Arhivă

Arhivă pentru august, 2018

Expoziţie „Cerbul de Aur” la Biblioteca Judeţeană Braşov

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov vă invită cu bucurie la vernisajul expoziţiei aniversare a festivalului „Cerbul de Aur” – 50 de ani de la prima ediţie. Evenimentul va avea loc miercuri, 29 august, orele 13,30, la sediul central, etaj I.

Expoziţia oferă o perspectivă asupra Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară „Cerbul de Aur” prin documentele deţinute în colecţiile noastre şi ale colecţionarilor braşoveni. Sunt expuse cărţi, broşuri, programe de spectacol, ziare şi reviste, albume cu fotografiile interpreţilor, discuri de vinil cu înregistrările din ediţiile anilor 70, invitaţii, bilete de intrare, documente originale cu însemnări de mână privind costumele concurenţilor şi prezentatorilor, afişe. În mod special menţionăm statuetele de cerbi, turnate în fabricile braşovene, cu scop de promovare, comercial şi turistic, precum şi insigna Cerbului de Aur.

Expoziţia a fost organizată prin efortul şi căutările bibliotecarilor, dar şi prin mobilizarea altor resurse, colecţionarii au fost consultaţi şi au contribuit cu materiale din propriile colecţii astfel încât a rezultat o expoziţie comunitară, despre un eveniment cu care braşovenii se identifică, de care sunt mândri şi pe care îl socotesc o marcă a oraşului lor.

Vă aşteptăm cu drag!

 

Categories: Evenimente Tags:

Citate despre tinereţe

Expoziţia dedicată Zilei internaţionale a tineretului – 12 august, organizată de colega noastră Daniela Ferţu de la Secţia de împrumut carte la domiciliu, este însoţită şi de o selecţie de citate despre tinereţe, foarte sugestive:

Tinereţea este zâmbetul viitorului in faţa unui viitor necunoscut care e însuşi viitorul, şi e firesc să fie fericită. S-ar spune ca răsuflarea ei este făcută din speranţă – Victor Hugo

Tinereţea este o perioadă minunată a vieţii. Ea ne slujeşte să acumulăm greşeli numite ulterior experienţă – George Bernard Shaw

Tinereţea este basmul cel mai frumos al universului trăit in toată fiinţa umană. Tinereţea este sufletul şi sufletul este tinereţea. Tinereţea este, simte tot, aude tot, vede tot – Gh. Vodă

Ceea ce dorim in tinereţe, avem din belşug la bătrâneţe – Goethe

Tinereţea: Pasărea Phoenix a timpului; renaşte după ce… nu mai este – Costel Zagan

Tinereţea e timpul de a învăţa întelepciunea, bătraneţea e timpul de a o aplica –Jean Jacques Rousseau

Tinereţe, cum amăgeşti nădejdile, cum seci puterile, cum astâmperi şi potoleşti avânturile – Emil Gârleanu

Păcat de acea tinereţe care se aseamănă cu bătrâneţea – Giuseppe Rovani

Tinereţea e o trufie, rareori o valoare – Marin Preda

Categories: Cultura Tags: , ,

Concurs de booktrailere

afis_concursÎn cadrul proiectului CLIP[L]IT – Carte în 7Arte, în perioada 8 oct. – 8 nov. 2018, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov organizează concursul de booktrailere cu premii în valoare totală de 3.000 lei.

Concursul este adresat tuturor tinerilor cu vârste cuprinse între 15-25 ani.

Ce trebuie să faci?

  1. Alege o carte de pe aplicația pentru smartphone iZiLIT (aplicația poate fi descărcată gratuit de pe Google Play pentru Android și de pe AppStore pentru IOS ).
  2. Citește-o!
  3. Crează un videoclip de promovare a cărții citite (booktrailer).
  4. Crează-ți un cont de utilizator pe platforma CLIP[L]IT (adresa platformei va fi disponibilă din 8 octombrie).
  5. Urcă booktrailerul pe platformă.

SUCCES !

 

Regulamentul concursului.

Proiectul cultural CLIP[L]IT – Carte în 7Arte, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, este realizat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității Transilvania Brașov,  Asociația culturală Control NAsociația BookLandAsociația culturală KunSTadt, și propune o formă creativă de comunicare și receptare a culturii scrise, combinând tehnicile specifice cinematografiei, literaturii și IT-ului, materializată prin realizarea unei colecții de trailere de carte aparținând literaturii române contemporane și a unei platforme dedicate.

Categories: Diverse Tags:

In memoriam Gernot Nussbächer

Forumul Democrat al Germanilor din România, Filiala Brașov și Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov vă invită la evocarea vieții și operei celui ce a fost Gernot Nussbächer, arhivist și istoric al Brașovului și Transilvaniei, ce a dedicat printre altele, lucrări substanțiale lui Johannes Honterus și Bisericii Negre,unele dintre temele pe care le-a studiat cu pasiune.
Evenimentul va avea loc miercuri, 22 august 2018, de la orele 17,00 la Biblioteca Județeană Brașov, etajul I (Sala mare de lectură)
Vă invităm să luați parte la prezentarea ultimelor cărți ale autorului de către Thomas Șindilariu și să vedeți expoziția de cărți, ziare și fotografii în memoria lui Gernot Nussbächer, organizată de Biblioteca Județeană Brașov.  Pe 22 august 2018 Gernot Nussbächer ar fi împlinit 79 de ani. Boala și moartea au fost mai grăbite și au luat-o înainte. Considerăm ziua de naștere cel mai potrivit prilej de a aduce un omagiu memoriei celui ce a fost arhivistul și istoricul Brașovului, interesat de documentele mărturii ale trecutului locurilor pe care le-a iubit și admirat fără rezerve.
Intrarea liberă!
Vă așteptăm cu drag!
Categories: Evenimente Tags:

Comunitatea profesională maghiară CicloBiblio – ediția I, 2017

Ieri a început ediția a doua a turului de biciclete al bibliotecarilor și prietenilor bibliotecilor, desfășurat de data aceasta în Dobrogea, Bărăgan și Sudul Moldovei, numit sugestiv Ciclobiblio. Anul trecut, prima ediție s-a desfășurat în Transilvania, în județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu. În județul Brașov, unul dintre trasee a străbătut zona Racoș, Hoghiz, Homorod, Rupea, Viscri. Bicicliștii s-au oprit la biblioteca publică din comuna Racoș, acolo unde colega noastră Anamaria Gaspar i-a întâmpinat cu amabilitate și bunăvoință, chiar dacă era în pline lucrări de zugrăvire și renovare a bibliotecii. Dar pasiunea comună pentru carte și încrederea în educație, precum și limba comună leagă oamenii. Așa s-a născut o colaborare între bibliotecarii maghiari din județele Covasna și Brașov, mai precis între Sf. Gheorghe – Racoș și Hoghiz. Unul dintre inspiratorii CicloBiblio și cei mai carismatici și devotați bibliotecari școlari, Laszlo Kiss de la biblioteca Colegiului Mikes Kelemen din Sf. Gheorghe a sprijinit Racoșul, dăruind cărți în limba maghiară bibliotecii de acolo, de care avea nevoie. Primindu-le, inventariindu-le și verificând gestiunea, la rândul ei colega noastră a ales dublete, pe care le-a dăruit bibliotecii din Hoghiz. Se zice că dar din dar se face rai! Noi, bibliotecarii, am putea zice astfel: Carte din carte se fac biblioteci, iar CicloBiblio la prima lui ediție a sudat legături profesionale și personale trainice, de cooperare și comunicare profesională, de care, aflând, sunt impresionată și doresc să împărtășesc această bucurie și experiență.

Categories: Cultura Tags:

Expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului

Argument. De ce o expoziție despre Dracula la bibliotecă? Personaj imaginar, dar inspirat din realitate, Dracula s-a dovedit fascinant și longeviv în același timp. A captivat fantezia multor generații și s-a dezvoltat în timp deopotrivă, personajul literar evadând din literatură și ajungând sub forma unui concept în politică, devenind prototipul unei întregi literaturi a vampirilor și un brand turistic totodată. Așadar, Dracula a influențat și stimulat literatura, politologia, arta, filmul, chiar și turismul. Sunt argumente suficiente pentru a concepe o expoziție pe tema acestui adevărat mit. De ce la biblioteca publică? Fiindcă biblioteca publică deține cele mai multe și felurite documente și resurse, de la cărți la discuri, de la filme la muzică, de la monografii la literatură beletristică și ghiduri turistice. Deoarece biblioteca publică poate să contureze cea mai amplă imagine a lui Dracula pe baza colecțiilor ei și să ofere comunității informații multiple și verificate. Infomarea, educația, cultura și divertismentul publicului sunt polii între care evoluează o bibliotecă publică și Biblioteca Județeană Brașov nu face excepție, încercând să realizeze misiunea ei pe aceste coordonate, inclusiv prin expozițiile de carte.

Scurtă introducere

Dracula este unul dintre cele mai cunoscute personaje și mituri în lumea întreagă. Nașterea mitului a pornit de la personaje istorice reale (domnitorul muntean Vlad Țepeș, fiul domnului român Vlad Dracul, distins cu Ordinul Dragonului, contesa Elisabeta Báthory din ținutul Bistriței), de la legendele țesute în jurul lor într-un anumit context istoric și de la imaginarul colectiv, atras și fascinat de băutorii de sânge, de vampiri, între care figura liliacului hematofag a făcut carieră. Vechi fantasme și temeri se amestecă așadar cu fapte istorice reale în geneza acestui personaj, care s-a dovedit polimorf în diferite epoci până a ajuns la profilul definitiv, cunoscut și recunoscut azi. Astfel, de la morții vii pe care biserica creștină din veacul al XV-lea îi cunoaște la sanguinarii și vampirii din secolul al XVIII-lea, când psihoza a dus la un adevărat teatru al terorii, se ajunge în epoca romantică la consacrarea vampirului în persoana contelui Dracula din romanul omonim al lui Bram Stoker. Un secol mai târziu, personajul mitologic căpăta chip pe ecranele cinematografului, prin diversele ecranizări și montări. Grație puterii cuvântului și imaginii, a început expansiunea lui Dracula pe tărâmul imaginației publicului, acaparând-o și devenind copleșitor, ducând în cele din urmă la crearea genului literar și cinematografic horror.

Vlad Țepeș și Dracula

Personajul istoric real, domnitorul Țării Românești, Vlad al III-lea, supranumit Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, este unul dintre puținii conducători români a cărui biografie nu se poate scrie în absența legendei. Cauza constă în păstrarea în număr redus a documentelor din epoca sa. În același timp, legenda lui s-a născut chiar în timpul vieții sale și imediat după moarte, în două texte paralele diferite asupra sa. Este greu să desparți adevărul de mistificarea legendei. Povestirile care au circulat pe seama sa încă din secolul al XV-lea au acreditat versiuni și imagini diametral opuse ale domnului Vlad Țepeș. De fapt, Vlad Țepeș întruchipează un personaj complex, pe măsura perioadei dificile în care a trăit, oscilând între milă și cruzime, spirit justițiar și trădare, rafinament și brutalitate politică. Practic, portretul lui Vlad Țepeș reflectă imaginile multiple ale celorlalți despre el: domn drept pentru români și istorici, călău pentru dușmani, tiran sângeros pentru defăimătorii lui cu interese politice divergente. În concluzie, Vlad Țepeș a devenit la rândul său victima unei campanii de manipulare, reușită din cauza forței noii invenții culturale a tiparului, practica administrării de pedepse crude întorcându-se împotriva memoriei sale. Scriitorii romantici și cineaștii au desăvârșit transformarea voievodului în personajul mitic Dracula, unul dintre cele mai persistente, longevive și creative mituri ale imaginației noastre moderne.

Dracula şi Bram Stoker, părintele literaturii horror

Scriitorul irlandez Bram Stoker s-a documentat pentru romanul Dracula, apărut în 1897, timp de 7 ani, citind folclorul european şi poveştile cu vampiri, foarte gustate în vremea sa de către cititorii Imperiului Britanic. Povestirile cu personaje fantastice, de groază invadau practic Marea Britanie şi figurau printre lecturile obişnuite ale epocii victoriene când a trăit Bram Stoker. Acesta, prin amănuntele istorice şi geografice pe care le dă asupra contelui Dracula, se pare că ştia informaţii despre Vlad Ţepeş, pe care le-a cules din scrierile străinilor despre Principatele Române. Iniţial, titlul romanului era Mortul viu, Nemortul, ajungând la Contele Vampir, titlul final de Dracula fiind fixat cu câteva săptămâni înaintea tipăririi.

Cartea a avut succes, fiind remarcată de autorul lui Sherlock Holmes, scriitorul Arthur Conan Doyle, dar nu a fost un best sellers. Noul titlu era încă o poveste cu aventuri, mai sumbră decât alte scrieri desigur. Mitul lansat al lui Dracula a fascinat însă suficient astfel că la doi ani după moartea lui Bram Stoker, văduva lui a publicat o continuare intitulată Dracula’s Guest and Other Weird Stories. Astfel începea seria scrierilor cu vampiri, continuărilor, apărând o întreagă literatură de gen, cu aceste personaje. Dracula a dobândit celebritatea odată cu primele ecranizări ale cărţii, când spectatorii au fost cuceriţi de personalitatea contelui şi numărul cititorilor a crescut din ce în ce mai mult. Prima ecranizare a fost în 1922, sub titlul Nosferatu – Simfonia groazei, deoarece era neautorizată, cu Max Schreck în rolul principal. Dar soţia lui Bram Stoker dădea în judecată studioul de producţie şi câştiga procesul, solicitând distrugerea tuturor copiilor. Prima adaptare cinematografică autorizată a romanului este din 1931, în studiourile Universal, cu actorul Bela Lugosi în rolul titular. Cel mai mare succes cinematografic l-a avut cu ecranizarea regizorului Francis Ford Coppola în 1992, cu următoarea distribuţie: Gary Oldman, Keanu Reeves, Wynona Rider şi Anthony Hopkins.

Bram Stoker și literatura despre Dracula

Dar Dracula nu a rămas doar în domeniul literaturii beletristice și al celei de a șaptea arte, ci a evadat, ajungând pe tărâmul memorialisticii, politicii, unde a fost folosit pentru a desemna, sugestiv, un regim dictatorial apropiat lui prin cruzime, cel al lui Stalin şi Ceaușescu, ajungând în muzica de blues, unde a exprimat protestul și critica față de dictatură și oprindu-se în turism, acolo unde a fost reinventat ca brand. Nu ne putem opri să nu ne întrebăm dacă Vlad Țepeș și Dracula au fost utilizați intenționat de comuniști pentru a stimula turismul la castelul Bran, dar motivul principal a fost de a contracara puterea altui mit, istoric de această dată, al Reginei Maria, a cărei amintire stăruia puternic în conștiința brănenilor, ca simbol al Casei Regale a României.

Câteva date despre expoziție

Biblioteca deţine cele mai interesante monografii care abordează direct subiectul Vlad Ţepeş şi Dracula, semnate de istorici precum Radu Florescu şi Raymond McNally, Matei Cazacu, Ştefan Andreescu, Radu Vergatti, specialişti ca Heiko Haunamm, Mihai Ungheanu şi Miodrag Bulatovici. Sunt expuse culegerile de legendele istorice ale românilor, între care cele despre Vlad Ţepeş ocupă un loc aparte, în culegerile realizate de Tudor Nedelcea ori Neagu Djuvara, cu ilustraţiile lui Radu Olteanu, dar şi o evocare literară a lui Vlad Ţepeş în volumul de eseuri Biblioteca Nopţii de Alberto Manguel. Urmează cărţile despre misterul şi enigma istoriei care este Vlad Ţepeş – Dracula, scrieri semnate de Paul Ştefănescu, Şerban Brandeş Lăţea, Bertha Krauser sau jurnalista Ileana Gafton Dragoş. Istoria literaturii şi politologia oferă altă abordare a mitului Dracula, în cărţi de Vesna Goldsworthy, Dan Horia Mazilu, Denis Buican, Jan Cornelius, Constantin Dobrilă, Ovidiu Pecican ş.a.

În sfârşit, literatura având în centrul ei personajul vampirului este bogată, începând de la volumele lui Bram Stoker şi continuatorilor săi, de la romanul Colecţionarul al lui Elizabeth Kostova la Chelsea Quin Yarbro cu al ei Hotel Transilvania şi Carlos Funtes, ce, surprinzător, include o nuvelă ce reeditează povestea lui Dracula în notă mexicană şi până la literatura pentru copii, care exploatează temerile celor mici de întuneric şi mister. În literatura română, figura lui Dracula se întâlneşte în lucrările lui Corneliu Leu, evocarea Georginei Viorica Rogoz, teatrul lui Dumitru Radu Popescu, romanele lui Fănuş Neagu şi Alexandru Muşina, povestirile lui Marin Mincu şi Ioan Groşan, cărţile pentru copii ale lui Stelian Ţurlea, dar şi cele ale unor autori locali, precum Grigore Cojan.

Vă invităm să parcurgeţi expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului!

Categories: Diverse Tags: