susţinute de organizaţia internaţională Slow Food. Îndrumătorul nostru a fost Alice, ne-a împărţit sarcinile şi ne-a cronometrat, nelăsându-ne să copiem, să tragem cu ochiul şi de timp. Am lucrat, am făcut observaţii, am pus întrebări, au fost prezentate informaţii introductive şi am definit planul de activităţi viitoare. Recunosc, m-am şi jucat, am desenat frăguţe pe foaia mea de flipchart, fiindcă fragii sunt fructele mele preferate de primăvară. Şi am aflat că la Moieciu, copiii obişnuiau să culeagă fragi pe care îi înşirau pe un fir de iarbă, ceva mai gros, şi apoi purcedeau la consumarea lor de pe “frigăruia” vegetală. Asta m-a determinat să îmi promit că voi merge să culeg frăguţe, chiar dacă fac concurenţă ursului – de care mi-e groază. Aşadar, am lucrat într-o atmosferă relaxantă şi sper că proiectul va continua la fel de bine cum a început.


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: ,

Extinderea programului Sense la Sânpetru

ianuarie 27th, 2013 Fără comentarii

Vineri, 25 ianuarie, o echipă formată din colegele noastre Claudia şi Szende, însoţite şi de subsemnata, a fost la căminul de bătrâni al Bisericii Reformate din Sânpetru, unde propunerea de extindere a programului SENSE – Servicii de bibliotecă pentru seniori a fost primită cu bucurie. Întâlnirea a fost plină de energie, domnul director şi domnisoara psiholog susţinându-le pe bibliotecare în contact cu cei 14 seniori, vârstnicii care s-au aflat în mansarda unde se ţin activităţile. Mi-a plăcut faptul că majoritatea aveau o atitudine pozitivă, s-au prins în joc şi cuvintele lor scrise pe inimioarele de carton se refereau la prietenie, bucurie, acasă, iubire, floare. Povestea scrisă din propoziţiile formate de vârstnici era plină de speranţă. Am observat cât interes are personalul căminului, cum încearcă din răsputeri să îi motiveze pe locatarii pensionari. Şi pe mine, personal, ca bibliotecar, m-au impresionat corpurile de bibliotecă, intercalate, la îndemână, pe coridor, lângă canapele, precum şi mulţimea de desene, tablouri, cu chipurile bătrânilor. Un loc foarte prietenos! Conducerea căminului de la Sânpetru ne aşteaptă săptămânal, miercuri şi vineri. Mă bucur că SENSE s-a extins şi că există interes pentru program.


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Concurs international de eseuri pentru tineri

ianuarie 27th, 2013 Fără comentarii

Esti dispus sa iti impartasesti ideile si sa iti exprimi viziunile pe tema “Puterea culturii de a crea un viitor mai bun”? Pentru a construi o lume a pacii, trebuie sa cunoastem si sa respectam cultura fiecaruia. Care sunt aspectele culturii din tara sau regiunea ta de care esti mandru si cum pot tinerii sa foloseasca aceste elemente pentru a crea un viitor mai bun? Esti invitat sa trimiti un eseu, in 700 de cuvinte sau mai putin, original si nepublicat, scris sau tiparit in engleza, franceza, spaniola sau germana, ori in maximum 1600 de caractere, daca e in japoneza.

Primii trei castigatori vor primi premii in bani si o excursie in Japonia!

Data limita pentru trimiterea lucrarilor este: 30 iunie 2013

Mai multe informatii:
http://www.goipeace.or.jp/english/activities/programs/1301.html

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Sa-l citim pe Eminescu

ianuarie 24th, 2013 Fără comentarii

Asociația Visum pentru Educație și Cultură vă invită la un nou eveniment din seria „Atelierul de idei”, un proiect care dorește să promoveze educația, cultura și să adune în aceeași încăpere un grup de oameni care să discute despre lectură, poezie, proză, despre artă, care să adune idei și să gândească anumite direcții de acțiune.
Proiectul adună un set de evenimente care să pună probleme, să propună soluții și care să acorde sprijin la nivel de discuție asupra acestor lucruri.

Vă invităm să luați parte la cea de-a doua ediție a proiectului Atelierul de idei: „Să-l citim pe Eminescu”. Întâlnirea ne dă prilejul să răspundem la câteva întrebări, care credem că trebuie puse:
- Cum îl citim pe Eminescu?
- De ce îl citim pe Eminescu?
- De ce îl considerăm mai important pe Eminescu decât pe alți poeți contemporani cu el sau contemporani cu noi?

Reușim totuși să-l descoperim pe Eminescu la nivel individual sau doar într-un cadru instituționalizat, în care poetul este o unealtă din mecansimul de construire a identității românești, sociale?

Toate aceste lucruri vor fi discutate vineri, 25 ianuarie, ora 19.00, la ceainăria Ceai Et Caetera, strada Latină, nr. 15, Șchei, Brașov.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,