Blogul bibliotecii din Brasov

Recomandarea de săptămâna aceasta este volumul memorialistic al criticului literar Gabriel Dimisianu, „Amintiri și portrete literare” (Humanitas, 2013), disponibil în cadrul Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov atât la sediul central, cât și filialele 2 și 5.

Deloc ostentative sau egolatre – cu excepția ultimelor pagini, vădit mai confesive, autorul pare a-și camufla constant prezența spre a nu știrbi din spațiul rezervat evocării personajelor –, rememorările lui Gabriel Dimisianu despre lumea literară a perioadei postbelice surprind și captivează prin onestitate, afecțiune și căldură, ceea ce este cu atât mai remarcabil cu cât perioada pe care o reconstituie a fost una sufocată de condiții atât de vitrege, o perioadă cu totul ostilă expresiei de orice natură. Deși o parte însemnată a textelor incluse în volum a apărut în revistele literare din anii imediat de după momentul ’89, autorul își exprimă lămurit intenția de a pune dinaintea cititorilor o carte unitară, ceea ce se și poate constata cu lesniciune – ordinea textelor componente nu este defel una aleatorie, existând o progresie logică și mai multe nuclee tematice. Astfel, rememorările de la început sunt legate de personalități – intimidante pentru tânărul critic de atunci – ale perioadei interbelice (Tudor Vianu, Georgeta Cancicov, Ury Benador sau Tudor Arghezi), apoi în prim-plan își fac apariția autoritățile lumii scriitoricești din perioada comunistă (Zaharia Stancu, Ovid S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Geo Bogza, G. Ivașcu, Geo Dumitrescu), poeți și critici care sunt recuperați pe fondul dezghețului ideologic (Mihail Crama, Ion Caraion, V. Streinu și Șerban Cioculescu), colegii de breaslă (N. Manolescu, Mircea Iorgulescu, Matei Călinescu), precum și tinerii poeți și scriitori postbelici (Sorin Titel, N. Stănescu, Fănuș Neagu, Cezar Baltag, N. Breban, Nicolae Velea, Tiberiu Utan, M. Mihalaș), pentru ca, spre final, autorul să includă câteva notații confesive (unul dintre cele mai emoționante texte din volum și cu cea mai mare încărcătură nostalgică este acela în care autorul zugrăvește un amplu tablou al Brăilei antebelice, focalizând pe motorul care alimenta viața culturală de atunci, librăria lui Teodor Manea).

Merită precizat că, pe lângă amintirile, portretele literare și textele de factură confesivă, autorul reușește să redea cu limpezime transformările subtile survenite în politica externă și internă, împreună cu consecințele acestora în plan cultural: în textul dedicat lui Sorin Titel, de pildă, a cărui apetență insațiabilă pentru toate formele de artă era caracteristica sa dominantă, Dimisianu profită de ocazie pentru a panorama întreaga scenă culturală a perioadei comuniste, scriind despre dezghețul hrușciovist, așa-zisa miniliberalizare dintre 1953-1956, care a fost curmată în România odată cu revoluția din Ungaria. Este o perioadă în care românii se pot bucura de un val de producții artistice occidentale, precum filme franțuzești (gheața fiind spartă de „Jour de fête” al lui Tati), italiene (în special filme neorealiste), britanice, dar și melodrame mexicane sau indiene, atât de insolite pentru ecranele românești din acea perioadă.

În fine, trebuie spus că cei aflați în căutarea unor istorii cancaniere vor fi dezamăgiți; Dimisianu este un spirit stăpânit, chiar smerit, ce privește cu multă compasiune și reverență către obiectul evocărilor sale, dovedind înțelegere și pentru acelea dintre personalitățile culturale care s-au aflat în situația de a face compromisuri cu noul regim. Nimic recriminatoriu sau amar în aceste pagini, ci doar o curată pornire spre a fixa întâmplări și atitudini indispensabile în recompunerea puzzle-ului vieții unor oameni și al unor vremuri, la care se adaugă – pentru că, în fond, vorbim de amintirile unui critic literar, unul dintre cei mai longevivi, de altfel – dorința de a repune în atenție contribuțiile unor scriitori față de care istoria literară a fost injustă.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Județeană Brașov este Muzica pentru copii de Rebecca Rumens-Syratt (traducător Diana Trăncuță, București, Editura Didactica, 2020, 128 p.), care se poate împrumuta de la filialele 1, 2, 4 și 6.

Cartea invită în lumea activităților distractive toți copiii cu vârsta peste 6 ani. Faceți cunoștință cu Soli Soprano și Bob Bas: sunt aici pentru a duce copiii într-o călătorie muzicală! Cu ajutorul lor, copiii vor începe să învețe limbajul muzicii și să înțeleagă chei, doage, note și ritm. În plus față de jocurile minunate, cum ar fi realizarea unui dulap comestibil și note cu bomboane, muzicienii în devenire vor începe să cânte la unele dintre cele mai populare instrumente, inclusiv pianul, chitara și fluturele.

Citind această carte, vei învăța totul despre:
– Cum să citești muzică și teorie muzicală care să te ajute să-ți scrii propriile cântece!
– Cum să cânți la instrumente precum flautul, pianul și chitara. Cartea cuprinde și melodii pe care poți învăța să le cânți singur.

Fie că îți place rockul, popul, folkul sau jazzul, vei învăța multe despre istoria muzicii și despre genurile de muzică diferite. Muzica este minunată pentru că putem fredona cântecele noastre preferate, putem cânta la instrumente cu prietenii noștri și putem citi o partitură ca pe un cod secret! Și, de asemenea, muzica este o parte atât de importantă a culturii. Ne ajută să spunem povești și să ne descoperim gândurile și sentimentele. Prin muzică, putem să comunicăm cu alți oameni și să petrecem timp împreună.
Cât ai bate din palme, cu ajutorul acestei cărți, vei deveni un muzician fantastic!
O carte despre cel mai frumos lucru din lume, muzica, cu ilustrațiile atrăgătoare, în stil de benzi desenate, care fac experiența plăcută.

Mai multe detalii despre cuprins vei afla pe catalogul online, la un clic distanță: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+e1e2947ac0a8011471f48cd602cc0b10&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Începuturi

Primele echipamente de imprimare 3D (5 pixuri 3D și o imprimantă Prusa) au fost achiziționate în anul 2016 grație proiectului LinkInJob, în care echipa Bibliotecii Județene Brașov, formată din Claudia Popescu și Alice Roman, a participat alături de partenerii europeni. Potrivit obiectivelor proiectului, acestea erau destinate șomerilor și tinerilor pentru învățare și folosire, în vederea deprinderii de noi abilități și competențe și stimulării spiritului antreprenorial. Astfel de ateliere au fost organizate, inclusiv la Nocturna bibliotecilor și Salonul Bookfest din Aula Universității în 2017 unde tinerii studenți au experimentat echipamentele și au realizat utilitatea și avantajele lor, faptul că pot crea propriile sigle, materiale de identitate vizuală și promoționale.

Ateliere cu pixuri 3D și imprimanta 3D pentru public

Treptat echipa s-a mărit, bibliotecarii au învățat să folosească echipamentele și la sugestia firmei 3D Dot SRL Brașov, unul dintre partenerii noștri la Sciefest – Festival de știință și industrii creative, am organizat ateliere în cadrul acestui eveniment în mall-ul Coresi în anul 2018. Interesul din partea publicului a fost copleșitor, copii și familii, elevi și tineri au venit în valuri, creând obiecte după șabloanele avute la dispoziție. Reușita ne-a stimulat să continuăm activitățile de instruire în imprimarea 3D la ediția Sciefest din 2019 unde au participat și copiii din cluburile de programare din bibliotecile din județ. În același timp, succesul la public ne-a încurajat să introducem astfel de activități în oferta permanentă a bibliotecii. De aceea am inițiat ateliere de imprimare 3D la filialele bibliotecii, nr. 1 și 2, unde în luna februarie 2019 am susținut astfel de întâlniri, stârnind curiozitatea participanților, precum și în Săptămâna altfel în aprilie 2019 pentru vizitatori și în cadrul Lecturilor pentru alinare din iunie 2019 la care au luat parte copiii vulnerabili și în situații de risc din acest program. Aceștia din urmă s-au bucurat și de o demonstrație cu imprimanta 3D, în care li s-a explicat cum funcționează și au fost tipărite semne de carte tip agrafă pentru ei.

Imprimarea 3D de materiale și obiecte dedicate unor evenimente

Bibliotecarii s-au instruit și au dobândit tot mai multe abilități și cunoștințe de proiectare și imprimare pe măsura provocărilor. Mai multe seminarii de formare au fost făcute de echipe largi din care s-a recrutat în final o echipă: Diana Cristea, Eva Dinu, Ruxandra Nazare, la care s-a adăugat Delia Dăniciuc mai târziu. Am început să confecționăm materiale promoționale practice pentru bibliotecă: brelocuri cu sigla bibliotecii, o machetă a clădirii ei, semne de carte cu numele și site-ul bibliotecii, dar și obiecte practice, precum suportul de ochelari. Din nevoia de înnoire, a venit propunerea colegei de la Sala de Lectură, Mihaela Lupu, care a cerut ajutorul pentru confecționarea jetoanelor pentru cititori. A fost realizată o întreagă garnitură nouă de jetoane, după ce am ales în final forma, legenda, culoarea potrivite. De asemenea, pentru evenimentele bibliotecii, precum Sciefest 2019 ori Conferința de imprimare și robotică în bibliotecile publice din octombrie 2019, s-a tipărit un breloc anume. În mod deosebit menționăm că am tipărit macheta proiectului de mobilier de bibliotecă din proiectul care a ocupat locul I la Concursul de design de bibliotecă în cadrul Sciefest – Festival de știință și industrii creative, ediția 2019.
Proiectele în parteneriat au determinat tipărirea de suveniruri cum au fost brelocurile pentru acțiunea Liderii de mâine desfășurată de Asociația Femeilor de afaceri și femeilor conducătoare de întreprinderi (AFAFCI) cu liceenii din Făgăraș ori modelele de flori tipărite la imprimantă și înfrumusețate postprocesare pentru Atelierul de Ikebana al Centrului cultural japonez din Brașov. Conferința internațională despre mediu din cadrul proiectului Taste of Danube în care era implicată Asociația Soroptimist din Brașov din aprilie 2020 a generat proiectarea și tipărirea unui pește format din piese mobile. Evenimente festive, precum Premiile ANBPR sau Aniversarea de 75 de ani a Bibliotecii Naționale pentru copii „Ion Creangă” Chișinău, au determinat conceperea, testarea și tipărirea de trofee, insigne și obiecte memoriale. Sărbătorile laice și religioase au prilejuit ateliere de creativitate (Sf. Valentin, Dragobetele, 1 și 8 martie, Paștele și Crăciunul).

În mod deosebit subliniem combinarea imprimantei și pixurilor 3D, produsele tipărite la imprimantă fiind completate și ornamentate artistic cu pixurile 3D, uneori rebuturile transformate în obiecte practice (suport de creion). Astfel, obiectele produse de imprimante sunt personalizate.
Imprimarea 3D a fost metoda de promovare a proiectelor și programelor inovative ale ANBPR la Târgul de inovare în biblioteci Generation Code organizat de Fundație Reading and Writing la Biblioteca Parlamentului European pentru europarlamentari. Continuând o mai veche colaborare a ANBPR, în 9 octombrie 2018, Ruxandra Nazare, ca vicepreședinte al ANBPR, a participat la Generation Code, a tipărit obiecte la imprimanta 3D pusă la dispoziție de europarlamentarul Sorin Moisă, a prezentat și distribuit materiale despre Izilit și Jurnalul, proiecte în parteneriat Biblioteca Județeană Brașov – ANBPR, a pledat cauza bibliotecilor și asociației.

Activitatea de imprimare 3D a dus la noi achiziții de echipamente – o imprimantă de producție bulgară ProFab, precum și pixuri 3D, filamente pentru pixuri și imprimante în 2019, pentru ca o nouă imprimantă 3D Prusa să se adauge laboratorului 3D din 2020. În paralel cu testările și lucrările practice, a continuat formarea personalului, un seminar din 9 februarie 2020 susținut de 3D Dot a transmis experiența didactică din proiectul finanțat de Fondul Științescu Brașov. Pandemia de COVID 9 a întrerupt activitatea. Ne-am concentrat pe tipărirea de suporturi pentru viziere pentru personal și activități de tip concurs precum Poezii ilustrate, Amintiri despre Crăciun, premiile constând în ilustrații, semne de carte, ornamente de pom de Crăciun. Desigur, bibliotecarii talentați au continuat să se perfecționeze, să realizeze obiecte în 3 dimensiuni, podoabe, obiecte artistice și chiar jucării, testând și experimentând mereu, cu talent și imaginație.

Așadar, imprimarea 3D la Biblioteca Județeană Brașov s-a concentrat pe învățarea tehnicii, realizarea de obiecte practice și confecționarea de ornamente și jucării cu rost de premii. În viitor, ne-am dori să reușim să organizăm seminarii online de instruire și să fim de ajutor antreprenorilor, stimulându-i să descopere avantajele acestei noi tehnici și să se ajute în afacerea lor.

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Județeană Brașov este romanul Inseparabilele de Simone de Beauvoir (cu un cuvânt înainte de Sylvie Le Bon de Beauvoir, traducere din limba franceză și note de Andreea Năstase, București, Editura Litera, 2020, 224 p.).

Scris în 1954, la cinci ani după publicarea eseului ”Al doilea sex”, romanul ”Inseparabilele” spune povestea prieteniei pasionale care le uneşte pe Sylvie şi Andrée – alter ego-urile lui Simone de Beauvoir şi Elisabeth Lacoin (Zaza) – de la vârsta de nouă ani, când se întâlnesc la faimoasa şcoală Desir. Andrée este veselă, insolentă, îndrăzneaţă, în timp ce Sylvie, mai tradiţionalistă şi mai timidă, se simte irezistibil atrasă de această personalitate solară. Împreună învaţă să se elibereze de convenţiile şi aşteptările sufocante ale celor din jur, ignorând preţul tragic pe care trebuie să-l plătească pentru libertate şi pentru ambiţiile lor intelectuale şi existenţiale.
Publicarea acestei poveşti cathartice, poate prea revelatoare ca să vadă lumina tiparului în timpul vieţii autoarei, completată cu fotografii personale şi fragmente din corespondenţa celor două prietene, constituie un adevărat eveniment literar.
„”Inseparabilele” pune în lumină un capitol formativ din copilăria autoarei, avînd ca fundal o relaţie strânsă care i-a modelat concepţiile despre sexism şi despre inegalitatea dintre sexe. De asemenea, oferind o nouă perspectivă asupra evoluţiei lui Simone de Beauvoir ca scriitoare, cartea ar putea chiar să modifice viziunea cercetătorilor şi cititorilor asupra moştenirii sale literare.” (The New York Times)
„Cel mai intim roman al lui Simone de Beauvoir, un material exploziv, în care autoarea şi-a consemnat primele preocupări, flirturile cu lumea, dorinţele împărtăşite, a scris despre activismul natural manifestat de două femei care comunicau intim pe toate planurile.” (El Espanol)
„O poveste autobiografică, pasională şi tragică.” (Vanity Fair)
„O carte neaşteptată, care intrigă şi fascinează.” (El Pais)

Apelați cu încredere la catalogul nostru online http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+240e4f72c0a8011471f48cd603b2257a&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Recomandarea de săptămâna aceasta este romanul „Zgomotul alb”, probabil cea mai cunoscută operă semnată de Don DeLillo și cu siguranța una dintre cărțile de căpătâi ale literaturii postmoderne. Romanul a apărut la editura Leda în 2006, fiind tradus de către Horia Florian Popescu (al cărui nume se leagă și de traducerile în limba română ale unor autori precum Thomas Pynchon sau Vladimir Nabokov), și poate fi împrumutat de la sediul central al bibliotecii județene.

Despre creația lui Don DeLillo – ce însumează, până-n prezent, 18 romane, la care se adaugă un volum de proză scurtă și câteva opere dramatice – s-au scris tomuri întregi de exegeză literară, fiind considerată o piatră unghiulară în literatura americană postmodernă și o cronică de mare ascuțime a prezentului, abordând teme adânc imprimate în existența noastră, precum: consumismul, suveranitatea mass-mediei – o adevărată forță modelatoare a realității –, ubicuitatea și ritmul vertiginos de dezvoltare al tehnologiei, terorismul, anomia socială pe fondul mutațiilor bruște și din ce în ce mai violente din toate straturile vieții, catastrofele artificiale, eroziunea spiritualității.

E greu de crezut că romanul a fost publicat în 1985 – toate aceste teme pe care autorul le dezvoltă într-un stil sintetic și impersonal care decantează frazele de tot ceea ce le-ar putea încărca inutil au astăzi reverberații tulburătoare și o relevanță poate chiar mai puternică decât acum 30 de ani, dobândind noi și potente valențe. Jack Gladney, șef al catedrei Hitler la o facultate din Midwest-ul Americii, om cu o vastă experiență matrimonială dar lipsit de cunoștințe de limba germană – esențiale pentru profesia sa de expert în studii hitlerologice (specializare universitară inventată de el însuși) – este protagonistul acestui roman proteiform, care pare să-și schimbe în permanență structura: deși începe ca un roman al campusului universitar și ca unul domestic, DeLillo inserează pe parcurs elemente ce-l apropie de thriller – cu conspirații farmaceutice – sau distopie – cu dezastre artificiale de proporții colosale ce amenință să îmbolnăvească întreaga populație. La baza romanului se află însă spaima de moarte, o temă dezvoltată în cadrul fiecărui registru narativ în parte: fie că este vorba de expunerea lui Jack la norul chimic care se abate asupra orășelului său sau la încercările soției sale, Babette, de a-și suprima teama de moarte recurgând la un medicament experimental (care, pare-se, are drept efecte secundare pierderi de memorie și confuzia dintre semnificant și semnificat – un așa-zis „coșmar saussurean”, în termenii lui DeLillo), personajele romanului se simt incapabile să confrunte realitatea incontestabilă a morții. În acest univers nebulos înfățișat de autor, religiozitatea tradițională a fost înlocuită de o nouă religie, una a Supermarketului și a Mass-Mediei, o religie unde zgomotul de fond din magazine și babilonia semnalelor sonore emise de televizoarele și radiourile devenite ubicue iau locul rugăciunilor sau cânturilor religioase. Mass-media devine o sursă de adevăruri incontestabile și un instrument esențial de experimentare a realității – așa se explică bunăoară refuzul lui Heinrich, fiul lui Jack, de a accepta concretețea ploii care se desfășoară în fața sa și de a insista că nu va ploua decât atunci când va anunța ploaia. Supermarketul, templul omului postmodern, are la DeLillo o funcție spirituală, iar protagonistul face elogiul consumismului, declamând că a cheltui înseamnă, în fapt, a trăi, a înșela moartea. Dar probabil cea mai dezolantă constatare a lui Jack – și implicit a noastră – este aceea că s-a ajuns la un exces atât de înfricoșător de semne și simboluri încât ceea ce este real, obiectele în sine nu mai pot fi văzute; cu alte cuvinte, ne rămân doar reprezentările lor, artificialul, simulacrul. La finalul romanului, rămâne astfel să ne întrebăm – mai ales astăzi, în era internetului – dacă mai putem opera cu distincții între real și virtual, între autentic și simulacru, iar dacă gândurile sau frazele pe care le rostim ne aparțin cu adevărat sau fac parte de fapt dintr-o pletoră de locuri comune ce ne-au tot fost livrate de mass-media până când s-au infiltrat indisolubil în conștiința noastră.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Județeană Brașov este romanul Rivalele: Coco Chanel și Elsa Schiaparelli de Jeanne Mackin (București, Corint, traducere din limba engleză de Loredana Voicilă, 2020, 448 p.).

Paris, 1938. Coco Chanel și Elsa Schiaparelli se războiesc de multă vreme pentru titlul de cea mai bună, cea mai inspirată, dar și cea mai influentă creatoare de modă din Franța. Rivalitatea dintre cele două este legendară, iar strategiile sunt, uneori, înspăimântătoare. Coco și Elsa sunt cum nu se poate mai diferite fie că este vorba despre opțiunile politice, fie despre stil. Ținutele imaginate de Chanel sunt clasice, elegante, practice, în vreme ce Schiaparelli mizează pe îndrăzneală și nonconformism. Când americanca Lily Sutter, o tânără văduvă care visează să devină pictoriță, este angajată la buticul Elsei, lucrurile se precipită. Fără voia ei, inocenta Lily se vede implicată în lupta dintre cele două creatoare de modă și nu știe căreia să îi ia partea. Concurența devine tot mai încrâncenată, iar atmosfera, tot mai sumbră căci amenințarea războiului plutește în aer.

„Rivalele aduce în prim-plan povestea fascinantă a Elsei Schiaparelli într-un roman la fel de elegant construit precum ținutele imaginate de aceasta. Concurența aprigă dintre ea și Coco Chanel, precum și apropierea războiului creează o tensiune aproape palpabilă, iar, în cele din urmă, Jeanne Mackin propune cititorilor un deznodământ frumos, sfâșietor, perfect în toate privințele.” (Michelle Gable, autoarea bestsellerului Un apartament la Paris)

„O poveste minunată despre două femei creative și vibranta lor bucurie de a trăi, dar și despre concurența aprigă dintre ele, totul pe fundalul amenințării crescute a invadării Parisului de către naziști.” (Shelley Noble, autoarea romanului Lighthouse Beach)

„În vreme ce Hitler și naziștii devin din ce în ce mai puternici, iar omenirea se pregătește de război, Elsa Schiaparelli și Coco Chanel, ale căror opinii politice diferă la fel de mult ca stilul vestimentar pe care îl propun clientelor, duc propria bătălie. […] Jeanne Mackin îl însoțește pe cititor într-o călătorie captivantă, plină de descrieri atât de vii ale hainelor despre care se vorbește, încât ai senzația că le vezi sărind din pagină. Splendid istorisită, având la bază o cercetare minuțioasă, povestea Rivalelor este o lectură obligatorie.” (Renee Rosen, autoarea romanului Park Avenue Summer)

Accesați cu încredere catalogul nostru online – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+68623417c0a8011441d19cc301afd3d1&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Județeană Brașov este Atlasul frumuseții – femeile lumii în 500 de portrete de Mihaela Noroc, traducere din engleză de Andreea Niță și Iulia Vladimirov (București, Humanitas, 2017, 352 p.)

Mihaela Noroc a călătorit în peste 50 de ţări, fotografiind femei din toate mediile sociale. Demersul tinerei românce a devenit faimos în întreaga lume şi s-a transformat într-o carte de succes publicată în mai multe limbi. Această colecţie impresionantă de portrete şi poveşti e o pledoarie pentru demnitate, diversitate, autenticitate şi mai ales pentru puterea de a accepta şi descoperi frumuseţea din noi şi din ceilalţi.

”În carte sunt multe imagini şi poveşti care n-au apărut niciodată online. ”Atlasul frumuseţii. Femeile lumii în 500 de portrete” nu e varianta tipărită a paginii de facebook, ci mult mai mult decât atât. Sunt bucuroasă că ediţia românească publicată de Humanitas nu va fi o simplă traducere a celei din limba engleză. Am adăugat câteva imagini noi, am lucrat la texte, am creat o nouă copertă şi sper că albumul va avea la fel de mult succes acasă, pe cât a avut şi peste hotare.” (Mihaela Noroc)

Cartea se află la Sala de lectură și la Secția de muzică și artă.

Accesați cu încredere catalogul nostru online http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+82fd58b0c0a80866444ccf6901adc02c&operator=OR&_open=1

Lectură recomandatată de Bibliotecar! Împreună cu felicitările și urarea La mulți ani! din partea Bibliotecii!

Recomandarea de săptămâna aceasta cartea de istorie culturală a lui Radu Mârza, „Călători români privind pe fereastra trenului”, publicată în 2020 la editura Polirom. Aceasta poate fi împrumutată de la sediul central al bibliotecii județene, precum și de la filialele 2 și 5.

Volumul lui Radu Mârza tratează un subiect prea puțin abordat în istoriografia românească: impactul pe care l-a avut introducerea căii ferate în țara noastră și schimbările culturale, sociale, politice și economice pe care această emblemă a revoluției industriale le-a generat. Fiind, după cum anunță subtitlul cărții, „o încercare de istorie culturală”, autorul este interesat să redea aceste transformări prin prisma mărturiilor directe ale unor intelectuali români care au călătorit cu trenul în primul veac al transportului feroviar (1830-1930) – în țară și în străinătate –, conturând astfel o imagine de ansamblu asupra modului în care acest nou mijloc de transport era privit în epocă. Volumul este structurat în trei capitole (plus o introducere și o încheiere), fiecare dedicat unei perioade diferite. Primul capitol îi are în vedere pe cei dintâi călători români cu trenul care și-au consemnat experiențele: Petrache Poenaru (despre care aflăm că a parcurs traseul Manchester-Liverpool în 1831, la doar un an după inaugurarea căii ferate!), Ion Codru Drăgușanu (care a călătorit prin Franța, Germania, Elveția și Anglia în anii 1840), Nicolae Filimon (numit de autor „primul turist român”, datorită atenției pe care o acordă peisajului, folosirii unui ghid de călătorie și rememorării conotaților istorice ale locurilor parcurse), precum și George Barițiu și Ion Ghica, care sunt priviți ca adevărați teoreticieni și promotori ai dezvoltării transportului feroviar, intuind de la bun început beneficiile de ordin economic, strategic și social ale acestuia. Cel de-al doilea capitol, centrat pe perioada de la finele secolului al XIX-lea și începutul Primului Război Mondial, reflectă creșterea semnificativă a rețelelor de căi ferate din Europa, ceea ce a adus cu sine și o diversificare de tip tematic a călătoriei feroviare: tehnologia este îmbunătățită, rutele devin mai mari, se efectuează reconfigurări majore ale spațiului urban și rural (se construiesc poduri, viaducte, tunele), devin accesibile și călătoriile de o zi etc. Aici sunt citate mărturiile unora ca A.D. Xenopol, Iosif Vulcan, Al. Vlahuță și, mai ales, N. Iorga, mereu atent să consemneze în același timp istoria locurilor traversate; totodată, el este și un „călător militant”, care în timpul călătoriei sale prin Transilvania anului 1905 vede pretutindeni (prin peisajele vizibile de pe fereastra trenului, prin gări, dar chiar și în vagonul de tren sau în cărbunele folosit pe post de combustibil) semne ale opresiunii naționale. Ultimul capitol – și cel mai interesant, după părerea mea – strânge laolaltă observațiile unor importanți scriitori ai epocii interbelice – Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu și Demostene Botez. Rebreanu, în special, este mai mult decât un simplu observator; acesta face din descrierile sale adevărate pagini de roman, uneori naive, alteori pătrunzătoare și remarcabile din punct de vedere stilistic, dar de cele mai multe ori pur și simplu amuzante. Vedem astfel un Rebreanu naiv care face elogiul fascismului, deducând că acesta ar fi un regim politic salutar, impresionat fiind de un milițian atent la confortul pasagerilor dintr-un tren italian, un Rebreanu ce, mituind un conductor german pentru a obține un compartiment doar pentru el și amicul său, constată că și la „case mai mari” se practică astfel de obiceiuri, un Rebreanu ce radiografiază, în stil caragialesc, microcosmosul reprezentat de vagonul de tren (unde întâlnește un „dl. Goe francez”), dar și un Rebreanu vizibil măgulit de popularitatea sa ca scriitor și care culege roadele celebrității atunci când vameșii și polițiștii de frontieră români îl scuză ca a încurcat niște acte de călătorie.

Cu toate că mi-ar fi plăcut ca analiza autorului să fie mai nuanțată (pasajele selectate sunt evocatoare, însă de cele mai multe ori comentariul autorului nu aduce nimic în plus), iar planul acestei cercetări mai coerent, cartea lui Radu Mârza reușește să surprindă – grație pasajelor reproduse in extenso – modificările survenite în spiritul epocii odată cu introducerea căii ferate: relația omului cu peisajul, cu timpul și spațiul capătă noi dimensiuni, apar noi moduri de loisir și socializare și noi instituții (gara, vama, compartimentul, restaurantul), vocabularul călătorului se îmbogățește, natura este îmblânzită, iar călătoria se democratizează.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.

Cartea acestei săptămâni la Biblioteca Județeană Brașov este Diva socialistă – modele feminine in cinematograful est european de Andreea Ionescu-Berechet (București, editura Tritonic, 2020, 298 pagini). Se află la sala de lectura, secția de muzică si artă, filialele 2 si 5.