Blogul bibliotecii din Brasov

În perioada 15-17 martie, a debutat şi la Braşov proiectul „CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice”. La acest proiect iau parte biblioteci publice din 6 localităţi din judeţ. Scopul proiectului este crearea unei mişcări de coding şi STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), în care copii, tineri şi bibliotecari, din mediul rural şi urban mic, îşi dezvoltă competenţele digitale, printr-o abordare de tip „action learning”. Prin activităţile de formare şi atelierele organizate se deschide o fereastră către explorarea lumii digitale, cu oportunităţile sale de dezvoltare şi învăţare, astfel încât copiii, cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, să fie încurajaţi să se implice activ sau chiar să urmeze o carieră în tehnologie. Biblioteci publice din 15 judeţe sunt sau vor deveni parteneri strategici în proiect, fiind implicate direct în implementarea acestuia, prin personalul angajat, spaţiile şi dotările oferite. Considerate centre de învăţare pe tot parcursul vieţii, bibliotecile publice au un rol important în deprinderea tehnologiei informaţiei şi utlizarea internetului de către grupuri vulnerabile. Obiectivul proiectului „CODE Kids” este înfiinţarea a 115 cluburi de coding în biblioteci locale din 15 judeţe, pentru dezvoltarea competenţelor de coding şi STEM a peste 2000 de copii, prin rezolvarea unor teme digitale creative, cu utilitate practică. În cadrul cluburilor Code Kids, copiii primesc sarcini de coding şi STEM, participă la târguri de ştiinţă şi oferă mentorat.

Pentru noi bibliotecarii este o mare durere când auzim plângeri ale părinţilor şi cereri exprese către profesori şi şcoli să nu li se mai dea de citit copiilor. Poate programa este încărcată, poate nu este un echilibru între lecţii şi timp liber. Dar raţionamentul nostru este următorul: şcoala trebuie să deprindă tinerii cu metoda de a învăţa, să ştie cum să înveţe, cum să caute şi să găsească informaţia de valoare, să le formeze o gândire independentă şi mai ales să le formeze abilitatea de a citi. Obişnuinţa de a citi este o abilitate esenţială în viaţă. Cititul este un dar, care te îmbogăţeşte, te învaţă, te relaxează, îţi foloseşte în viaţă şi în carieră. Iată de ce pentru noi este o dezamăgire uriaşă îndemnul părinţilor de a nu mai citi.

Recent, am cumpărat cartea Otto – Autobiografia unui ursuleţ de pluş de Tomi Ungerer. O carte emoţionantă, cu text şi ilustraţii sugestive, pe care am citit-o grupului de copii cu care lucrez într-o şcoală braşoveană şi pe care am comentat-o împreună. Ajunsă acasă, am uitat-o pe masa din sufragerie. Fetiţa de clasa a V-a care vine pentru ore de limba română la mama acasă, s-a uitat cu jind la carte. Îi plăceau ilustraţiile, o ispiteau. Observând, mama a invitat-o s-o deschidă, au citit-o împreună, comentat-o şi făcut analiză gramaticală pe carte. Dincolo de poveste, fetiţa a aflat cuvinte noi, a întrebat, s-a minunat. Cartea le-a plăcut la amândouă şi astfel a oferit bucurie.

Uneori, în decursul zilelor, sunt momente magice, atunci când simţi atingerea oamenilor şi a cărţilor. Sunt săptămâni faste, sunt săptămâni când bucuria ţi-e întunecată de o stare de spirit negativă. Azi vreau să povestesc despre bucuriile mărunte ale bibliotecarului din primele perioade.

Cu ceva timp în urmă, am primit vizita la bibliotecă a doi tineri în căutare de un decor de bibliotecă – rafturi cu cărţi, birouri vechi de citit, scris şi studiu, ca să filmeze scene de gen. Până şi dulăpioarele cu sertăraşe sau cataloagele cărţilor le-au atras atenţia. Dorinţa aparte a tinerilor cineaşti mi-a relevat dintr-o dată că suntem cuprinşi de febra modernizării şi uneori nu mai păstrăm mobilierul vechi, de lemn masiv, care dă atâta eleganţă cărţilor şi bibliotecii. Păstrăm puţine insule vechi în biblioteci, iar căutarea tinerilor mi-a arătat preţuirea lor pentru lucruri frumoase. Şi trebuie să spunem că bibliotecile sunt unele dintre oazele de frumos.

În aceeaşi zi, pe stradă, m-am întâlnit cu un muzicolog braşovean, pe bicicletă cu fiul său. La întrebarea Încotro?, răspunsul a sunat încurajator „La bibliotecă în Livada Poştei, ne întâlnim cu surioara lui, acolo este punctul de întâlnire!” Biblioteca – loc central în comunitate şi de aceea loc de întâlnire pentru mulţi, devenită reper. În sfârşit, a doua zi, într-unul dintre colţurile Poştei surprind o discuţie între doi bărbaţi de vârsta a doua. Primul povestea entuziasmat despre o carte din librăria Humanitas, frumos scrisă şi cu umor, iar al doilea replica: „Aşa, să fie scrisă cu umor, să îmi placă să o citesc!” Poveşti cu oameni care se învârt în jurul cărţilor şi bibliotecilor, în lumea cititutului!

Am ales azi pe Lavinia Branişte cu volumul Rostogol şi Vulcanii Noroioşi (cu ilustraţii de Andrei Măceşanu, Editura Arthur, 2018). Nu ştiu cum sunt alţii, dar eu am citit cu plăcere de la primul până la ultimul volum din ciclul Rostogol al Laviniei Branişte. Şi aştept cu bucurie şi poftă nelimitată de citit oricând o nouă apariţie despre purceluşul Rostogol. Lavinia Branişte m-a cucerit cu primele scrieri, Rostogol merge acasă şi Rostogol păzeşte pepenii. Traducătoare, Lavinia Branişte şi-a încercat condeiul în literatura pentru copii şi a câştigat trofeul concursului editurii Arthur. Astfel a început aventura lui Rostogol. În volumul din anul trecut, Rostogol începe să scrie versuri, iar bursucul profesor de franceză trimite poeziile sale unui juriu literar. Astfel Rostogol câştigă un loc într-o tabără de creaţie literară şi creative writing, având colegi pe plângăciosul arici Păducel şi cârtiţa Şobo. Cei trei sunt supravegheaţi de raţa Graţian care lansează o vănătoare de comori. Aventurile sunt descrise cu multă imaginaţie, umor nebun şi versuri foarte potrivite, aşa cum ne-a obişnuit autoarea. Cartea este un leac garantat pentru descreţirea frunţilor. În plus, are un mare atu. Textul nu este doar pentru copii, se citeşte la orice vârstă. Lectură recomandată de bibliotecar! Cititul este o abilitate de viaţă şi pentru toată viaţa!

Luna martie este prima lună de primăvară, Luna Mărţişorului şi am putea spune Luna femeilor. Din acest motiv, am ales să recomandăm volumul I din Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă. Apărută la Editura Univers în anul 2018, cartea este un proiect al Asociaţiei De Basm, asociaţie a scriitorilor de literatură pentru copii şi adolescenţi şi cuprinde 50 de „poveşti” despre femei exemplare din România de ieri şi de azi.

Autoarele (Adina Rosetti, Victoria Pătraşcu, Iulia Iordan, Laura Grünberg şi Cristina Andone) au selectat cele mai variate biografii feminine, dar toate aflate sub semnul curajului şi al voinţei. Întâlneşti femei din trecut şi din actualitate, individualităţi puternic conturate şi personaje colective, femei din domeniul ştiinţei, artei, aviaţiei, dansului, educaţiei, literaturii, medicinii, muzicii, sportului, ştiinţei, activiste, luptătoare şi spioane etc.