Blogul bibliotecii din Brasov

Cartea acestei săptămâni (11-17.07.2022) este „Legătura secretă dintre om şi natură…” de Peter Wohlleben (Editura Publica, 2021), autor al altor două titluri „Pădurea – instrucţiuni de folosire” şi „Viaţa secretă a copacilor”. Volumul ales este disponibil la sala de lectură, secţia de împrumut, filialele nr. 2 (cartier Noua), 5 (Bd. Griviţei) şi secţia de copii şi tineret (strada Iuliu Maniu nr. 6).

Pădurar pasionat şi ecologist militant, autorul ne oferă o fascinantă reîntoarcere în inima pădurii, unde copacii au puls, iar rădăcina lor este ca un creier care funcționează sub pământ. Unde ne găsim calmul în culoarea verde și unde simțurile ne sunt ascuțite.
În această carte, celebrul pădurar Peter Wohlleben ne prezintă noi descoperiri științifice pentru a demonstra cât de apropiat este omul de natură. Ne aflăm în era schimbărilor climatice și mulți dintre noi simt că și-au pierdut conexiunea cu natura, dar autorul este convins că legăturile vechi de când lumea care îl apropie pe om de aceasta sunt vii și intacte. Trebuie doar să știm unde să căutăm.
Pornind de la cele mai noi studii și cercetări științifice, această carte ne prezintă interacțiunile profunde dintre om și natură și vorbește despre:
• limbajul pădurii
• conștiința plantelor
• granița din ce în ce mai fină dintre floră și faună.

Legătura secretă dintre om și natură este o carte perfectă pe care să o luăm în pădure, pentru că ne învață cum să vedem, să simțim, să mirosim, să auzim și chiar să gustăm pădurea.

Peter Wohlleben, celebru pentru abilitatea sa de a scrie despre copaci într-un mod vibrant și emoționant, ne dezvăluie un univers în care oamenii sunt parte din natură și în care conservarea și activismul de mediu nu sunt doar despre salvarea copacilor, ci și despre salvarea noastră, a tuturor.

„Nu contenește să te uimească – acesta este marele dar al cărții Legătura secretă dintre om și natură. Deopotrivă o celebrare a minunilor pădurii și un puternic semnal de alarmă care să ne arate cât suntem de nesăbuiți, profanând-o.” (Kathleen Dean Moore, autoarea cărții Earth’s Wild Music)

„În această carte, Peter Wohlleben ne reamintește că, așa cum pădurea este creierul planetei pe care locuim, copacii sunt limbajul naturii. Sunt codexul lumii străvechi și pe viitor ar trebui să devină un punct major de interes.” (Dr. Diana Beresford-Kroeger, autoarea cărților To Speak for the Trees și The Global Forest)

„Peter Wohlleben cunoaște cel mai bine provocarea care ne așteaptă: construirea unei relații mai strânse cu natura, până nu este prea târziu. În această carte, autorul ne invită într-o călătorie în inima pădurii și ne învață cum să facem asta. ” (Jim Robbins, autorul cărții The Man Who Planted Trees)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă
http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Expoziţia „Procese celebre din istoria justiţiei” face parte din expoziţiile aniversare şi tematice ale lunii iulie, fiind prilejuită de Ziua Justiției Române. În anul 1994, prin Hotărârea Guvernului României nr. 364, a fost instituită Ziua Justiţiei, aceasta urmând să se organizeze anual în prima duminică a lunii iulie, având scopul de a releva importanţa puterii judecătoreşti și rolul acesteia în societate, precum și al tuturor celor care înfăptuiesc justiția în țara noastră. Cu această ocazie Secţia de Împrumut a bibliotecii a organizat prezenta expoziție cuprinzând preponderent cărți referitoare la mari procese din istoria justiției române.

“Reconstituirea și evocarea marilor procese a devenit, mai ales de la romantismul secolului al XIX-lea încoace, un adevărat gen literar. Un gen care oscilează între istorie și romanul realist, între cronica de senzație și romanul polițist. În lumea întreagă, la un public larg și divers prin gust literar și nevoi intelectuale, succesul acestei literaturi nu s-a dezmințit niciodată”, preciza Yolanda Eminescu, cunoscuta judecătoare, autoarea cărții „Mari procese din istoria justiției”.
Cu toate că literatura proceselor celebre rămâne legată, în principal, de infracțiuni și de pedepsirea lor, în expoziție există și lucrări care exced acest cadru, strict penal, reflectând judiciar dramele sociale, în general, precum și drama omului, ca individ, sau vizează chiar relațiile internaționale ale statului.

Titlurile prezente în expoziția realizată de colega noastră Mariana Caloinescu se regăsesc în fondul secției de împrumut a Bibliotecii Județene.

Vă așteptăm cu drag!

Pentru săptămâna care începe cu 4 iulie, cartea aleasă este „Moldova: oameni, locuri, bucătărie şi vin” de Angela Braşoveanu, cu fotografii de Roman Rybalev, apărută la Chişinău, editura Cartier în 2020. Vă invităm să descoperiţi volumul disponibil la Secţia de împrumut şi la Sala de lectură.

”Caldă, sentimentală, dar nemiloasă cu sine, bogată, dar fără să-şi valorifice propriile bogăţii, pierdută mereu între termenii cotropit şi eliberat, nostalgică, dar lipsită de memorie, conservatoare, dar gata oricând să îmbrăţişeze ce e venit de aiurea ca fiind superior, mândră de propria istorie, dar adesea fără să-şi cunoască numele propriilor străbunici, Moldova a ajuns să aibă o identitate atât de multiplo-multiplicată, încât pare că nu o mai are deloc. Trăieşte în acelaşi timp şi în secolul XXI, şi în Evul Mediu, se rupe, fără să se hotărască vreodată, între Est şi Vest, sărbătoreşte două Crăciunuri, deschide şampania de revelion la diferite ore, pune pe acelaşi piedestal de mâncare tradiţională „de la mămuca” şi sarmalele, şi salata „olivie”. Şi dacă acceptăm, într-un sfârşit, că ăştia suntem, chiar dacă nu ne place cum suntem, hai măcar să încercăm să ne cunoaştem, să înţelegem ce culoare şi ce hram poartă acest „cum”. Acesta e simplul mesaj al cărţii pe care binevoiţi să o ţineti în mâini. E o oglindă sentimentală în care sperăm să vă placă să priviţi. Veţi găsi aici locuri demne de văzut, de simţit şi de redescoperit, oameni simpli, demni de a fi băgaţi în seamă, dar şi bucătari şcoliţi cu mult respect pentru tot ce e adevărat. Veţi găsi cherdele, larzanci, oi coapte în propria piele, alivenci, plăcinte cu frunze de sfeclă, covrigei opăriţi, jamboane, scordolele, iahnii, vânat, chiseliţe, cutcut, borşuri seci cu haţmaţuchi şi drehliţă, plăcinte cu ou crud, ghiozlemele, ghevreci, cnişuri, kiur, cozonaci şi babe, toate stropite generos cu vinuri de soi, brăgi, cireşate, ţuici transpirate, de la caz la caz. Arome, aburi dulci, gusturi uitate, extrase din hornuri afumate de ţărani, dar şi din parfumatele caiete ale unor boierese refugiate prudent prin alte ţări. De gătit primavara, de gătit vara ori iarna, de post şi de câşlegi. De adus aminte, de pomenit bunicii şi de visat. Modeste, dar şi luxuriante mâncăruri moldoveneşti, dar şi ucraineşti, şi bulgăreşti, şi evreieşti, şi ţigăneşti, şi găgăuze, c-ar fi păcat să ne prefacem că nu ne fierbem de secole în unul şi acelaşi ceaun.” (Angela Braşoveanu)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesează cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do