Napoleon Bonaparte – 200 de ani de la moarte

General francez, prim-consul (1799-1804), împărat al Primului Imperiu Francez (1804-1814/1815), Napoleon Bonaparte (15.08.1769-05.05.1821) a fost una dintre cele mai importante figuri din istoria Europei Occidentale. A revoluţionat organizarea şi pregătirea militară, a iniţiat Codul ce i-a purtat numele, aflat la baza codurilor civile de mai târziu, inclusiv a celui din spațiul românesc, a reorganizat sistemul de învăţământ şi a încheiat un Concordat de lungă durată cu papalitatea.

În cartea “Napoleon – omul mai puţin cunoscut” Docteur Cabanes relata: Îi plăcea baia fierbinte în care rămânea, când nu avea treburi urgente, şi o oră. După ce ieşea din baie se rădea singur, apoi, se spăla pe mâini cu o pastă de migdale şi cu săpun de trandafiri şi îşi freca faţa cu bureţi mici, foarte fini.
Bonaparte mânca mult şi foarte repede şi nu mesteca alimentele. Imediat ce termina de mîncat se ridica şi ieşea din sufragerie. Era foarte sobru şi nu avea predilecţie pentru vreun aliment anume. Aşezându-se la masă, lua dintr-un platou şi numai din el, tot timpul cât rămânea pe scaun. Napoleon bea puţin: o jumătate de sticlă de vin, în care punea apă rece. Împăratul dormea cinci sau şase ore, dar, deseori, scurta acest răgaz. Aţipea uneori un sfert de oră sau o jumătate de oră chiar şi pe câmpul de luptă. În 1813, la Bautzen, în timpul bătăliei a adormit pe panta unei râpe, în toiul zgomotului făcut de bateriile generalului Marmont, şi udat până la piele de o ploaie torenţială.

Napoleon citea mult. Găsea cartea ca pe ceva de folos intelectului şi ca pe o destindere a spiritului. Îi plăcea şi lectura în grup: când nu citea el cu voce tare, punea pe altcineva să citească ceva care-l interesa. Era obişnuit să citească având creionul în mână şi notând ce-l interesa. Dacă un vers sau o tiradă îi plăceau, se oprea şi comenta pasajul care-l impresionase. Uneori, urma o discuţie literară, la care luau parte toţi cei care-l înconjurau.
Napoleon a avut un mare rol în istoria ştiinţei. A participat la răspândirea unei metode profilactice care a permis salvarea a milioane de oameni: vaccinul antivariolic. Fiecare mare spital din imperiu avea o sală de vaccinare gratuită, frecventată cu regularitate, de copii şi de oamenii maturi. Ceea ce a făcut adoptarea noii metode foarte rapidă a fost hotărârea luată de împărat de a-l vaccina pe propriul său fiu, continuatorul dinastiei, în care îşi pusese toate speranţele.

Expoziția aniversară de carte organizată de colega noastră Nicoleta Grigoraș de la Secția de Împrumut la domiciliu celebrează 200 de ani de la moartea acestei personalități care a schimbat cursul istoriei europene.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea săptămânii la Biblioteca Județeană Brașov este romanul Pierduți în Cartierul Spaniol de Heddi Goodrich (traducere din limba italiană de Elena Bănică prin Lingua Connexion, București, Editura Rao, 2019, 440 p.) pe care o puteți citi de la Secția de împrumut la domiciliu, precum și de la filialele 2 (cartierul Noua), 3 (Strada Soarelui colț cu Calea București) și 5 (Bd. Griviței).

Heddi este americancă și studiază la Facultatea de Litere a Universității Orientale din Napoli. Pietro este italian și studiază geografia la aceeași universitate. Ea este săracă și nomadă, el este bogat și tradiționalist. Amândoi sunt străini într-un oraș dens, plin de istorie și de viață: Napoli! Dragostea lor, la prima
vedere a tinerilor boemi, este o dragoste complicată și profundă, care îi pune la încercare în toate modurile. Îi poartă pretutindeni în oraș, în adâncul galeriilor, dar și pe culmile Vezuviului. Cartierul Spaniol este deopotrivă un labirint atrăgător și în același timp o scenă de iubire. Heddi Goodrich
are curajul să povestească o parte din propria dragoste studențească, pe care mulți dintre cititori au trăit-o, într-un oraș al iubirii, față de care își exprimă sentimentele deopotrivă.

Cartea a fost bine primită de presa din Peninsulă italică și faptul se datorează și luminii în care este pus orașul:

”Uitaţi de Elena Ferrante! În acest roman, Napoli este încântător, hipnotic, descris cu iubire şi nostalgie.” (Danielle Bresciani, Il Messaggero)

”Napoli, văzut prin ochii unei străine care, surprinzător, i-a găsit cea mai autentică voce.” (Corriere della Sera)

Consultați cu încredere catalogul nostru online, aflat la un clic distanță de cititorii bibliotecii! Informații și resurse despre titlul recomandat găsiți la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+ed46b156c0a8011472d58ae9034edb0c&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Voluntar pentru citit – Vlad Babei recomandă

aprilie 28th, 2021 Fără comentarii

Recomandarea de săptămâna aceasta este volumul de eseuri al criticului de film Andrei Gorzo, „Viața, moartea și iar viața criticii de film”, apărut la editura Polirom în anul 2019. Cartea poate fi împrumutata de la mediateca bibliotecii județene braşovene.

Publicat în colecția „Cinema” coordonată de editura Polirom, cel mai nou volum al lui Andrei Gorzo – apreciat ca fiind unul dintre cei mai importanți critici de film români – este totodată, conform unui interviu acordat Flaviei Dima pentru „Films in Frame”, și cea mai personală carte a acestuia, fapt care se datorează opțiunii autorului de a discuta pe larg despre o seamă de personalități ale lumii filmului (și nu numai) ce revin aproape obsesiv în cronicile, articolele, eseurile și cărțile publicate de acesta în ultimii douăzeci de ani. De pildă, un loc important în cadrul volumului îl ocupă André Bazin, omagiat de autor în dubla sa calitate de critic și teoretician al cinemaului, dar și de cumpătat mediator într-o perioadă de intens partizanat în care taberele cinematografului național francez, ale neorealismului italian, cele ale cinematografului stalinist și acelea ale Hollywoodului polemizau cu neobosită râvnă. În același timp, autorul atrage atenția că, departe de a fi perimate, teoriile lui Bazin de la mijlocul veacului trecut despre cinema ca artă a realului continuă să exercite o puternică influență asupra unor cineaști contemporani, anticipând documentarul observațional sau chiar curente de avangardă precum cinemaul structural; mai mult, cititorii interesați de fenomenul Noului Cinema Românesc vor descoperi că teoriile lui Bazin au stat la baza esteticii acestuia, iar filmele lui Cristi Puiu de la începutul anilor 2000 – care au dat startul unei noi direcții în cinematografia autohtonă – reprezintă un bun exemplu în acest sens.

Un alt critic de film pe care Gorzo îl omagiază este Alex. Leo Șerban (căruia îi și este dedicat volumul), ilustrat ca o figură marcantă a criticii de film românești din anii ’90 și 2000, un intelectual cosmopolit (cu rol deosebit în promovarea unor regizori venerați în cercurile cinefile din străinătate într-o perioadă în care accesul la producțiile acestora era dificil în România) și un veritabil dandy literar, ale cărui texte rămân proaspete prin combinația bine dozată dintre precizie analitică și scriitură jubilatorie, senzuală.

Probabil cel mai intim text al volumului este cel dedicat criticului și istoricului de film George Littera, care începe cu o nostalgică evocare despre activitatea pedagogică a acestuia în cadrul Academiei de Teatru și Film, unde Gorzo l-a avut ca profesor la finele anilor ’90, urmată de încercarea de recuperare a criticii de film a lui Littera, adunată în volumul postum „Pagini despre film”, în care autorul identifică o voce erudită, de o foarte mare claritate și pătrundere.

Ceea ce mi s-a părut remarcabil la volumul lui Andrei Gorzo este stilul captivant conferit de caracterul său eteroclit – deși alcătuit din texte care converg spre direcția criticii de film, a rolului și a relevanței acesteia astăzi (cu excepția unui pasionant studiu despre relația dintre scriitorul Graham Greene și traducătorul său român, Petre Solomon, reconstituită cu minuție de detectiv prin intermediul corespondenței lor, a cărui prezență se justifică însă în cadrul volumului prin aducerea în discuție a unor teme precum Războiul Rece și poziția României față de Occident, teme ce se regăsesc și în alte texte din carte), arsenalul critic utilizat de autor înglobează abordări variate ce creează de la o pagină la alta senzația de noutate perpetuă. Astfel, se poate spune despre volum că este unul dinamic, având marea calitate de a nu fi redundant grație îmbinării stilului polemic cu cel didactic, dar și cu stilul confesiv, al unui cinefil împătimit, bunăoară receptiv la cele mai mici amănunte din fizionomia lui Humphrey Bogart sau la subtilitățile ce pot fi identificate în cadrele și deciziile regizorale ale lui Pintilie în filmul „O vară de neuitat”. Când este polemic – și este de multe ori, aproape întreg volumul stând sub imperativul chestionării critice a discursurilor despre cinema și cultură – Andrei Gorzo dă dovadă de rigoare argumentativă și de o gândire investigativă percutantă, iar atunci când omagiază personalități evită discursul de tip encomiastic, festivist, pe care îl identifică drept una dintre hibele unei mari părți a criticii de film contemporane, prea timorată și complezentă pentru a interoga status quo-ul politico-economic de astăzi.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

aprilie 26th, 2021 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Judeţeană Braşov este volumul Tradiţii, obiceiuri şi bucate alese din Şcheii Braşovului şi Braşovechi de Alexandru Stănescu (Bucureşti, Monitorul oficial, 2020, 68 p.). Cartea o puteţi găsi la Sala de lectură, Secţia de împrumut la domiciliu şi la filialele 2, 3, 5 şi 6 de unde o puteţi împrumuta acasă.

În mic, această carte un studiu despre bucătăria locală din Şcheii Braşovului, cu influenţele venite dinspre preparatele tradiţionale mocăneşti, bucătăria orientală şi cea vestică. Urmează reţetele specifice Şcheilor şi Braşovului vechi, aşa cum s-au păstrat în cărţile de bucate ale gospodinelor şi gospodarilor de aici, rânduite după calendarul religios şi preparate cu anumite ocazii, inclusiv la sărbătorile comunitare. Scrise atent, cu suflet, însoţite de frumoase fotografii, subliniind tradiţiile, cartea este una ce trebuie nu numai citită, ci aplicată, reţetele urmate întocmai pentru a simţi gustul mâncărurilor vechi tradiţionale ce vă vor încânta şi delecta, pentru a păstra obiceiurile şi pentru a duce povestea mai departe.

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online, despre această carte la următoarea legătură: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+7051c2a2c0a8011471f48cd6014336c3&operator=OR&_open=1

Este felul nostru al bibliotecarilor de a vă spune Sărbători fericite prin carte. Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Livre d’Artiste

aprilie 21st, 2021 Fără comentarii

Cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții, colega noastră Dana Banaurs, vă invită să descoperiți conceptul Livre d’Artiste.

Mai multe informații aici.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

Starea de bine a bibliotecarului

aprilie 19th, 2021 Fără comentarii

De “Ziua bibliotecarului” şi de “Ziua mondială a cărţii”, Secţia de copii a Bibliotecii Judeţene Braşov şi Biblioteca Judeţeană Prahova vă invită la o întâlnire online pe tema Starea de bine a bibliotecarului, pe platforma Google Meet, 23 aprilie 2021, orele 11,00.

“Când ne simțim bine, putem să producem schimbare.”
Simona Baciu

Ce este un bibliotecar?
Ce face un bibliotecar?
Ce se ştie despre ce face un bibliotecar?

Cine cunoaşte un bibliotecar, ştie oare că acesta (ma refer cu precădere la bibliotecarii ce lucrează în cadrul secţiilor cu public) este adeseori, stresat, obosit şi că lucrează de multe ori la „cota de avarie” până la sosirea concediului? Doar rapoartele îi reflectă volumul de lucru, din ce în ce mai mare. Acum el are sarcina nu doar să organizeze activități, ci și să le monitorizeze. Este o responsabilitate uriașă pe care trebuie să și-o asume zi de zi. Dacă luăm în calcul și faptul că trebuie să țină piept şi comportamentului utilizatorilor, tot mai diferit, vom înțelege dificultăţile emoţionale ale acestora, toate într-o perioadă atât de atipică. Acest amalgam al provocărilor reprezintă doar câțiva dintre factorii care contribuie la scăderea stării de bine a bibliotecarilor de orice fel.
O problemă de care, iata, nu s-a vorbit pâna acum. Să le fi scăpat oare din vedere acest aspect? Este o problemă stringentă care poate schimba cu totul comportamentul bibliotecarului, mentalitatea şi creativitatea sa.

“STAREA DE BINE” A BIBLIOTECARULUI!

Starea de bine ar trebui privită cu seriozitate. Sunt sigură că cifrele, procentajul, în urma unui studiu, ar scoate la iveală situaţii în care bibliotecarii raportează stări emoţionale precare, ca rezultat al muncii lor şi, desigur, acest lucru are un impact direct asupra rezultatelor. Sau poate nu?
Mai mult, starea de bine a bibliotecarului se reflectă profund şi are un impact major asupra relaţiei UTILIZATOR – BIBLIOTECAR.

De foarte multe ori investirea de timp în acest aspect al EMOŢIILOR face ca indicatorii de performanţă să crească considerabil. De ce în profesia noastră acestea nu ar putea fi un aspect de care trebuie să ţinem cont, de care să avem grijă?

DE BUNĂSTAREA BIBLIOTECARULUI DEPINDE BUNĂSTAREA UTILIZATORULUI. Suntem oare conştienţi de aceste aspect? Sunt sigură că DA, dar de ce nu se discută, de ce nu se găsesc soluţii de gestionare a emoţiilor acestora (furie, frică, regret, teamă, conflict etc.). Poate că ele există, dar nu au fost încă împartăşite.
Bibliotecarul este conştient de faptul că, de bunăstarea lui depinde bunăstarea utilizatorului. Aş da aici exemplul procedurilor de utilizare a măștii de oxigen în avion. La urcare în orice avion, însoţitorul te sfătuieşte să-ţi pui prima data propria mască de oxigen, după aceea să îi ajuţi pe ceilalţi, fie ei copilaşii tăi, părinţii etc.
Suntem de acord şi cu ideea că doar eu am putere asupra găndurilor mele, dar asupra emoţiilor, asupra stării mele de bine sunt singurul răspunzător?
Se cunoaşte oare faptul că sunt bibliotecari care lucrează pănă la epuizare pentru a duce la bun sfârşit un plan, un proiect, o idee, o sarcină…sau mai multe? …sau pentru o nedreptate, un conflict?
Oare acestea nu se răsfrâng asupra “lucrului cu publicul”?
Oare biblioteca este pentru bibliotecar doar un loc de compromis şi… satisfacţie profesională?
Iată, multe întrebări care, cu siguranţă au un răspuns.

Inspirata fiind de conferinţele SUPERTEACH (“SuperTeach a fost creat pentru a stimula descoperirea și dezvoltarea măreției, a talentului și potențialului în fiecare copil și a plecat de la ideea de transformare a mediului educațional astfel încât acest scop să fie atins plecând chiar de la motorul care dă viață acestui sistem: profesorii.
Proiectul SuperTeach stimulează dorința profesorilor de a fi cei care inițiază și construiesc această schimbare …”)

la care am participat şi „face to face” și online, inspirată fiind de Simona Baciu, de Claudia Badiu, de Adriana Ioana Bârcean, de Violeta Daniela Nedelcu, de Vasile Braşovanu şi mulţi alţi participanți la “starea de bine a profesorului”, în data de 23 aprilie 2021, ora 11.00, bibliotecarii din întreaga ţară, din biblioteci publice şi şcolare, preţ de o ora şi jumătate vor povesti despre ei… de fapt, depre noi, şi doar despre noi, bibliotecarii, cu doi invitaţi speciali – VIOLETA DANIELA NEDELCU şi VASILE BRAŞOVANU, cărora le mulţumim că şi-au facut timp să fie în mijlocul nostru de ziua noastră, a bibliotecarilor.

Violeta Daniela Nedelcu
Profesor de limba și literatura română, Brașov.

Formator. Speaker motivațional.
Absolvent AspireTeachers – 2016. Căștigător „Creator de educație” 2020. Expert RED Limba și literatura română.
Practică învățarea vizibilă în mediul online din 2016, cu scopul declarat de a schimba mentalități și percepții.
Crede în puterea comunității: a fondat clubul „Inspirație pentru școală” – învățare nonformală în bibliotecă (2017) și grupul de pe Facebook„ Inspirație pentru școală”, facilitând, în mediul online, schimbul de exemple de bune practici, creând un spațiu al colaborării apreciat.
Susține workshopuri pentru cadre didactice, pentru părinți și pentru tineri.
Expresie-cheie: ,,Educația mă însoțește pe drumul devenirii mele personale, care se împletește cu devenirea elevilor mei, uimindu-ne, întrebând, gândind, luminând lumea împreună. ”
https://www.academiaheidi.ro/cum-a-fost-la-conferinta-motivationala-mama/
https://www.superteach.ro/vorbitori/violeta-daniela-nedelcu/
https://www.facebook.com/didi.metea/posts/852348461850728
https://iteach.ro/experientedidactice/magie-finlandeza-in-sala-de-clasa?fbclid=IwAR0FYqNlw3fcBD5RDXpl-gaopsYyY2e9EgR1gss3q5iSOd1AiiOiCZIedOM

VASILE BRAŞOVANU
Absolvent de liceu pedagogic iar mai apoi al Facultății de Filosofie și Științe Social-politice a Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, masterand în cadrul programului Învățare, inovație și coaching în educație din cadrul Universității București. Am o experiență de 9 ani în lucrul cu tinerii, copiii, profesorii și părinții, colaborând atât cu ONG-uri (Teach for Romania, Salvați Copiii România, Asociația Techsoup, Agenția OvidiuRo, Roma Education Fund România) cât și cu instituții de învățământ (școli publice, Universitatea București).
Timp de 2 ani am fost învățător cu sprijinul programului Teach for Romania, iar alți 2 ani m-am ocupat de pregătirea academică a unui grup de copii în cadrul Fundației Seeding Knowledge.
Activez în educație pentru că am convingerea că doar așa putem să ne dezvoltăm întregul potențial și să creștem în mod durabil comunitățile în care trăim. O zonă aparte în munca mea o reprezintă implicarea în reducerea inechităților în sistemul public de învățământ și creșterea accesului la educație de calitate pentru toți copiii.
În prezent dezvolt programe de training atât pentru cadre didactice cât și pentru părinți în întreaga țară și ofer mentorat directorilor de școli implicați în programul Edu Networks.

https://vasilebrasovanu.wordpress.com/

Bibliografie:
https://www.superteach.ro/de-ce-conferinta-superteach/
https://simonabaciu.ro/despre/
https://sipcs.ro/cui-ii-pasa-de-starea-de-bine-a-profesorilor/
www.scoalaromaneasca.ro
https://vasilebrasovanu.wordpress.com/

MELANIA LUANA BUTNARIU – bibliotecar LOREDANA STANCIU – bibliotecar
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „George Bariţiu” BRAŞOV – CENTRUL DE EXCELENŢĂ PENTRU COPII ŞI TINERET
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „Nicolae Iorga” PLOIEŞTI

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

aprilie 19th, 2021 Fără comentarii

În Săptămâna Naţională a Bibliotecilor (19-25.04.2021), vă propunem o carte pe acest subiect: The Library: a world history de James W. P. Campbell, fotografii de Will Pryce (Londra, Thames and Hudson, 2020. 328 p.), ce se poate împrumuta de la secţia engleză.

O bibliotecă este nu numai o colecţie de cărţi, ci şi clădirea care le adăposteşte. Variate şi inventive precum volumele pe care le deţin, asemenea clădiri pot fi mult mai mult decât rafturile întunecate şi prăfuite, cu poveşti misterioase, din subsolul lor. De la marele dom al Bibliotecii Congresului la faţada albă a Bibliotecii Seinäjoki din Finlanda ori la ruinele antice ale Bibliotecii din Pergamon (azi în Turcia), arhitectura unei biblioteci ester simbolul epocii ei, a bunăstării constructorilor, educaţiei şi culturii lor.

Istoricul de artă şi arhitectură, James Campbell şi fotograful Will Pryce au călătorit pe glob, vizitând şi documentând peste 80 de biblioteci care ilustrează diferite concepţii de a le gândi şi proiecta. Rezultatul călătoriilor lor, cartea The Library: a world history, este unul dintre primele volume de istoria arhitecturii bibliotecilor din lume, într-o formă comprimată, de la antica Mesopotamie la China modernă, de la începutul scrierii până azi.
Aşa cum dezvăluie fotografiile, fiecare epocă din istoria culturii a reinventat biblioteca, reflectând priorităţile şi preocupările ei şi oglindind civilizaţia însăşi. Textul lui Campbell relatează istoria acestor biblioteci, în timp ce fotografiile lui Pryce surprind viu structura şi atmosfera fiecărei clădiri. Împreună au produs o carte de referinţă atât pentru cititori, cât şi pentru pasionaţii arhitecturii.

Consultă cu încredere catalogul nostru online pentru detalii – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+0593cc27c0a8011471f48cd603467d31&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Voluntar pentru citit – Vlad Babei recomandă

aprilie 13th, 2021 Fără comentarii

Recomandarea de săptămâna aceasta este romanul „Strada”, scris de Adrian Chivu și publicat în anul 2012 la editura Polirom. Acesta este disponibil în cadrul bibliotecii județene la sediul central și la filiala 5.

Unul dintre principalele riscuri pe care le presupune construirea unei întregi narațiuni din perspectiva unui copil sau a unui adolescent este contaminarea acesteia cu observații, exprimări, concepții, judecăți care pot trăda viziunea scriitorului adult, prejudiciind astfel autenticitatea scriiturii și întreg demersul narativ. Adrian Chivu, un scriitor care a manifestat și în alte texte o atenție deosebită față de stil și de perspectiva eului naratorial (în „Caiet de desen”, de exemplu, punctul de vedere îi aparține unui adolescent care suferă de o tulburare cognitivă), reușește cu brio să redea gândurile și observațiile lui Traian Rusu, un copil de clasa a V-a din Bucureștiul ultimilor ani ai regimului comunist, creând un stil cât se poate de primar, în absența unui termen mai potrivit – o voce ternă, uniformă, fără inflexiuni, un ton căruia îi lipsește în mod credibil maturitatea emoțională și intelectuală necesară pentru a decoda semnificația evenimentelor în care el sau cei din jurul său sunt implicați.

Structurat în 29 de capitole, fiecare constând dintr-o singură frază lipsită de semne de punctuație, romanul urmărește câteva zile din viața aparent banală a lui Traian, un copil ca toți alții care se află la vârsta primilor fiori erotici și a dezamăgirilor, a prieteniilor, a jocurilor și a ștrengăriilor și, pentru cei care au copilărit în era pre-internetului, o vârstă a oracolelor, a schimbului de timbre și a țevilor cu cornete de hârtie. Am ținut să insist pe sintagma „aparent banală” pentru că, dincolo de toate acestea, imaginația debordantă proprie copilăriei este cea care animă strada pe care locuiește eroul, reprezentând o portiță către un univers aproape mitic, unde granița dintre viață și moarte este inexistentă. Astfel, pe lângă experiențele de la școală, cozile de la magazin, acel du-te-vino amețitor la mătușa sa, casa lui Mircea, scara lui Cip și înapoi acasă, Traian este prins într-un adevărat scenariu detectivistic, fiind convins că unchiul său, plecat pentru câteva zile de acasă, a fost asasinat de mătușa sa și că, odată întors, acesta este de fapt un strigoi care caută să se răzbune pe întreg cartierul, negăsindu-și liniștea până când trupul său va fi înmormântat creștinește.

Am apreciat mult modul în care firul fantezist-polițist (o sursă majoră de situații comice) se împletește cu secvențe, aluzii, frânturi de conversații (câteva exemple concrete: pene de curent, cozi interminabile la alimentări și penuria alimentară, problema avortului, zvonurile despre iradierea celor care traversează hotarele statului etc.) peste care protagonistul trece rapid cu vederea, dar care cititorului îi trezesc azi un gust amar, dureroase și sumbre mărturii ale unei epoci pe care numai acea dulce narcoză care este copilăria le poate voala.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

aprilie 12th, 2021 Fără comentarii

Cartea săptămânii la Biblioteca Județeană Brașov este Bijutieri de legendă de Laurence Catinot-Crost și Bertrand Meyer-Stabley (traducere din limba franceză de Ines Hristea, București, Baroque Books and Arts, 2020, 348 p.), disponibilă în patru exemplare, la Sala de lectură, Secția de artă și muzică (Mediateca), Filialele 2 (cartier Noua) și 5 (Bd. Griviței).

Iată cum este prezentat volumul de către editori: Mărci şi legende, har, desăvârşire şi savoir-faire: Faberge, Lalique, Van Cleef & Arpels, Cartier, Mellerio, Buccellati, Harry Winston, Boucheron, Garrard, Tiffany, Piaget, Bulgari, Fred, Mauboussin, Chaumet au reuşit, prin arta lor, să unească perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă şi de neuitat.

“Eu nu ţin niciodată cură de slăbire. Singura greutate care mă interesează este aceea a diamantelor mele”. – Mae West

“Nu există nimic mai pur decât rivierele de diamante şi nimic mai tulburător decât sursa lor”. – Herve Bazin

“Astăzi creaţia îmbrăţişează strălucirea. O jachetă cu matlaseu subţire se însoţeşte cu diamante galbene, o geacă de motociclist Hermes, cu safire şi un tricou Chanel, cu smaralde. Cele mai preţioase pietre mixează cocteilul de gusturi fine şi răvăşesc cu nonşalanţă canoanele. Splendoare şi alură-şoc!”

“Broşe egiptene, comori din sarcofagele faraonilor, rozete cretane, spirale şi împletituri celtice, brăţări conservate în lava pompeiana, amulete magice, figuri incaşe, orfevrarii maiaşe, coliere baroce sau etnice, paruri de maharajahi, compoziţii Bauhaus, pietre cu monturi desenate de artişti contemporani, ornamente votive, perle excepţionale… bijuteriile încarnează seducţia! Ele sunt punctul forte al frumuseţii, acel punct forte ale cărui linii şi ornamentaţii sunt inchi­puite de bijutier în taina atelierului.”

Laurence Catinot-Crost a urmat studii de filologie – spaniolă, engleză, chineză, rusă – şi de ştiinţe umaniste – arheologie, istorie, drept, etnologie şi hermeneutică. Este pasionată de literatură şi de istorie şi a publicat un număr impresionant de volume şi de biografii ale personalităţilor care au marcat dinastiile.

Jurnalist reputat al revistei „Elle”, Bertrand Meyer-Stabley e pasionat de celebrităţi şi de modul lor de a se integra, memorabil şi distinct, în cotidian. A lucrat pentru prinţesa Margaret a Marii Britanii, a scris despre Elton John, Coco Chanel, Rudolf Nureyev, Gala Dali, James Dean şi mulţi alţii. Dincolo de pasiunea documentării minuţioase a parcursului bibliografic al unor personaje care amprentează puternic istoria socială, Bertrand Meyer-Stabley a editat cu succes unele dintre cele mai provocatoare texte ale lui Jean Cocteau. În prezent locuieşte la Nisa şi colaborează cu numeroase publicaţii franceze şi străine.

Detalii suplimentare despre cuprins găsiți în catalogul nostru online la … un clic distanță … http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+4a167d4cc0a801147269b04701d5ff5c&operator=OR&_open=1 Consultați cu încredere!
Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

10 aprilie – Ziua fraților și surorilor

La 10 aprilie, în diferite ţări ale lumii, este marcată o sărbătoare de familie, Ziua fraţilor şi a surorilor.
Iniţiatoarea acestei noi sărbători a fost Claudia Evart. Aceasta şi-a pierdut sora şi fratele la vârste fragede, iar în memoria lor a decis să organizeze o sărbătoare şi ca dată a ales 10 aprilie, ziua naşterii surorii sale.
Sărbătoarea a fost marcată pentru prima oară în 1998, dar a început să capete rapid popularitate, întâi în Statele Unite ale Americii, iar apoi şi în alte state ale lumii.
Din clipa în care ne naştem, fraţii şi surorile noastre ne sunt colaboratori şi complici, modele de urmat în viaţă sau de evitat, cei cu care ne certăm, tovarăşii noştri de joacă, sfătuitorii, sursele de invidie şi motivele noastre de mândrie.
Serviciul Împrumut Carte vă propune spre lectură mai multe titluri din diverse domenii, care tratează legăturile fraterne. Expoziție tematică organizată în luna aprilie de colega noastră Valentina Mihăilă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)