Blogul bibliotecii din Brasov

Ne apropiem cu paşi repezi de luna martie. Luna Mărţişorului sau Luna Femeilor cum era numită odată. Noua lună ne-a inspirat alegerea cărţii acestei săptămâni: „Beauvoir – o viaţă” de Kate Kirkpatrick (Bucureşti, editura Litera, traducere de Carmen Beatrice Caranfil, 2022, 463 pagini), disponibilă la sala de lectură, secţia de împrumut pentru adulţi, filialele 2, 3 şi 5.

Simone Beauvoir a devenit simbolul feminităţii emancipate şi al feminismului, ca mişcare activă pentru drepturile şi locul femeii în lume. Filosof şi scriitoare, Beauvoir a câştigat premii prestigioase şi a fost o personalitate publică formatoare de opinii, o voce puternică pentru cauza feminină. Numele ei este echivalent cu atitudinea neconvenţională. Prin tot ce a făcut şi a trăit, Simone Beauvoir a inspirat o generaţie. Relaţia ei de iubire cu filosoful Jean Paul Sartre este o legendă, în acelaşi timp fiind considerată, din acest motiv, un vehicul al ideilor acestuia şi negându-i-se originalitatea gândirii.

Mai mult decât un omagiu adus unei femei remarcabile, biografia lui Kate Kirkpatrick este un exerciţiu de admiraţie. Analiza ei meticuloasă se întemeiază pe studiul operei lui Beauvoir, publicată şi rămasă în manuscris, dezvăluind laboratorul de gândire şi simţire, precum şi o perspectivă mult mai largă. Autoarea reuşeşte să ne arată cât de mult datorăm lui Simone de Beauvoir.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Între 1950-1960 Braşovul s-a numit Oraşul Stalin şi întreaga viaţa urbană s-a schimbat complet, intrând în umbra copleşitoare a dictatorului şi sub influenţa nefastă a politicii de comunizare, aşa cum s-a întâmplat pretutindeni în România. Acestui deceniu îi este dedicată cartea intitulată Braşovul în perioada stalinistă de Claudia Popescu, apărută la Braşov în 2022 (179 p.).

La origine o lucrare de grad, volumul este mai mult decât necesar, cunoaşterea istoriei recente, a acestui interval fiind o nevoie absolută. De altfel, autoarea, care este profesoară de istorie, a pornit în demersul său de la necesitatea de a cunoaşte perioada întrucât nu dispunea de informaţii pentru a le prezenta la clasă. În efortul său a îmbinat parcurgerea bibliografiei de specialitate cu cercetarea de arhivă, realizând o sinteză de istorie locală cu certe elemente de originalitate.

Prefaţa, semnată de profesor Adina Claudia Anghel, punctează sistematic reperele epocii, procesele istorice principale specifice şi meritele lucrării. Cartea este structurată în 5 capitole: Evoluţii instituţionale şi politice, Aspecte economice şi sociale, Efecte în educaţie şi cultură, Represiune şi rezistenţă, al cincilea capitol fiind de natură didactică, Implicarea tinerei generaţii – retrospectivă a colţului roşu. Capitolele sunt urmate de Concluzii, Lista de abrevieri şi Bibliografie. Astfel, este acoperită problematică generală, esenţială, a perioadei, iar autoarea are o abordare judicioasă, capitolele fiind echilibrate ca număr de pagini, având alocate în medie 30 pagini fiecare.

Primul capitol (p. 9-46) abordează chestiunile de organizare administrativă, crearea organelor de represiune şi subordonarea justiţiei prin asesorii populari, supunerea bisericilor, partidele politice, pârghiile de putere ale partidului unic (sunt descrise organizaţia de bază, sindicatele, agitatorii şi propagandiştii, Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică – ARLUS – organizaţie de propagandă), politica de cadre şi alegerile. Expunerea se întemeiază pe bibliografia de specialitate şi pe documentele studiate în arhivele locale, mai ales detaliile legate de partidele politice şi partidul unic, politica de cadre şi alegeri. Alături de date, remarcăm gruparea informaţiilor statistice în tabelele ce însoţesc textul. Al doilea capitol (p. 47-77) cuprinde informaţii despre naţionalizarea la nivel local – de la case la fabrici, dezvoltarea forţată a industriei, colectivizarea agriculturii şi schimbările aduse de politica partidului comunist. Atrag atenţia amănuntele locale şi studiile de caz, extrase din arhive, conturând tabloul istoric local din epocă.
Al treilea capitol (p. 78-111) cuprinde date esenţiale despre acţiunile comuniste la nivel educativ şi cultural: politica de etatizare şi dezvoltare a învăţământului tehnic, politizarea educaţiei, alfabetizarea, învăţământul de partid, cenzura în cultură. Capitolul despre represiune şi rezistenţă (p. 112-149) repertoriază la început formele de rezistenţă, ilustrate de activitatea subversivă a diferite grupări, organizaţii şi chiar mişcări sindicale, apoi descrie mijloacele represive şi regimul penitenciar. Rânduri speciale sunt dedicate represiunii în contextul morţii lui Stalin şi al Revoluţiei din Ungaria. Autoarea surprinde pregătirile febrile ale autorităţile de a contracara orice protest posibil în acele conjuncturi. Ultimul capitol (p. 150-163) este un capitol de metodica predării istoriei, despre experienţa realizării practice a colţului roşu în şcoală. Elevii au fost implicaţi şi au adus materiale din perioada comunistă (acte, diplome, insigne, bancnote şi monede, steaguri, abecedare).

Cartea este o sinteză utilă de istorie locală, scrisă documentat şi sobru, fiecare afirmaţie fiind argumentată prin citarea bibliografiei şi a surselor de arhivă. Apreciem munca şi efortul de sinteză ale autoarei, constituindu-se o monografie locală a deceniului stalinist. Este adevărat că volumul abordează mai ales chestiuni politice şi sociale, netratând de pildă arhitectura şi aspecte urbanistice. Stilul este precis, exact, elegant şi cursiv, acribia expunerii fiind remarcabilă. Acestea imprimă un caracter academic lucrării, uşor sec. Dincolo de cadrul general şi particular, de procesele sociale, politice, economice şi culturale, ne-am fi bucurat dacă erau integrate şi relatate mai pe larg episoade de istorie urbană, precum faptul propagandistic al ridicării statuii lui Stalin şi inscripţionării numelui Stalin din brazi pe vârful Tâmpa. Chiar dacă faptul a fost descris în articole de presă, citate corect de autoare, totuşi, pentru a rupe ritmul uşor monoton şi a furniza o poveste adevărată, credem că era recomandabil să se insiste asupra acestui aspect. Cu acelaşi scop de a fi făcut cartea mai populară în cercuri mai largi de cititori, includerea de interviuri şi istorii orale trăite de cei care au fost contemporani cu epoca merita să fie luată în considerare. Aşadar, accentul pe istorii personale locale ar fi fost binevenit pentru carte.

Am observat greşeli de tipar destul de frecvente (la p. 5, 6, 14, 16, 18-19, 21-22 – tabel, 25 – nota 41, 26, 29, 32, 34, 39, 41, 43, 45, 48, 64, 67-68, 78, 86, 97, 102-103, 105, 107-108, 110, 112-113, 121, 128, 137-138, 142-144, 150, 152, 156, 165), spaţieri defectuoase (p. 10 – nota 1, 11, 27, 85), absenţa unor virgule cerute în context (p. 11, 123, 133), prezenţa unei prescurtări tov. la p. 11, lipsa notei 103 în subsolul paginii, deşi există în text trimiterea. Există unele exprimări nefericite – cercetare teoretică în arhive (p. 5), aproximativ 19 oraşe (p. 11), represionar în loc de represiv (p. 127) şi unele erori de nume – Ion Căliman în loc de Nicolae Căliman (p. 120). Faptul se datorează lipsei unui redactor de carte, tipărirea fiind rodul efortului şi implicării personale a autoarei. Toate acestea însă nu impietează asupra conţinutului consistent şi a cercetării temeinice a Claudiei Popescu.

Făcând abstracţie de aceste aspecte, cartea acoperă un gol în istoria oraşului. Din acest motiv, salutăm iniţiativa autoarei şi această apariţie editorială, care sigur va fi de interes pentru braşoveni şi pe care o recomandăm spre lectură.

În Săptămâna PSI, dedicată psihologiei, recomandarea bibliotecarului merge către o carte despre relaţia de iubire a unui expert: „Atunci când iubim: cum să iubim în mod conştient şi să relaţionăm fără frică” de Osho (Bucureşti, Editura Litera, 2020), disponibilă la secţia de împrumut la domiciliu, filialele 2, 3, 2 şi secţia pentru copii.

Dragostea este sentimentul care justifică întreaga noastră viaţa, care ne susţine acţiunile, care ne însoţeşte (sau nu) pretutindeni. Vorbim, citim, vizionăm filme despre iubire, ascultăm muzică, cunoaştem pe de rost versuri lirice, de dragoste, având impresia că ştim aproape totul despre acest simţământ. Oare aşa e? Oare am învăţat ceva despre experienţa iubirii, oare avem ce să mai învăţăm?

Categoric da! Acesta este răspunsul dat de cartea săptămânii editate de Litera, care oferă soluții pentru a înțelege firescul iubirii și de a o trăi plenar și satisfăcător. Dragostea ar trebui să fie o realitate a existenței noastre, nu doar un vis sau subiectul unor poezii. Este o temă care ar trebui să ne definească întreaga viață. Și niciodată nu este prea târziu să trăiești dragostea pentru prima dată. Trebuie să învățăm să iubim, având în vedere că puține persoane știu să o facă. Toată lumea crede că dragostea este necesară, că o viață fără iubire este o viață trăită fără să simți. Totuși, sunt foarte puțini cei care știu cu adevărat să iubească și tot ceea ce fac în numele iubirii nu este iubire, ci orice altceva.

De multe ori, dragostea se confundă cu multe alte concepte : gelozie, furie, ură, posesie, dominare, egoism. Toate acestea sunt otrăvuri care distrug adevăratul nectar: să iubești înseamnă să te eliberezi de toate aceste interferențe. Doar atunci, în acel moment, dragostea va înflori în noi. Ce este dragostea aşadar? În această carte plină de provocări, Osho – unul dintre cei mai revoluționari gânditori ai vremurilor noastre – ne provoacă să punem sub semnul întrebării ceea ce știm despre dragoste și ne deschide spre posibilitatea unei iubiri care este naturală, completă și liberă de posesivitate și gelozie.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Biblioteca Judeţeană Braşov găzduieşte Piaţa Seminţe cu suflet care constă în donaţii şi schimb de seminţe de flori şi legume locale, vechi, cu gustul cunoscut din copilărie, asigurate de această reţea de experţi pasionaţi de agronomie şi agricultură ecologică.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 11 martie 2023, între orele 10,00-13,00, la sediul central (Bd. Eroilor nr. 33-35, Livada Poştei, la etaj, sala de lectură).

Seminţe cu suflet este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor. Acesta este un proiect al unor voluntari, agricultori, decişi să păstreze şi să perpetueze soiurile româneşti de fructe şi legume. Iniţiatorul şi sufletul acestui grup este doamna Rodica Meiroşu, fermier pasionat din Buzău. Vor participa agronomi din ţară şi judeţul Braşov, care vor expune şi vor da la schimb seminţe, precum şi plante şi răsaduri. Agricultorii din Braşov sunt invitaţi la această întâlnire, pentru a cunoaşte această experienţă şi pentru a intra în contact cu profesionişti agricoli.

Organizată după același model ca până acum, piaţa ”Semințe cu suflet” permite celor care doresc să cultive legume sau fructe din soiuri vechi să primească gratuit semințe, material săditor, în limita stocului disponibil. Participanţii şi vizitatorii sunt invitaţi să aducă la schimb propriile seminţe, desigur netratate, pentru a contribui la această reţea care se bazează pe generozitate. La rândul lor, sunt îndemnaţi să dea mai departe seminţele primite, pentru a lărgi cercul beneficiarilor.

Subliniem că în cadrul pieţei ”Semințe cu suflet” nu se pot cumpăra semințele, iar semințele disponibile sunt limitate, astfel încât ele se distribuie în așa fel încât soiurile vechi să poată ajunge la un număr cât mai mare de persoane. Evenimentul se încheie în momentul în care se epuizează semințele, astfel încât este recomandat ca vizitatorii să ajungă şi să fie prezenți la ora deschiderii.

Accesul este gratuit.

În această săptămână sărbătorim Ziua naţională a lecturii în 15 februarie. Pentru aceasta, cartea aleasă a săptămânii este un reţetar de sfaturi cum să decoperi bucuria lecturii. Benzile desenate adunate în acest volum redau sentimentele cititorului împătimit după cărți (cartonate și necartonate), pasiunea lui, setea de a da o pagină şi încă o pagină, pentru a afla povestea, pentru a descoperi noi lumi! Vorbesc despre ce simte lectorul de e-bookuri, cum scotoceşte înfrigurat după titluri noi şi vechi în biblioteci şi librării.

Îndrăgostită de cărți e darul perfect pentru acei prieteni din viața voastră care preferă să-și petreacă timpul cuibăriți într-un fotoliu cu o carte bună și un ceai fierbinte. Desenele lui Debbie Tung sunt amuzante și atât de adevărate – orice cititor se va regăsi în ele. Cu umor şi eleganţă, autoarea îi face pe cititori să se simtă înţeleşi şi iubiţi, să zâmbească şi să se amuze.

Romanul grafic de Debbie Tung, „Îndrăgostită de cărţi” îl găsiţi la filialele 1, 2, 4, 5 şi 6.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Cu prilejul expoziţiei Imperiul Bizantin – istorie şi moştenire, am expus studiile de bizantinistică pe care biblioteca le are în colecţie, o bună introducere pentru a afla cum a început cunoaşterea şi cercetarea istoriei acestui stat.

Invidiat pentru bogăţia sa, apreciat pentru puterea militară şi stabilitatea politică, urât pentru superioritatea diplomatică, a tradiţiilor şi culturii sale, Imperiul bizantin a intrat în atenţia europenilor în perioada Renaşterii. Oraşele Veneţia, Genova cu poziţii dominante şi privilegii comerciale la Constantinopol, Florenţa erau interesate de operele scriitorilor antici. Studiul istoriei bizantine debuta simultan cu umanismul italian în secolul XIV. Cărturarii germani ajung să se intereseze de bizantini după înfrângerea Ungariei de turci la Mohács în 1526 şi primul asediu al Vienei de către turci în 1529, deoarece scrierile bizantine relatau despre otomani. În cadrul Reformei sursele bizantine furnizau un model de relaţie împărat – patriarh, care oferea argumente pentru emanciparea faţă de papa de la Roma. Franţa este atrasă de modelul monarhic bizantin de conducere în secolele XVI-XVII, în contextul absolutismului. Epoca Luminilor (secolul XVIII) a criticat vehement monarhia şi biserica, iar Bizanţul a fost denigrat, apărând conceptul de bizantinism, cu sens peiorativ. Atunci, a apărut Istoria declinului şi prăbuşirii Imperiului roman de Edward Gibbon. Imaginea Bizanţului a fost reabilitată de romantism prin interesul pentru Evul mediu, iar mişcarea de eliberare a grecilor a fost privită cu simpatie, Bizanţul fiind idealizat. În secolul XIX, evoluţia ştiinţelor a deschis drumul înfiinţării unor şcoli istorice specializate în studii bizantine. Prima a fost fondată în Germania de Karl Krumbacher, a doua în Rusia de Aleksandr Vasilievski, a treia în Franţa de Charles Diehl. Şcoli de bizantinologie au apărut în Anglia prin John Bury, Austria, Italia, Japonia şi SUA, ultima prin prestigiosul centru de la Dumbarton Oaks, precum şi în Sud-Estul Europei, în Grecia, Bulgaria, Iugoslavia. România prin Nicolae Iorga, întemeietorul Institutului de Studii Sud-Est Europene şi prin Gheorghe Brătianu, autorul unor profunde studii de istorie socială şi economică bizantină, se înscrie în acest curent istoriografic, având o şcoală de studii bizantine de renume, cu studii de istorie, istoria artei, culturii, bisericii, ideologiilor şi ideilor.

Dispariţia Imperiului Bizantin prin cucerirea otomană a Constantinopolului în 1453 şi a micilor state bizantine până în 1463 nu a însemnat dispariţia civilizaţiei bizantine. Conştient de acest fapt istoric, Nicolae Iorga a introdus conceptul istoric Bizanţ după Bizanţ. Inspirata formulă se referă la continuitatea unităţii spirituale în aria de civilizaţie bizantină din care fac parte şi românii. Din a doua jumătate a veacului XIX, românii s-au modernizat prin europenizare cea ce a dus la desprindere de tradiţia bizantină (proces numit Bizanţ contra Bizanţ, de istoricul Daniel Barbu).

Şcoala de bizantinistică din România include multe nume de cercetători, istorici de artă, literari, ai bisericii, profesori universitari precum Nicolae Bănescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Stelian Brezeanu, Leonidas Rados, Daniel Barbu, Emanoil Băbuş, Răzvan Theodorescu, Pavel Chihaia, Andrei Cornea ş.a., la care se adaugă muzicologii şi etnomuzicologii români specializaţi în cântarea psaltică bizantină. Să reţinem că Biblioteca Academiei Române păstrează una dintre cele mai bogate colecţii de manuscrise în limba greacă, bizantine şi neogreceşti, o moştenire culturală de valoare, cu texte şi ilustraţii artistice reflectând bogăţia gândirii şi sensibilităţii bizantine. Moştenirea bizantină a României este unul dintre elementele culturale care au forjat originalitatea culturii române şi care merită preţuirea noastră.

Sub numele convenţional de Imperiul Bizantin se înţelege Imperiul Roman de Răsărit în Evul Mediu, un stat creştin şi de cultură greacă, cu capitala la Constantinopol, azi devenit Istanbul. În epocă, acest stat se numea Romania sau Împărăţia romanilor şi se întindea la sud de Dunăre, în Balcani, Asia Mică, Nordul Africii şi parţial Italia în momentul de maximă extindere. Cuvântul bizantin este modern, necunoscut în timpul existenţei statului pe care îl numeşte, ci folosit după cucerirea Constantinopolului de către turcii otomani. A fost inventat în 1557, pentru a deosebi statul roman antic de statut roman grec medieval.

Deşi nu există un consens cu privire la data de început a perioadei bizantine, trebuie spus că începând din secolul III, când Imperiul Roman intră în criză, s-a produs un transfer de putere, stabilitate, bogăţie, inclusiv populaţie în Est, în defavoarea Romei şi a părţii apusene a Imperiului roman. Practic, oraşul Bizanţ a devenit Constantinopol, prin alegerea şi decizia împăratului Constantin cel Mare. Investiţiile şi construcţiile în Noua Romă au făcut ca oraşul să devină o metropolă unică în Evul Mediu, numit generic, cu respect, Oraşul, fiind modelul nedisputat al unei capitale imperiale, aglomeraţie urbană şi concentrare de bogăţie, dinamism economic, artă şi cultură superioară. Statul bizantin a existat până la jumătatea secolului al XV-lea, timp în care a cunoscut perioade de dezvoltare şi declin, a rezistat unor mari provocări (războaie, invazii, asedii, atacuri, crize, lupte interne), a reformat structurile sociale şi a găsit soluţii de supravieţuire, a fost condus de mari lideri din dinastii renumite, a creştinat numeroase popoare, a asimilat şi transmis o moştenire culturală fără precedent, influenţând profund regiunea Europei de Sud-Est, Mediterana orientală, oraşele italiene şi nu numai, prin ideologia, civilizaţia şi modelul cultural proprii. Între secolele IV-XIV Imperiul a fost un reper la care se raportau popoarele vecine şi ale Europei apusene (slavii, maghiarii, francii, germanii ş.a.).

Bizanţul a modelat esenţial spaţiul în care cultura şi spiritualitatea sa a iradiat. Astfel, Grecia, Bulgaria, Serbia, România, Rusia datorează moştenirii bizantine caracterul creştin ortodox al culturii lor, modelul artistic canonic al artei şi picturii bisericeşti (tehnica murală a frescei, icoanele pe lemn), muzica sacră specifică, literatura şi istoria sub forma analelor şi cronografelor, idei şi modele care au inspirat cultura lor. Ceea ce reprezintă istoria noastră şi ceea ce suntem azi este în parte rezultatul adoptării modelului bizantin de cultură şi civilizaţie, de mare prestigiu la nivel european şi cu o originalitate necontestată.

Din dorinţa de a face cunoscută istoria şi moştenirea acestui stat puternic şi stabil din Sud-Estul Europei, care a avut o influenţă de durată, Biblioteca Judeţeană Braşov a organizat expoziţia tematică de carte intitulată Imperiul Bizantin – istorie şi moştenire. Sunteţi invitaţi să cunoaşteţi resursele bibliotecii pe acest subiect şi să descoperiţi istoria acestui imperiu care a respins atacurile popoarelor migratoare într-o epocă în care statele creştine din Vestul Europei erau prea slabe pentru a face faţă unor presiuni puternice.

Cartea acestei săptămâni (6-12.02.2023) este volumul „Minuni ale naturii” de Ben Hoare (Bucureşti, Editura Litera, 2022), pe care oa vem la filialale 4 (Strada Berzei) şi 6 (Strada Iuliu Maniu).

Cu ilustraţii şi poveşti, descoperi minunile lumii naturale: unele dintre cele mai fascinante roci, minerale, forme de viață microscopice, plante și animale de pe Pământ. De la opal la orhidee și de la tapiri la broaște râioase, această colecție îți prezintă peste 100 de exemple din lumea naturală. Pe fiecare pagină vei descoperi imagini și ilustrații atractive, dar și date și istorii surprinzătoare pe care nu le vei uita.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesează cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do