Blogul bibliotecii din Brasov

Cartea acestei ultime săptămâni a anului 2021 este volumul „The Bucket List – destinaţii de vis. 500 de aventuri mari şi mici”. editor Kate Stathers (Bucureşti, editura Rao, 2020, 320 pagini), disponibilă la Secţia de împrumut şi la secţia pentru copii şi tineret.

În pragul noului an, bibliotecarii vă recomandă o carte de călătorii şi destinaţii, cu scopul de a cunoaşte şi a alege posibile rute şi excursii pe care să le faceţi în viitor. Iată prezentarea cărţii făcută de editură:

„Cu toţii avem o listă de lucruri pe care visăm să le facem într-o zi, în această viaţă, dar responsabilităţile ne stau în cale. Volumul „Destinaţii de vis” însă ne îndeamnă să ne urmăm dorinţele. Cartea este o colecţie de aventuri de-a lungul fiecărui continent, de la a vedea luminile nordice dintr-un iglu din Finlanda până la panorama aurie din California, de la croaziera pe Insulele Galapagos la antrenamentele ninja din Japonia.
Albumul este cadoul perfect pentru călătorul pasionat: o listă continentală cu plaje, muzee, monumente, insule, hanuri, restaurante, munţi şi multe altele.”

Lectură recomandată de bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+dbc61889c0a8011471f48cd602a87fc1&operator=OR&_open=1

La sfârşit de an, vă urăm An nou îmbelşugat cu sănătate şi multe cărţi şi lecturi care să vă insufle speranţă şi curaj!

Recomandarea de săptămâna aceasta este volumul de proză scurtă „Oameni din Dublin”, cu care James Joyce – unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai secolului XX – a debutat în proză în anul 1914. Acesta este disponibil în cadrul bibliotecii județene din Brașov în mai multe ediții. Versiunea tradusă de Frida Papadache poate fi împrumutată de la sediul central și de la filialele 2, 3, 4, 5, precum și de la filiala pentru copii, în timp ce traducerea mai recentă, realizată de Radu Paraschivescu și publicată la editura Humanitas în 2012, poate fi împrumutată de la sediul central. De asemenea, biblioteca dispune și de versiunea originala în limba engleză, precum și de versiunea în limba maghiară.

Alcătuit din 15 povestiri inegale ca dimensiuni, însă reunite printr-un fir ce împletește teme și simboluri comune și ordonate în așa fel încât să reflecte stadiile dezvoltării umane (de la copilărie până la senectute), volumul de debut în proză al lui James Joyce reprezintă, în esență, o încercare de a cartografia orașul Dublin, prin înșiruirea, ca într-un panoptic, a unor personaje aparținând clasei muncitoare și micii burghezii cu toate frământările, temerile, obsesiile, deziluziile și modestele lor bucurii. Acest demers, al panoramării unui oraș și, prin extensie, a unei întregi națiuni, prin urmărirea unor personaje lipsite de excepționalitate (dar nu și de o umanitate fragilă, cu care cititorul se poate identifica mult mai bine) în tot ceea ce este mundan și vulgar, avea să fie dezvoltat de Joyce în „Ulise”, piatra de temelie a literaturii moderniste care a resemantizat toposurile și principiile de funcționare ale romanului. „Oameni din Dublin”, chiar dacă nu se caracterizează prin aceeași ruptură față de tradiția literară și nici prin utilizarea unor procedee literare și narative inedite, impresionează în primul rând prin unitatea sa tematică și prin caracterul său esențialmente polifonic, pentru care Joyce a luptat să le mențină intacte (volumul a fost publicat abia după 10 ani de la scrierea ultimei povestiri, fiind refuzat și amânat în mod repetat de editori datorită unor pasaje considerate ca atentând la pudoarea bunelor moravuri).

Volumul, deși utilizează în cea mai mare parte pe o perspectivă obiectivă, detașat-ironică (doar primele trei povestiri, despre copilărie, sunt scrise la persoana I), poate fi citit și ca o confesiune extinsă a autorului despre relația sa problematică cu Irlanda, pe care avea să o părăsească definitiv în 1912, dar care a continuat să exercite asupra sa o influență covârșitoare până la moarte. Unul dintre locurile comune în analizele pe marginea „Oamenilor din Dublin” este starea de paralizie – spirituală, morală, intelectuală, afectivă, chiar fizică – pe care irlandezii o resimt în viața lor de zi cu zi. Joyce s-a simțit paralizat și oprimat de conservatorismul și de naționalismul zelos și ipocrit al societății irlandeze, iar personajele sale se simt, de asemenea, țintuite într-o stare perpetuă de abulie și fatigabilitate, accentuată de mediul claustrant în care sunt captivi, asemeni insectelor prinse în pânza de păianjen. În acest mediu, copiii sunt forțați să se maturizeze precoce (prin conștientizarea vulnerabilității trupești și a morții, a pericolului ce se poate întrupa în cele mai neașteptate forme și a propriei vanități), tinerii sunt constrânși să privească în oglindă și să-și confrunte propria nimicnicie și tendință de a se complace într-o inactivitate moleșitoare, iar adulții sunt puși față în față cu eșecurile suferite și cu iluziile care le-au oferit un fals confort de-a lungul vieții. Ultima povestire (sau, mai precis, nuvelă), considerată – pe bună dreptate – piesa de rezistență a colecției, se încheie cu imaginea unei pături groase de zăpadă care se așterne pe întreaga față placidă a Irlandei, acoperindu-i atât pe cei vii, cât și pe cei morți cu un strat care anulează orice distincție dintre aceștia, cufundând parcă universul, în nemărginirea lui, într-o liniște devoratoare. Această imagine, care redă cel mai pregnant inerția personajelor lui Joyce, conține și un sâmbure de optimism și pâlpâirea unei promisiuni de regenerare: zăpada se va topi, natura se va primeni, iar oamenii din Dublin – experimentând fiecare de-a lungul povestirilor câte o epifanie – vor putea pesemne să-și găsească resursele pentru a iniția o cât de modestă schimbare în viețile lor. Tocmai de aceea, fiindcă ne aflăm în preajma sărbătorilor de iarnă, vă recomand să citiți, dacă timpul nu vă permite să lecturați întreaga colecție, măcar această ultimă nuvelă – intitulată „Cei morți” – cu care se încheie volumul și care constituie pentru mine cea mai răvășitoare poveste de Crăciun din câte am citit.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit

Biblioteca Județeană Brașov are onoarea de a vă invita la lansarea volumului „In memoriam Gernot Nussbächer”, un gest de cinstire a arhivistului și istoricului brașovean. Lansarea va avea loc marți, 21 decembrie 2021, orele 14,00, la Sala de lectură a bibliotecii județene brașovene (Livada Poștei, Bd. Eroilor 35).

Cartea dedicată activității și memoriei lui Gernot Nussbächer cuprinde 21 materiale, articole în română și germană, semnate de Peter Simon, Christel Wollmann-Fiedler, Steluța Pestrea Suciu, Elisabeta Marin, Bogdan-Florin Popovici, Thomas Șindilariu, Edith Szegedi, Alexandru Ștefan, Aurelian Stroe, Dieter Drotleff, Frank-Michael Rommert, Wolfgang Wittstock, Astrid Hermel, Valer Rus, Șarolta Solcan, Eckardt Schlandt, Ioana Căpățână, Elena Dimitriu. Grupate în trei secțiuni (Personalia, Profesionistul, Amintiri și evocări), textele evaluează activitatea arhivistică și istorică a lui Gernot Nussbächer din diferite unghiuri de către istorici, arhiviști, bibliotecari, muzeografi, editori, jurnaliști, profesori, colaboratori apropiați și prieteni. Prezentarea este dublată de perspectiva memorialistică, recompunând chipul unei personalități prin percepțiile și amintirile autorilor din volum. Articolele intră în dialog, se completează și reușita acestei cărți este aceea de a face cunoscută, cu nuanțe, biografia lui Gernot Nussbächer astfel încât și un necunoscător al vieții și operei sale să înțeleagă dimensiunile și amploarea activității sale.

Biblioteca Județeană Brașov, instituție subordonată Consiliului Județean Brașov, s-a implicat în tipărirea acestui volum, coordonator fiind Ruxandra Nazare și editor responsabil Cristina Palaș. Apariția cărții se înscrie în programul bibliotecii dedicat istoriei și memoriei locale și valorifică multe dintre materialele prezentate la evocarea lui Gernot Nussbächer, organizată la un an de la moartea sa, în 22 august 2019, la Casa Mureșenilor.

Ne-am bucura dacă am putea fi împreună, reamintindu-ne de omul și autorul care a fost Gernot Nussbächer și rămânem îndatorați tuturor celor care au contribuit la apariția acestui volum.

Cartea acestei săptămâni (20-26.12.2021) este volumul „24 de povești de citit înainte de Crăciun” de Brigitte Weninger și Eve Tharlet (București, Editura Nemi, 2018, traducerea din germană de Marilena Iovu), care se găsește la toate filialele bibliotecii cu secție pentru copii (1, 2, 4, 5 și 6).

Anotimpul Crăciunului este aparte prin toată bucuria și istoriile din jurul nașterii Domnului. Brigitte Weninger şi Eve Tharlet, autoarele seriei de succes Aventurile iepuraşului Matei, şi-au unit din nou forţele pentru a le face copiilor un minunat cadou: o colecţie de poveşti de iarnă menite să îmbogăţească atmosfera sărbătorilor. 24 de poveşti emoţionante de citit în cele 24 de zile de dinaintea Crăciunului vor transforma aşteptarea nopţii magice într-o tradiţie pentru întreaga familie. Traducerea o datorăm Marilenei Iovu, un agent literar activ pe piața editorială românească, care propune și aduce oferte noi, alegând mereu cu un simț literar și artistic recunoscut unele dintre cele mai reușite cărți.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul online al bibliotecii la un clic distanță – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+d2133874c0a8011421b30591009b20a1&operator=OR&_open=1

În fiecare an Crăciunul este un moment de răgaz, de bucurie, când suntem împreună cu cei dragi. Ne relaxăm, ne odihnim, ne bucurăm și ne place să facem bucurii și daruri celorlalți. Și mai ales ne desfătăm cu colinde, în cinstea pruncului sfânt, care s-a născut în acea noapte și a cărui naștere a fost vestită de o stea nouă observată de magi. Este o magie după care visăm și nu întâmplător mulți iubesc această sărbătoare. De aceea am ales o carte care vorbește de această sărbătoare a noastră, despre care păstrăm amintiri și povești dragi sufletului.

Cartea acestei săptămâni (13-19.12.2021) este o publicație brașoveană intitulată „Emoție de sărbătoare: jurnalul unei fane a sărbătorilor de iarnă” de Bianca Bujor (Editura Creator, 2020, 196 pagini) care este disponibilă la filialele 1, 2, 4 și la secția de copii și tineret a bibliotecii. Iată prezentarea volumului:

Crăciunul vine în fiecare an cu o ninsoare de emoţii. Jurnalul unei fane a sărbătorilor de iarnă este mai mult decât o carte – sunt amintiri, trăiri şi întâmplări adevărate ale celei mai frumoase perioade din an. Vă invităm să vă lăsaţi purtaţi de nostalgia poeziei, să vă amuzaţi cu scurte povestiri haioase din copilărie, dar să şi pregătiţi reţete speciale din caietul mamei ori să meşteriţi decoraţiuni de poveste. Crăciun Fericit!

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+61809e54c0a8011471f48cd6010b6006&operator=OR&_open=1

Colecţia pe care Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov v-o propune pentru luna decembrie nu putea fi dedicată decât sărbătorilor iernii, atât de pline de lumină şi emoție.
Pentru că dorim ca atmosfera din casele noastre, ale tuturor, să fie una a recunoştinţei şi a bucuriei, vă oferim o listă de cântece de iarnă şi filme de Crăciun, pe care puteți să le împrumutați pentru a le audia şi a le viziona în perioada aceasta magică.
Găsiţi în colecţia noastră colinde interpretate de cunoscuţi solişti de muzică folk (Ştefan Hruşcă, Florin Săsărman), soliști de folclor (Irina Loghin, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa), celebrul cor Madrigal şi coruri de copii, renumiți artişti de operă (Angela Gheorghiu, Felicia Filip, Luciano Pavarotti, Plácido Domingo, José Carreras), cântăreţi de muzică pop, atât români, cât şi străini (Paula Seling, Andra, Talisman, Enya, Céline Dion, Sia, Al Bano şi Romina Power, BZN ş.a.), muzică sacră (oratorii de Crăciun) şi multe alte surprize.
Colecția poate fi accesată printr-un click pe link-ul: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Sărbători cu pace şi bucurie vă dorim!

Echipa de la Catalogare a bibliotecii

Recomandarea de săptămâna aceasta este cartea de călătorie a scriitorului american Bill Bryson, „O plimbare în pădure. Redescoperind America pe cărările Munților Apalași”, volum care a fost publicat în 1997 și care a apărut în 2015 la editura Polirom, în traducerea lui Marius-Adrian Hazaparu. Acesta poate fi împrumutat de la sediul central al bibliotecii județene din Brașov, precum și de la filialele 2 și 5. De asemenea, biblioteca dispune și de versiunea originală în limba engleză.

La finele lunii octombrie, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov a propus utilizatorilor o expoziție tematică intitulată „Jurnal de călător”, care cuprindea o selecție de volume de călătorie, printre acestea aflându-se și una dintre cele mai cunoscute cărți ale lui Bill Bryson – călător înverșunat, dar și autor al unor bestselleruri de știință popularizată –, „O plimbare în pădure”. Cartea lui Bryson este structurată pe două planuri care funcționează atât individual, cât și complementar: pe de o parte, aceasta poate fi citită ca jurnalul unei călătorii eșuate pe traseul munților Apalași – unul dintre cele mai întinse din lume, străbătând de-a lungul celor aproximativ 3450 de kilometri ai săi 14 state americane –, iar pe de altă parte volumul poate fi considerat un apel de trezire pentru structurile care au neglijat de-a lungul timpului fauna și flora forestieră ale Americii, ceea ce a condus nu doar la extincția unor specii de plante și animale, ci și la un soi de „comercializare” a naturii, o violentare a peisajului natural, asaltat progresiv de însemnele civilizației contemporane (mall-uri, lanțuri de magazine și restaurante, hoteluri, autostrăzi, parcări masive etc.).

De altfel, cel mai interesant aspect al cărții mi s-a părut modul în care Bryson arată cum călătoria modernă s-a transformat într-o comoditate: în primele pagini, autorul își exprimă confuzia declanșată de ritmul fulminant cu care vânzătorul unui magazin de echipament sportiv îi înșiră opțiunile disponibile, unele mai rocambolești decât altele. La un moment dat, pe drum, autorul întâlnește un excursionist dotat cu felurite gadgeturi de ultimă oră, capabile să măsoare până și cele mai specializate statistici meteorologice. La un refugiu, un alt excursionist încearcă să-l descoasă pe Bryson cu privire la motivele care l-au determinat să aleagă ghiozdanul pe care îl are și nu altul, după care începe să peroreze vrăjit despre avantajele propriului rucsac. Pentru mulți călători, traseul aproape că devine ceva secundar, un prilej de a-și etala echipamentul și cunoștințele teoretice despre acesta, și mai puțin o ocazie de evadare dintr-o realitate asfixiantă și de comuniune cu natura. Aventura lui Bryson nu se dovedește nici ea a fi o experiență transcendentală, o căutare mistică a esenței în mijlocul naturii, ci mai degrabă scenariu de roman picaresc, grație în mare parte companionului său, Katz, un anti-excursionist prin excelență, ale cărui proporții urieșești și porniri pantagruelice insuflă volumului o doză viguroasă de comic. Puțin importă că cei doi nu reușesc să parcurgă integral traseul (de fapt, nu vor parcurge nici măcar jumătate din acesta) – farmecul cărții este dat de registrul conversațional, informal, de stilul ireverențios al autorului, și de senzația de umilință, teamă și fascinație stranie pe care o exercită contactul cu necunoscutul, la care se adaugă numeroase anecdote și istorisiri – când amuzante, când înfricoșătoare sau tragice – despre experiențele altor excursioniști, completate de date istorice și științifice privind construirea traseului și elementele de faună și floră specifice acestuia.

Mi-ar fi plăcut însă ca Bryson să-și fi cenzurat – sau măcar temperat – pornirile prea frecvente și obositoare de a-i ridiculiza pe toți ceilalți întâlniți în timpul călătoriei: umorul negru și abraziv pe care mizează își pierde prin repetiție savoarea inițială, conferindu-i autorului un aer insuportabil de îngâmfare și automulțumire. Nu neputința de a parcurge tot traseul constituie un eșec, ci mai degrabă incapacitatea lui Bryson de a se debarasa de un anumit spirit exclusivist cu care pornește la drum și pe care nopțile petrecute cu alții în natură, în imensitatea și sălbăticia ei, unde toate distincțiile sociale se dizolvă, ar fi trebuit să-l anuleze.

Cartea acestei săptămâni (6-12.12.2021) este potrivită pentru perioada sărbătorilor: „Decorarea bradului de Crăciun – idei creaitve” de Radics Mária (apărută la Oradea, Editura Casa, 2011) pe care o avem la Secţia de muzică şi artă şi filialele 1, 5 şi 6.

Bradul este ornamentul principal de Crăciun. În această carte vă prezentăm mai multe idei pentru a vă confecţiona singuri ornamente, precum şi diferite stiluri de decorare a bradului, diferenţiate în funcţie de culorile alese. Pe lângă clasicul roşu, vă propunem brazi decoraţi în portocaliu, violet, alb şi argintiu. Anumite ornamente – de exemplu săculeţul aromat sau cel cu nuci aurite – sunt potrivite şi pentru a le oferi în dar celor dragi. În cazul în care nu veţi avea un brad de Crăciun, vă oferim idei pentru crearea atmosferei de sărbătoare chiar şi fără el. Pe lângă acestea, veţi afla cum să transformaţi globurile gata cumpărate în piese unicat.
Pregătirile de Crăciun sunt aşteptate cu nerăbdare de întreaga familie, de aceea în paginile acestei cărţi veţi găsi sugestii pentru activităţi potrivite atât pentru cei mici cât şi pentru cei mari.
Spor la lucru cu bucurie!

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+8278f677c0a808665a9c19fd015e9863&operator=OR&_open=1

În 20 noiembrie 2021 a avut loc a doua ediție a Code Kids Fest Brașov. Precum la prima ediție, la Brașov în secțiunea concurs și în expoziție au participat cluburi Code Kids din biblioteci publice din județ, dar și cluburi invitate, din afara acestui program, mai ales din Brașov, însă și din comune, precum Sânpetru și Crizbav.

Analizând programul ediției din 2021 și trăgând linie, eu am ajuns la concluzia că acest eveniment poate fi o lecție de solidaritate pentru adulți înainte de toate și pentru copii. Evenimentul mi-a arătat pe de o parte diferența dintre oraș și sat, dintre posibilitățile și oportunitățile mediului urban incomparabil mai mari decât în mediul rural. Pe de altă parte, am constatat creativitatea, talentul și imaginația copiilor din cluburile Code Kids, care merită încurajați să continue pe acest drum.

Cu acest gând am organizat de fiecare dată târgurile județean și regional Code Kids, aducând și invitând în competiție și alte cluburi. Am sperat să arăt capacitățile copiilor din cluburile Code Kids, să le arăt alte experiențe, să învețe, să creez legături. Cea mai mare speranță a mea a fost să atrag atenția asupra lor și să determin să fie ajutați, încurajați, să atrag resurse de tip voluntariat în favoarea lor. Practic, mi-am dorit și îmi doresc să stabilesc conexiuni între profesorii de la oraș, copiii și bibliotecarii de la sat și între copiii din cele două medii. Pentru mine, Code Kids a fost o lecție de solidaritate, căci socotesc că trebuie să învățăm să fim solidari, să acordăm sprijin oriunde merită. Pandemia actuală ne-a arătat cu acuitate că în România societatea este lipsită de solidaritate. Doar o societate solidară răzbate și reușește în timp de criză și izbutește să păstreze energia, talentul tinerilor și inteligența în favoarea unei dezvoltări sustenabile. Este lecția pe care trebuie să o învățăm și ceea ce merită să continuăm. Pentru care orice efort, cât de mare și de greu ar fi, merită să fie făcut.

Expoziția aniversară din luna decembrie de la Secția de împrumut adulți este dedicată scriitorului egiptean Naghib Mahfuz, alegere a colegei noastre Ioana Popa Răduțoiu, care în felul acesta recomandă lectura cărților acestui autor, îndemnându-ne să fim deschiși unui astfel de meridian cultural și literar, nu numai geografic.

Naghib Mahfuz s-a născut pe 11 decembrie 1911 în vechiul cartier Gamaliya din Cairo, într-o familie musulmană. În 1934 îşi ia licenţa în filosofie la Universitatea Regele Fuad din Cairo. Între 1934 şi 1971 ocupă diferite funcţii publice şi desfăşoară o amplă activitate publicistică. Vasta sa operă cuprinde trei tipuri de romane şi povestiri: cele dedicate Egiptului antic, cele cu tematică socială, legate de formarea Egiptului modern şi cele filosofice. Primul său roman, Jocul destinului, apare în 1939. Până la Revoluția Egipteană din 1952, publică încă zece romane, printre care Rhadopis din Nubia (1943) şi Aleea Midaq (1947). În 1956 şi 1957 îi apare Trilogia din Cairo, care îl consacră drept cel mai mare scriitor al literaturii egiptene moderne. În 1959 publică Paradisul copiilor, o parabolă ce are ca subiect vieţile lui Isus şi Mahomed, care a fost interzisă in Egipt. De altfel, toate scrierile sale de după 1950 – printre care se numară O mie şi una de nopţi şi zile(1982) şi Akhenaton, cel ce sălăsluieşte în adevăr (1985) – au accente satirice, adesea alegoriile şi simbolurile ascunzând judecăţi politice. Naghib Mahfuz a scris peste treizeci şi cinci de romane, câteva sute de nuvele, precum și douăzeci şi cinci de scenarii de film. In anul 1988 i-a fost acordat Premiul Nobel pentru literatură. A murit pe 10 august 2006, la Cairo. În colecţia „Raftul Denisei” au apărut Akhenaton, cel ce sălăsluieşte în adevăr și O mie şi una de nopţi şi zile.