CLIPLIT #12– buletinul informativ al lunii decembrie poate fi consultat aici.
Din sumar:
1. CĂRȚI DE CINEMA – „Vărul Alexandru și alte povești adevărate”, Adrian Oprescu
2. PORTRET – Nicolae Mărgineanu
3. FESTIVAL DE FILM – Decembrie
4. Booktrailer-ul ediției – „Dragul meu turnător”, Gabriel Liiceanu
Întâlnirea profesională a Comisiei de prelucrarea documentelor și de referințe științifice a fost găzduită şi susţinută financiar de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi a avut loc la Braşov în perioada 28-29 noiembrie 2019. Dintre membrele comisiei au participat Catrina Căluian şi Titina Maricica Dediu de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi, Ioana Frunte-Lată de la Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna” Tulcea, Ruxandra Nazare şi Nicoleta Tudor de la biblioteca gazdă. Alături de membrii comisiei, au luat parte Liviu Dediu, vicepreşedinte ANBPR, Johanna Haltrich şi Natalia Perianu de la secţia Dezvoltarea colecţiilor din cadrul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.
Temele de discuţii au fost următoarele:
Achiziţia de carte prin SICAP – proceduri şi metodologii
Descrierea publicaţiilor electronice – reguli
Codul internaţional de catalogare Resource Description and Access (RDA)
Scopul a fost şi este de a stabili modalităţile de achiziţie practicate, cu avantajele şi dezavantajele lor, de a lămuri chestiuni de catalogare, de a aplica cât mai uniform principiile de catalogare şi de a contribui la actualizarea cunoştinţelor. Obiectivul este de a oferi recomandări pentru bibliotecari şi catalogatori, îndrumări utile şi practice spre a fi cât mai uniformă şi accesibilă descrierea datelor bibliografice.
La primul subiect, Titina Dediu şi Johanna Haltrich au prezentat modalitatea de achiziţie prin SICAP (Procedură simplificată) la Galaţi şi Braşov. Această procedură se aplică, potrivit legii, de bibliotecile publice cu un buget de achiziţie de o anumită valoare şi include toate tipurile de documente care se achiziţionează de o bibliotecă (carte, audio-media, publicaţii seriale etc). Cartea veche ar putea fi o excepţie. Referitor la caietul de sarcini, criteriul de atribuire de la Galaţi este raportul calitate – preţ, stabilind ponderea următorilor factori: număr de titluri – 40%, număr de exemplare – 35%, preţ – 25%, în timp ce la Braşov criteriul de departajare a furnizorului de carte este rabatul aplicat la oferta de titluri, exemplare şi colaborări cu editori. S-a discutat exemplul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti care indică un tip de cerere, centrat pe colecţiile bibliotecii şi încărcarea listei de titluri, autori, an, fără preţ însă. Cu cât o cerere de ofertă este mai clară cu atât permite accesul şi participarea mai multor ofertanţi, legea solicitând expres asigurarea accesului echitabil al mai multor ofertanţi.
La Galaţi, bibliotecarul responsabil din cadrul Compartimentului Achiziție lucrează în SICAP şi practică achiziţia pe loturi mari, în timp ce la Braşov, bibliotecarii de la achiziţie se ocupă doar de munca de bibliotecă, iar departamentul de contabilitate operează în SICAP. Cu cât comenzile se succed mai rapid, cu atât funcţionează o aprovizionare periodică, cărţile noi ajungând mai rapid la utilizatori. În schimb, la Braşov, se încarcă pe SICAP şi listele de comenzi, îmbinându-se metode din Procedura simplificată cu cele din achiziţia directă. S-au menţionat şi alte exemple de biblioteci, mai mari şi mai mici, precum Bucureşti, Cluj, Craiova, Baia Mare, Sibiu, Alba, prezente pe SICAP. S-a ajuns la concluzia că este nevoie de a obţine informaţii mai multe şi mai detaliate şi s-a întocmit un draft de chestionar care vizează date despre buget – ce cotă parte se alocă achiziţiei de carte, audio-video, periodice etc., tipul de achiziţie, criterii de atribuire, condiţiile din caietul de sarcini și care va fi aplicat bibliotecilor publice, selectiv, în funcţie de buget, datele obţinându-se din analiza SICAP şi telefonic. Rezultatele acestui chestionar vor fi gata la data de 8 februarie 2020.
S-a discutat despre catalogarea publicaţiilor electronice, cu demonstraţii practice, de exemplu descrierea unei pagini de internet, cu lămuriri despre standarde, norme şi principii de catalogare. Dl Liviu Dediu a făcut o succintă prezentare a ceea ce înseamnă RDA. În acest context, Catrina Căluian a propus, în calitate de preşedintă a Secţiunii Catalogare și indexare a ABR şi de contributoare la Ghidul naţional de catalogare coordonat de Constanţa Dumitrăşconiu, bazat pe RDA, să muncim împreună și să inițiem din partea celor două asociații, ABR şi ANBPR, o adresă către Biblioteca Națională a României în vederea demarării demersurilor de către aceasta pentru obținerea dreptului de traducere/consultare/difuzare a noului cod internațional RDA de la deținătorul dreptului de autor (ALA Publishing). Cererea pentru acordul traducerii trebuie să vină din partea unei biblioteci şi Biblioteca Naţională a României este cea mai potrivită. O cerere comună a celor două asociaţii către Biblioteca Naţională ar putea avea mai mulţi sorţi de izbândă. De asemenea, Catrina a apelat la extinderea corpului de contributori la acest ghid, iar doamna Nazare Ruxandra a propus chiar o sesiune de lucru comună, colaborativă a celor două comisii. Biblioteca Judeţeană Braşov ia în considerare posibilitatea să susţină o asemenea întâlnire comună de lucru. În viitor Comisia ar trebui să se ocupe de lucruri practice și recomandări privind achiziţia, gestiunea fondului, bibliografii şi istorie locală, referinţe ştiinţifice.
Despre componența comisiilor profesionale ale ANBPR vezi detalii aici https://anbpr.org.ro/index.php/despre-noi/organizare/
În cadrul Sciefest – Festival de ştiinţă şi industrii creative, Biblioteca Judeţeană Braşov a lansat Concursul de design cu tema Mobilier pentru o bibliotecă publică, etapa creaţie, în 11 septembrie 2019.
Concursul a avut în vedere proiectarea unor “corpuri de lectură”, concepute fie ca ansamblu integrat (scaun și masă de citit, împreună cu corp de iluminat, ceas etc) fie ca piese individuale. Designerii aveau libertatea să proiecteze un mobilier SMART, care să integreze componente sau echipamente inteligente, să aleagă structuri și culori inovative și materiale eco-prietenoase, să acorde atenție unor poziții de ședere-lectură neconvenționale.
Cerința obligatorie era ca designul propus să sugereze ambianța adecvată pentru citit, să trimită la ideea de bibliotecă a viitorului, să fie comod, fezabil, practic, sigur, durabil și să creeze o atmosferă specifică lecturii. Totodată materialele puteau fi diverse: lemn, carton și hârtie, plastic, metal, textile, sticlă, pe cât posibil reciclabile.
Concursul s-a deschis tuturor persoanelor creative preocupate de design: elevi și studenți la secții de design ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arhitectură, arte, design, ingineria lemnului, arhitecți, designeri, artiști plastici interesați de design, antreprenori și inițiatori de start-up-uri și makerspace-uri. Pentru mai multe detalii vezi regulamentul http://blog.bjbv.ro/?p=4956
La invitaţia bibliotecii judeţene braşovene, au răspuns 6 creativi braşoveni, cu pregătire diversă (designer, arhitect, elevi şi absolvenţi ai Liceului vocaţional de arte plastice Hans Mattis Teutsch, iniţiatori de start-upuri). Formaţia proprie şi-a pus amprenta asupra proiectelor propuse care sunt foarte diferite şi oferă soluţii variate. Juriul, format din specialişti din domeniu şi din bibliotecă, a evaluat nu atât de multe proiecte, dar felurite ca abordare.
Proiectul Refugii pentru lectură, designer Robert Niculescu, a câştigat Premiul I prin propunerea unui mobilier modular, flexibil, adaptabil contextului. Muzeul cărţilor este titlul proiectului ce a câştigat Premiul II şi este propunerea unei absolvente a liceului braşovean de arte, Paula Alina Teodorescu, azi studentă la filologie. Acest proiect se axează pe sediul central al bibliotecii din Livada Poştei şi propune o reorganizare a sălii de lectură, secţiei de împrumut şi a parcului din spatele bibliotecii. Viziunea ei artistică include un ansamblu, iar conceptul şi memoriul tehnic explică alegerea titlului şi a soluţiilor de mobilier. Din partea bibliotecii, se cuvine să remarcăm că acest proiect aparţine unei cititoare pasionate. Premiul III a revenit unei firme de arhitectură, proiectul fiind semnat de arhitecta Alina Grigorescu, aplicat noului spaţiu de la Agrement, sub Tâmpa şi avansând o soluţie de amenajare şi decoraţiuni interioare pentru un sediu diferit. Menţiunea a fost acordată proiectului Concept Corp de bibliotecă a tinerei eleve Daiana Bogdan de la Liceul vocaţional de arte plastice H. Mattis Teutsch.
Rămase în afara concursului au fost două proiecte Ceas literar, proiectant Tudor Petrican şi Mobilierul multifuncţional Ridmour al inovatorului şi creativului tânăr Alexandru Ailioaie (care a fost trimis tardiv). Primul dintre ele lua în considerare spaţiul Filialei nr. 5 a bibliotecii, situat pe Bd. Griviţei, venind din partea unui cititor pasionat şi creativ în materie de ceasuri, în timp ce al doilea a propus un fotoliu multifuncţional, cu mai multe poziţii, putând fi utilizat ca birou, masă de lucru, cu spaţiu de depozitare cărţi şi bagaje. Dincolo de caracterul personal şi perspectiva diferită a fiecărui proiect, trebuie să observăm că întâlnim şi aspecte similare între proiecte, detectabile, de pildă, la nivelul practic al compartimentelor pieselor de mobilier pentru cărţi şi obiecte personale.
Câştigătoare sau nu, toate proiectele au fost expuse în expoziţia intitulată Designul lecturii, vernisată pe 25 noiembrie 2019, găzduită în spaţiul ART onezero (Strada Lungă nr. 100). Cele 6 proiecte pot fi văzute în selecţia expoziţiei şi pot fi consultate în întregime în mapele aflate la dispoziţia publicului vizitator. Câteva piese modulare din proiectul clasat pe locul I au fost tipărite la imprimanta 3D a bibliotecii şi se află în expoziţie. Programul de vizitare este luni, miercuri, vineri – 14,00-16,00, marţi şi joi – 17,00-19,00. Până vineri vă aşteptăm la ART onezero să vizionaţi proiectele!
Concluziile acestei prime ediţii a concursului vizează faptul că este nevoie de o asemenea competiţie, evident una care să includă şi etapa de prototipare, cu bugetul aferent, lansată şi anunţată din timp. Reacţia specialiştilor în design şi decoraţiuni interioare din mediul braşovean a fost încurajatoare, un concurs dedicat unor preocupări tradiţionale (dispunem de industria lemnului, de silvicultură, de instituţii artistice, de expertiză) fiind binevenit. A doua concluzie clară desprinsă din această primă experienţă este necesitatea de a crea o secţiune specială pentru debutanţi, pentru a stimula creativitatea tinerilor, a-i încuraja să concureze şi a răsplăti efortul lor. Din partea bibliotecii, intenţia este să lanseze şi alte concursuri adresate atât designerilor de produs, cât şi creatorilor de animaţie de film şi de ce nu? de jocuri video, pe baza poveştilor şi imaginilor din documentele şi manuscrisele bibliotecii. Aceasta este una dintre ambiţiile de viitor, pe care sperăm că o vom realiza.
Ultimele comentarii