Starea de bine a bibliotecarului

aprilie 19th, 2021 Fără comentarii

De “Ziua bibliotecarului” şi de “Ziua mondială a cărţii”, Secţia de copii a Bibliotecii Judeţene Braşov şi Biblioteca Judeţeană Prahova vă invită la o întâlnire online pe tema Starea de bine a bibliotecarului, pe platforma Google Meet, 23 aprilie 2021, orele 11,00.

“Când ne simțim bine, putem să producem schimbare.”
Simona Baciu

Ce este un bibliotecar?
Ce face un bibliotecar?
Ce se ştie despre ce face un bibliotecar?

Cine cunoaşte un bibliotecar, ştie oare că acesta (ma refer cu precădere la bibliotecarii ce lucrează în cadrul secţiilor cu public) este adeseori, stresat, obosit şi că lucrează de multe ori la „cota de avarie” până la sosirea concediului? Doar rapoartele îi reflectă volumul de lucru, din ce în ce mai mare. Acum el are sarcina nu doar să organizeze activități, ci și să le monitorizeze. Este o responsabilitate uriașă pe care trebuie să și-o asume zi de zi. Dacă luăm în calcul și faptul că trebuie să țină piept şi comportamentului utilizatorilor, tot mai diferit, vom înțelege dificultăţile emoţionale ale acestora, toate într-o perioadă atât de atipică. Acest amalgam al provocărilor reprezintă doar câțiva dintre factorii care contribuie la scăderea stării de bine a bibliotecarilor de orice fel.
O problemă de care, iata, nu s-a vorbit pâna acum. Să le fi scăpat oare din vedere acest aspect? Este o problemă stringentă care poate schimba cu totul comportamentul bibliotecarului, mentalitatea şi creativitatea sa.

“STAREA DE BINE” A BIBLIOTECARULUI!

Starea de bine ar trebui privită cu seriozitate. Sunt sigură că cifrele, procentajul, în urma unui studiu, ar scoate la iveală situaţii în care bibliotecarii raportează stări emoţionale precare, ca rezultat al muncii lor şi, desigur, acest lucru are un impact direct asupra rezultatelor. Sau poate nu?
Mai mult, starea de bine a bibliotecarului se reflectă profund şi are un impact major asupra relaţiei UTILIZATOR – BIBLIOTECAR.

De foarte multe ori investirea de timp în acest aspect al EMOŢIILOR face ca indicatorii de performanţă să crească considerabil. De ce în profesia noastră acestea nu ar putea fi un aspect de care trebuie să ţinem cont, de care să avem grijă?

DE BUNĂSTAREA BIBLIOTECARULUI DEPINDE BUNĂSTAREA UTILIZATORULUI. Suntem oare conştienţi de aceste aspect? Sunt sigură că DA, dar de ce nu se discută, de ce nu se găsesc soluţii de gestionare a emoţiilor acestora (furie, frică, regret, teamă, conflict etc.). Poate că ele există, dar nu au fost încă împartăşite.
Bibliotecarul este conştient de faptul că, de bunăstarea lui depinde bunăstarea utilizatorului. Aş da aici exemplul procedurilor de utilizare a măștii de oxigen în avion. La urcare în orice avion, însoţitorul te sfătuieşte să-ţi pui prima data propria mască de oxigen, după aceea să îi ajuţi pe ceilalţi, fie ei copilaşii tăi, părinţii etc.
Suntem de acord şi cu ideea că doar eu am putere asupra găndurilor mele, dar asupra emoţiilor, asupra stării mele de bine sunt singurul răspunzător?
Se cunoaşte oare faptul că sunt bibliotecari care lucrează pănă la epuizare pentru a duce la bun sfârşit un plan, un proiect, o idee, o sarcină…sau mai multe? …sau pentru o nedreptate, un conflict?
Oare acestea nu se răsfrâng asupra “lucrului cu publicul”?
Oare biblioteca este pentru bibliotecar doar un loc de compromis şi… satisfacţie profesională?
Iată, multe întrebări care, cu siguranţă au un răspuns.

Inspirata fiind de conferinţele SUPERTEACH (“SuperTeach a fost creat pentru a stimula descoperirea și dezvoltarea măreției, a talentului și potențialului în fiecare copil și a plecat de la ideea de transformare a mediului educațional astfel încât acest scop să fie atins plecând chiar de la motorul care dă viață acestui sistem: profesorii.
Proiectul SuperTeach stimulează dorința profesorilor de a fi cei care inițiază și construiesc această schimbare …”)

la care am participat şi „face to face” și online, inspirată fiind de Simona Baciu, de Claudia Badiu, de Adriana Ioana Bârcean, de Violeta Daniela Nedelcu, de Vasile Braşovanu şi mulţi alţi participanți la “starea de bine a profesorului”, în data de 23 aprilie 2021, ora 11.00, bibliotecarii din întreaga ţară, din biblioteci publice şi şcolare, preţ de o ora şi jumătate vor povesti despre ei… de fapt, depre noi, şi doar despre noi, bibliotecarii, cu doi invitaţi speciali – VIOLETA DANIELA NEDELCU şi VASILE BRAŞOVANU, cărora le mulţumim că şi-au facut timp să fie în mijlocul nostru de ziua noastră, a bibliotecarilor.

Violeta Daniela Nedelcu
Profesor de limba și literatura română, Brașov.

Formator. Speaker motivațional.
Absolvent AspireTeachers – 2016. Căștigător „Creator de educație” 2020. Expert RED Limba și literatura română.
Practică învățarea vizibilă în mediul online din 2016, cu scopul declarat de a schimba mentalități și percepții.
Crede în puterea comunității: a fondat clubul „Inspirație pentru școală” – învățare nonformală în bibliotecă (2017) și grupul de pe Facebook„ Inspirație pentru școală”, facilitând, în mediul online, schimbul de exemple de bune practici, creând un spațiu al colaborării apreciat.
Susține workshopuri pentru cadre didactice, pentru părinți și pentru tineri.
Expresie-cheie: ,,Educația mă însoțește pe drumul devenirii mele personale, care se împletește cu devenirea elevilor mei, uimindu-ne, întrebând, gândind, luminând lumea împreună. ”
https://www.academiaheidi.ro/cum-a-fost-la-conferinta-motivationala-mama/
https://www.superteach.ro/vorbitori/violeta-daniela-nedelcu/
https://www.facebook.com/didi.metea/posts/852348461850728
https://iteach.ro/experientedidactice/magie-finlandeza-in-sala-de-clasa?fbclid=IwAR0FYqNlw3fcBD5RDXpl-gaopsYyY2e9EgR1gss3q5iSOd1AiiOiCZIedOM

VASILE BRAŞOVANU
Absolvent de liceu pedagogic iar mai apoi al Facultății de Filosofie și Științe Social-politice a Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, masterand în cadrul programului Învățare, inovație și coaching în educație din cadrul Universității București. Am o experiență de 9 ani în lucrul cu tinerii, copiii, profesorii și părinții, colaborând atât cu ONG-uri (Teach for Romania, Salvați Copiii România, Asociația Techsoup, Agenția OvidiuRo, Roma Education Fund România) cât și cu instituții de învățământ (școli publice, Universitatea București).
Timp de 2 ani am fost învățător cu sprijinul programului Teach for Romania, iar alți 2 ani m-am ocupat de pregătirea academică a unui grup de copii în cadrul Fundației Seeding Knowledge.
Activez în educație pentru că am convingerea că doar așa putem să ne dezvoltăm întregul potențial și să creștem în mod durabil comunitățile în care trăim. O zonă aparte în munca mea o reprezintă implicarea în reducerea inechităților în sistemul public de învățământ și creșterea accesului la educație de calitate pentru toți copiii.
În prezent dezvolt programe de training atât pentru cadre didactice cât și pentru părinți în întreaga țară și ofer mentorat directorilor de școli implicați în programul Edu Networks.

https://vasilebrasovanu.wordpress.com/

Bibliografie:
https://www.superteach.ro/de-ce-conferinta-superteach/
https://simonabaciu.ro/despre/
https://sipcs.ro/cui-ii-pasa-de-starea-de-bine-a-profesorilor/
www.scoalaromaneasca.ro
https://vasilebrasovanu.wordpress.com/

MELANIA LUANA BUTNARIU – bibliotecar LOREDANA STANCIU – bibliotecar
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „George Bariţiu” BRAŞOV – CENTRUL DE EXCELENŢĂ PENTRU COPII ŞI TINERET
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „Nicolae Iorga” PLOIEŞTI

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

aprilie 19th, 2021 Fără comentarii

În Săptămâna Naţională a Bibliotecilor (19-25.04.2021), vă propunem o carte pe acest subiect: The Library: a world history de James W. P. Campbell, fotografii de Will Pryce (Londra, Thames and Hudson, 2020. 328 p.), ce se poate împrumuta de la secţia engleză.

O bibliotecă este nu numai o colecţie de cărţi, ci şi clădirea care le adăposteşte. Variate şi inventive precum volumele pe care le deţin, asemenea clădiri pot fi mult mai mult decât rafturile întunecate şi prăfuite, cu poveşti misterioase, din subsolul lor. De la marele dom al Bibliotecii Congresului la faţada albă a Bibliotecii Seinäjoki din Finlanda ori la ruinele antice ale Bibliotecii din Pergamon (azi în Turcia), arhitectura unei biblioteci ester simbolul epocii ei, a bunăstării constructorilor, educaţiei şi culturii lor.

Istoricul de artă şi arhitectură, James Campbell şi fotograful Will Pryce au călătorit pe glob, vizitând şi documentând peste 80 de biblioteci care ilustrează diferite concepţii de a le gândi şi proiecta. Rezultatul călătoriilor lor, cartea The Library: a world history, este unul dintre primele volume de istoria arhitecturii bibliotecilor din lume, într-o formă comprimată, de la antica Mesopotamie la China modernă, de la începutul scrierii până azi.
Aşa cum dezvăluie fotografiile, fiecare epocă din istoria culturii a reinventat biblioteca, reflectând priorităţile şi preocupările ei şi oglindind civilizaţia însăşi. Textul lui Campbell relatează istoria acestor biblioteci, în timp ce fotografiile lui Pryce surprind viu structura şi atmosfera fiecărei clădiri. Împreună au produs o carte de referinţă atât pentru cititori, cât şi pentru pasionaţii arhitecturii.

Consultă cu încredere catalogul nostru online pentru detalii – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+0593cc27c0a8011471f48cd603467d31&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Voluntar pentru citit – Vlad Babei recomandă

aprilie 13th, 2021 Fără comentarii

Recomandarea de săptămâna aceasta este romanul „Strada”, scris de Adrian Chivu și publicat în anul 2012 la editura Polirom. Acesta este disponibil în cadrul bibliotecii județene la sediul central și la filiala 5.

Unul dintre principalele riscuri pe care le presupune construirea unei întregi narațiuni din perspectiva unui copil sau a unui adolescent este contaminarea acesteia cu observații, exprimări, concepții, judecăți care pot trăda viziunea scriitorului adult, prejudiciind astfel autenticitatea scriiturii și întreg demersul narativ. Adrian Chivu, un scriitor care a manifestat și în alte texte o atenție deosebită față de stil și de perspectiva eului naratorial (în „Caiet de desen”, de exemplu, punctul de vedere îi aparține unui adolescent care suferă de o tulburare cognitivă), reușește cu brio să redea gândurile și observațiile lui Traian Rusu, un copil de clasa a V-a din Bucureștiul ultimilor ani ai regimului comunist, creând un stil cât se poate de primar, în absența unui termen mai potrivit – o voce ternă, uniformă, fără inflexiuni, un ton căruia îi lipsește în mod credibil maturitatea emoțională și intelectuală necesară pentru a decoda semnificația evenimentelor în care el sau cei din jurul său sunt implicați.

Structurat în 29 de capitole, fiecare constând dintr-o singură frază lipsită de semne de punctuație, romanul urmărește câteva zile din viața aparent banală a lui Traian, un copil ca toți alții care se află la vârsta primilor fiori erotici și a dezamăgirilor, a prieteniilor, a jocurilor și a ștrengăriilor și, pentru cei care au copilărit în era pre-internetului, o vârstă a oracolelor, a schimbului de timbre și a țevilor cu cornete de hârtie. Am ținut să insist pe sintagma „aparent banală” pentru că, dincolo de toate acestea, imaginația debordantă proprie copilăriei este cea care animă strada pe care locuiește eroul, reprezentând o portiță către un univers aproape mitic, unde granița dintre viață și moarte este inexistentă. Astfel, pe lângă experiențele de la școală, cozile de la magazin, acel du-te-vino amețitor la mătușa sa, casa lui Mircea, scara lui Cip și înapoi acasă, Traian este prins într-un adevărat scenariu detectivistic, fiind convins că unchiul său, plecat pentru câteva zile de acasă, a fost asasinat de mătușa sa și că, odată întors, acesta este de fapt un strigoi care caută să se răzbune pe întreg cartierul, negăsindu-și liniștea până când trupul său va fi înmormântat creștinește.

Am apreciat mult modul în care firul fantezist-polițist (o sursă majoră de situații comice) se împletește cu secvențe, aluzii, frânturi de conversații (câteva exemple concrete: pene de curent, cozi interminabile la alimentări și penuria alimentară, problema avortului, zvonurile despre iradierea celor care traversează hotarele statului etc.) peste care protagonistul trece rapid cu vederea, dar care cititorului îi trezesc azi un gust amar, dureroase și sumbre mărturii ale unei epoci pe care numai acea dulce narcoză care este copilăria le poate voala.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

aprilie 12th, 2021 Fără comentarii

Cartea săptămânii la Biblioteca Județeană Brașov este Bijutieri de legendă de Laurence Catinot-Crost și Bertrand Meyer-Stabley (traducere din limba franceză de Ines Hristea, București, Baroque Books and Arts, 2020, 348 p.), disponibilă în patru exemplare, la Sala de lectură, Secția de artă și muzică (Mediateca), Filialele 2 (cartier Noua) și 5 (Bd. Griviței).

Iată cum este prezentat volumul de către editori: Mărci şi legende, har, desăvârşire şi savoir-faire: Faberge, Lalique, Van Cleef & Arpels, Cartier, Mellerio, Buccellati, Harry Winston, Boucheron, Garrard, Tiffany, Piaget, Bulgari, Fred, Mauboussin, Chaumet au reuşit, prin arta lor, să unească perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă şi de neuitat.

“Eu nu ţin niciodată cură de slăbire. Singura greutate care mă interesează este aceea a diamantelor mele”. – Mae West

“Nu există nimic mai pur decât rivierele de diamante şi nimic mai tulburător decât sursa lor”. – Herve Bazin

“Astăzi creaţia îmbrăţişează strălucirea. O jachetă cu matlaseu subţire se însoţeşte cu diamante galbene, o geacă de motociclist Hermes, cu safire şi un tricou Chanel, cu smaralde. Cele mai preţioase pietre mixează cocteilul de gusturi fine şi răvăşesc cu nonşalanţă canoanele. Splendoare şi alură-şoc!”

“Broşe egiptene, comori din sarcofagele faraonilor, rozete cretane, spirale şi împletituri celtice, brăţări conservate în lava pompeiana, amulete magice, figuri incaşe, orfevrarii maiaşe, coliere baroce sau etnice, paruri de maharajahi, compoziţii Bauhaus, pietre cu monturi desenate de artişti contemporani, ornamente votive, perle excepţionale… bijuteriile încarnează seducţia! Ele sunt punctul forte al frumuseţii, acel punct forte ale cărui linii şi ornamentaţii sunt inchi­puite de bijutier în taina atelierului.”

Laurence Catinot-Crost a urmat studii de filologie – spaniolă, engleză, chineză, rusă – şi de ştiinţe umaniste – arheologie, istorie, drept, etnologie şi hermeneutică. Este pasionată de literatură şi de istorie şi a publicat un număr impresionant de volume şi de biografii ale personalităţilor care au marcat dinastiile.

Jurnalist reputat al revistei „Elle”, Bertrand Meyer-Stabley e pasionat de celebrităţi şi de modul lor de a se integra, memorabil şi distinct, în cotidian. A lucrat pentru prinţesa Margaret a Marii Britanii, a scris despre Elton John, Coco Chanel, Rudolf Nureyev, Gala Dali, James Dean şi mulţi alţii. Dincolo de pasiunea documentării minuţioase a parcursului bibliografic al unor personaje care amprentează puternic istoria socială, Bertrand Meyer-Stabley a editat cu succes unele dintre cele mai provocatoare texte ale lui Jean Cocteau. În prezent locuieşte la Nisa şi colaborează cu numeroase publicaţii franceze şi străine.

Detalii suplimentare despre cuprins găsiți în catalogul nostru online la … un clic distanță … http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+4a167d4cc0a801147269b04701d5ff5c&operator=OR&_open=1 Consultați cu încredere!
Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

10 aprilie – Ziua fraților și surorilor

La 10 aprilie, în diferite ţări ale lumii, este marcată o sărbătoare de familie, Ziua fraţilor şi a surorilor.
Iniţiatoarea acestei noi sărbători a fost Claudia Evart. Aceasta şi-a pierdut sora şi fratele la vârste fragede, iar în memoria lor a decis să organizeze o sărbătoare şi ca dată a ales 10 aprilie, ziua naşterii surorii sale.
Sărbătoarea a fost marcată pentru prima oară în 1998, dar a început să capete rapid popularitate, întâi în Statele Unite ale Americii, iar apoi şi în alte state ale lumii.
Din clipa în care ne naştem, fraţii şi surorile noastre ne sunt colaboratori şi complici, modele de urmat în viaţă sau de evitat, cei cu care ne certăm, tovarăşii noştri de joacă, sfătuitorii, sursele de invidie şi motivele noastre de mândrie.
Serviciul Împrumut Carte vă propune spre lectură mai multe titluri din diverse domenii, care tratează legăturile fraterne. Expoziție tematică organizată în luna aprilie de colega noastră Valentina Mihăilă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Emil Cioran – 110 ani de la naștere

La 8 aprilie 1911, la Răşinari, Sibiu, s-a născut eseistul şi filosoful român Emil Cioran. Şcoala primară o urmează în satul natal, iar liceul la Sibiu. Între anii 1928 –1931 urmează studiile de filosofie ale Universităţii din Bucureşti, unde îi are colegi pe Constantin Noica şi Mircea Eliade, iar ca profesori pe Tudor Vianu şi pe Nae Ionescu.
În 1934 debutează cu eseul filosofic Pe culmile disperării, pentru care i se acordă Premiul Scriitorilor Tineri al Fundaţiilor Regale. A publicat ulterior volumele Cartea amăgirilor (1936), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi şi sfinţi (1937).
Între anii 1936 – 1937 activează ca profesor de filosofie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov.
În 1938 primeşte o bursă din partea statului francez şi se stabileşte la Paris, unde continuă să publice în limba franceză.
În 1940 începe să scrie Îndreptar pătimaş, ultima carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei. Varianta definitivă a Îndreptarului a fost încheiată în 1945, an în care Cioran s-a stabilit definitiv în Franţa. După retragerea cetăţeniei române de către autorităţile comuniste, a trăit la Paris ca apatrid. A fost urmărit de Securitate până în anul 1990.
În 1949 îi apare prima carte în limba franceză, Précis de decomposition, iar până în 1987 îi vor urma încă nouă opere. Cu excepţia Premiului Rivarol, care i se oferă în 1950 pentru debutul francez, va refuza toate celelalte premii literare decernate ulterior.
Moare la Paris, la 20 iunie 1995.
La 110 ani de la nașterea sa, Secția de împrumut la domiciliu a organizat o expoziția aniversară de carte îngrijită de colega noastră Valentina Mihăilă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea acestei săptămâni este Ghid de design interior: amenajează, mobilează și decorează profesionist spațiul în care trăiești de Frida Ramstedt (București, Editura Publica, traducere din suedeză de Iulia Dromereschi, 2020, 240 p.) pe care o aflați la Sala de lectură, Secția de muzică și artă (Mediatecă), filialele nr. 5 și 6.

Iată cum prezintă editura volumul:

“Frida Ramstedt consideră că este mai important să te concentrezi pe modul în care amenajezi decât pe obiectele de decor pe care le vei folosi.
În prezent există multe informații despre trenduri, mobilă sau obiecte de decor, astfel că Frida ne explică o parte dintre principiile de bază ale designului interior și ale stilului – cu alte cuvinte, ne învață ce arată bine și mai ales de ce.
Ghid de design interior ne învață câteva reguli de bază – de exemplu, ne explică proporțiile și spirala de aur, ne spune care sunt dimensiunile corecte ale unei măsuțe de cafea în raport cu canapeaua de lângă aceasta, ne arată înălțimea optimă la care pot fi agățate lămpile etc. –, exemplificate prin ilustrații ajutătoare.
Folosește acest ghid pentru a obține un interior echilibrat și frumos, indiferent de locul în care locuiești sau de stilul pe care îl preferi.
În ”Ghid de design interior”, Frida Ramstedt deschide o cutie de unelte utile dacă vrei să-ți transformi locuința într-un cămin pe gustul tău. Cartea explică reguli de bază și face recomandări privind dimensiunile.
Cum gândesc, de fapt, designerii și decoratorii de interioare?
Care sunt trucurile care vă pot veni în ajutor când faceți un plan de amenajări?
Cartea cuprinde rețete pe care le poate aplica și de care poate beneficia oricine, indiferent de stilul personal sau de gust. Pe scurt, este o carte de bucate pentru pasionații de interioare!”

Apelați cu încredere la catalogul nostru online la un clic distanță: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+d02548bfc0a801147269b04703542afc&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!
Colecţie: Publica Extra (6);

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Voluntar pentru citit – Vlad Babei recomandă

Recomandarea de săptămâna aceasta este volumul memorialistic al criticului literar Gabriel Dimisianu, „Amintiri și portrete literare” (Humanitas, 2013), disponibil în cadrul Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov atât la sediul central, cât și filialele 2 și 5.

Deloc ostentative sau egolatre – cu excepția ultimelor pagini, vădit mai confesive, autorul pare a-și camufla constant prezența spre a nu știrbi din spațiul rezervat evocării personajelor –, rememorările lui Gabriel Dimisianu despre lumea literară a perioadei postbelice surprind și captivează prin onestitate, afecțiune și căldură, ceea ce este cu atât mai remarcabil cu cât perioada pe care o reconstituie a fost una sufocată de condiții atât de vitrege, o perioadă cu totul ostilă expresiei de orice natură. Deși o parte însemnată a textelor incluse în volum a apărut în revistele literare din anii imediat de după momentul ’89, autorul își exprimă lămurit intenția de a pune dinaintea cititorilor o carte unitară, ceea ce se și poate constata cu lesniciune – ordinea textelor componente nu este defel una aleatorie, existând o progresie logică și mai multe nuclee tematice. Astfel, rememorările de la început sunt legate de personalități – intimidante pentru tânărul critic de atunci – ale perioadei interbelice (Tudor Vianu, Georgeta Cancicov, Ury Benador sau Tudor Arghezi), apoi în prim-plan își fac apariția autoritățile lumii scriitoricești din perioada comunistă (Zaharia Stancu, Ovid S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Geo Bogza, G. Ivașcu, Geo Dumitrescu), poeți și critici care sunt recuperați pe fondul dezghețului ideologic (Mihail Crama, Ion Caraion, V. Streinu și Șerban Cioculescu), colegii de breaslă (N. Manolescu, Mircea Iorgulescu, Matei Călinescu), precum și tinerii poeți și scriitori postbelici (Sorin Titel, N. Stănescu, Fănuș Neagu, Cezar Baltag, N. Breban, Nicolae Velea, Tiberiu Utan, M. Mihalaș), pentru ca, spre final, autorul să includă câteva notații confesive (unul dintre cele mai emoționante texte din volum și cu cea mai mare încărcătură nostalgică este acela în care autorul zugrăvește un amplu tablou al Brăilei antebelice, focalizând pe motorul care alimenta viața culturală de atunci, librăria lui Teodor Manea).

Merită precizat că, pe lângă amintirile, portretele literare și textele de factură confesivă, autorul reușește să redea cu limpezime transformările subtile survenite în politica externă și internă, împreună cu consecințele acestora în plan cultural: în textul dedicat lui Sorin Titel, de pildă, a cărui apetență insațiabilă pentru toate formele de artă era caracteristica sa dominantă, Dimisianu profită de ocazie pentru a panorama întreaga scenă culturală a perioadei comuniste, scriind despre dezghețul hrușciovist, așa-zisa miniliberalizare dintre 1953-1956, care a fost curmată în România odată cu revoluția din Ungaria. Este o perioadă în care românii se pot bucura de un val de producții artistice occidentale, precum filme franțuzești (gheața fiind spartă de „Jour de fête” al lui Tati), italiene (în special filme neorealiste), britanice, dar și melodrame mexicane sau indiene, atât de insolite pentru ecranele românești din acea perioadă.

În fine, trebuie spus că cei aflați în căutarea unor istorii cancaniere vor fi dezamăgiți; Dimisianu este un spirit stăpânit, chiar smerit, ce privește cu multă compasiune și reverență către obiectul evocărilor sale, dovedind înțelegere și pentru acelea dintre personalitățile culturale care s-au aflat în situația de a face compromisuri cu noul regim. Nimic recriminatoriu sau amar în aceste pagini, ci doar o curată pornire spre a fixa întâmplări și atitudini indispensabile în recompunerea puzzle-ului vieții unor oameni și al unor vremuri, la care se adaugă – pentru că, în fond, vorbim de amintirile unui critic literar, unul dintre cei mai longevivi, de altfel – dorința de a repune în atenție contribuțiile unor scriitori față de care istoria literară a fost injustă.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura, Diverse Tags: , , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Județeană Brașov este Muzica pentru copii de Rebecca Rumens-Syratt (traducător Diana Trăncuță, București, Editura Didactica, 2020, 128 p.), care se poate împrumuta de la filialele 1, 2, 4 și 6.

Cartea invită în lumea activităților distractive toți copiii cu vârsta peste 6 ani. Faceți cunoștință cu Soli Soprano și Bob Bas: sunt aici pentru a duce copiii într-o călătorie muzicală! Cu ajutorul lor, copiii vor începe să învețe limbajul muzicii și să înțeleagă chei, doage, note și ritm. În plus față de jocurile minunate, cum ar fi realizarea unui dulap comestibil și note cu bomboane, muzicienii în devenire vor începe să cânte la unele dintre cele mai populare instrumente, inclusiv pianul, chitara și fluturele.

Citind această carte, vei învăța totul despre:
- Cum să citești muzică și teorie muzicală care să te ajute să-ți scrii propriile cântece!
- Cum să cânți la instrumente precum flautul, pianul și chitara. Cartea cuprinde și melodii pe care poți învăța să le cânți singur.

Fie că îți place rockul, popul, folkul sau jazzul, vei învăța multe despre istoria muzicii și despre genurile de muzică diferite. Muzica este minunată pentru că putem fredona cântecele noastre preferate, putem cânta la instrumente cu prietenii noștri și putem citi o partitură ca pe un cod secret! Și, de asemenea, muzica este o parte atât de importantă a culturii. Ne ajută să spunem povești și să ne descoperim gândurile și sentimentele. Prin muzică, putem să comunicăm cu alți oameni și să petrecem timp împreună.
Cât ai bate din palme, cu ajutorul acestei cărți, vei deveni un muzician fantastic!
O carte despre cel mai frumos lucru din lume, muzica, cu ilustrațiile atrăgătoare, în stil de benzi desenate, care fac experiența plăcută.

Mai multe detalii despre cuprins vei afla pe catalogul online, la un clic distanță: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+e1e2947ac0a8011471f48cd602cc0b10&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Imprimarea 3D la Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov

Începuturi

Primele echipamente de imprimare 3D (5 pixuri 3D și o imprimantă Prusa) au fost achiziționate în anul 2016 grație proiectului LinkInJob, în care echipa Bibliotecii Județene Brașov, formată din Claudia Popescu și Alice Roman, a participat alături de partenerii europeni. Potrivit obiectivelor proiectului, acestea erau destinate șomerilor și tinerilor pentru învățare și folosire, în vederea deprinderii de noi abilități și competențe și stimulării spiritului antreprenorial. Astfel de ateliere au fost organizate, inclusiv la Nocturna bibliotecilor și Salonul Bookfest din Aula Universității în 2017 unde tinerii studenți au experimentat echipamentele și au realizat utilitatea și avantajele lor, faptul că pot crea propriile sigle, materiale de identitate vizuală și promoționale.

Ateliere cu pixuri 3D și imprimanta 3D pentru public

Treptat echipa s-a mărit, bibliotecarii au învățat să folosească echipamentele și la sugestia firmei 3D Dot SRL Brașov, unul dintre partenerii noștri la Sciefest – Festival de știință și industrii creative, am organizat ateliere în cadrul acestui eveniment în mall-ul Coresi în anul 2018. Interesul din partea publicului a fost copleșitor, copii și familii, elevi și tineri au venit în valuri, creând obiecte după șabloanele avute la dispoziție. Reușita ne-a stimulat să continuăm activitățile de instruire în imprimarea 3D la ediția Sciefest din 2019 unde au participat și copiii din cluburile de programare din bibliotecile din județ. În același timp, succesul la public ne-a încurajat să introducem astfel de activități în oferta permanentă a bibliotecii. De aceea am inițiat ateliere de imprimare 3D la filialele bibliotecii, nr. 1 și 2, unde în luna februarie 2019 am susținut astfel de întâlniri, stârnind curiozitatea participanților, precum și în Săptămâna altfel în aprilie 2019 pentru vizitatori și în cadrul Lecturilor pentru alinare din iunie 2019 la care au luat parte copiii vulnerabili și în situații de risc din acest program. Aceștia din urmă s-au bucurat și de o demonstrație cu imprimanta 3D, în care li s-a explicat cum funcționează și au fost tipărite semne de carte tip agrafă pentru ei.

Imprimarea 3D de materiale și obiecte dedicate unor evenimente

Bibliotecarii s-au instruit și au dobândit tot mai multe abilități și cunoștințe de proiectare și imprimare pe măsura provocărilor. Mai multe seminarii de formare au fost făcute de echipe largi din care s-a recrutat în final o echipă: Diana Cristea, Eva Dinu, Ruxandra Nazare, la care s-a adăugat Delia Dăniciuc mai târziu. Am început să confecționăm materiale promoționale practice pentru bibliotecă: brelocuri cu sigla bibliotecii, o machetă a clădirii ei, semne de carte cu numele și site-ul bibliotecii, dar și obiecte practice, precum suportul de ochelari. Din nevoia de înnoire, a venit propunerea colegei de la Sala de Lectură, Mihaela Lupu, care a cerut ajutorul pentru confecționarea jetoanelor pentru cititori. A fost realizată o întreagă garnitură nouă de jetoane, după ce am ales în final forma, legenda, culoarea potrivite. De asemenea, pentru evenimentele bibliotecii, precum Sciefest 2019 ori Conferința de imprimare și robotică în bibliotecile publice din octombrie 2019, s-a tipărit un breloc anume. În mod deosebit menționăm că am tipărit macheta proiectului de mobilier de bibliotecă din proiectul care a ocupat locul I la Concursul de design de bibliotecă în cadrul Sciefest – Festival de știință și industrii creative, ediția 2019.
Proiectele în parteneriat au determinat tipărirea de suveniruri cum au fost brelocurile pentru acțiunea Liderii de mâine desfășurată de Asociația Femeilor de afaceri și femeilor conducătoare de întreprinderi (AFAFCI) cu liceenii din Făgăraș ori modelele de flori tipărite la imprimantă și înfrumusețate postprocesare pentru Atelierul de Ikebana al Centrului cultural japonez din Brașov. Conferința internațională despre mediu din cadrul proiectului Taste of Danube în care era implicată Asociația Soroptimist din Brașov din aprilie 2020 a generat proiectarea și tipărirea unui pește format din piese mobile. Evenimente festive, precum Premiile ANBPR sau Aniversarea de 75 de ani a Bibliotecii Naționale pentru copii „Ion Creangă” Chișinău, au determinat conceperea, testarea și tipărirea de trofee, insigne și obiecte memoriale. Sărbătorile laice și religioase au prilejuit ateliere de creativitate (Sf. Valentin, Dragobetele, 1 și 8 martie, Paștele și Crăciunul).

În mod deosebit subliniem combinarea imprimantei și pixurilor 3D, produsele tipărite la imprimantă fiind completate și ornamentate artistic cu pixurile 3D, uneori rebuturile transformate în obiecte practice (suport de creion). Astfel, obiectele produse de imprimante sunt personalizate.
Imprimarea 3D a fost metoda de promovare a proiectelor și programelor inovative ale ANBPR la Târgul de inovare în biblioteci Generation Code organizat de Fundație Reading and Writing la Biblioteca Parlamentului European pentru europarlamentari. Continuând o mai veche colaborare a ANBPR, în 9 octombrie 2018, Ruxandra Nazare, ca vicepreședinte al ANBPR, a participat la Generation Code, a tipărit obiecte la imprimanta 3D pusă la dispoziție de europarlamentarul Sorin Moisă, a prezentat și distribuit materiale despre Izilit și Jurnalul, proiecte în parteneriat Biblioteca Județeană Brașov – ANBPR, a pledat cauza bibliotecilor și asociației.

Activitatea de imprimare 3D a dus la noi achiziții de echipamente – o imprimantă de producție bulgară ProFab, precum și pixuri 3D, filamente pentru pixuri și imprimante în 2019, pentru ca o nouă imprimantă 3D Prusa să se adauge laboratorului 3D din 2020. În paralel cu testările și lucrările practice, a continuat formarea personalului, un seminar din 9 februarie 2020 susținut de 3D Dot a transmis experiența didactică din proiectul finanțat de Fondul Științescu Brașov. Pandemia de COVID 9 a întrerupt activitatea. Ne-am concentrat pe tipărirea de suporturi pentru viziere pentru personal și activități de tip concurs precum Poezii ilustrate, Amintiri despre Crăciun, premiile constând în ilustrații, semne de carte, ornamente de pom de Crăciun. Desigur, bibliotecarii talentați au continuat să se perfecționeze, să realizeze obiecte în 3 dimensiuni, podoabe, obiecte artistice și chiar jucării, testând și experimentând mereu, cu talent și imaginație.

Așadar, imprimarea 3D la Biblioteca Județeană Brașov s-a concentrat pe învățarea tehnicii, realizarea de obiecte practice și confecționarea de ornamente și jucării cu rost de premii. În viitor, ne-am dori să reușim să organizăm seminarii online de instruire și să fim de ajutor antreprenorilor, stimulându-i să descopere avantajele acestei noi tehnici și să se ajute în afacerea lor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)