Blogul bibliotecii din Brasov

Cu prilejul sărbătorii Centenarului Unirii din 1918 şi al Zilei internaţionale a iei, Mediateca Bibliotecii Judeţene Braşov şi grupul Şezătoare la Braşov organizează o expoziţie inedită de 100 modele de ii, la care membrele grupului au muncit intens. Expoziţia cuprinde modele din toată ţara, din regiunile etnografice specifice. Respectul pentru tradiţie, dorinţa de a marca în felul lor cei 100 de ani de la Unire şi bucuria cu care au participat în acest proiect transpar în reuşitele cusături, în culorile potrivite şi în modelele felurite alese.

Expoziţia este găzduită la etajul I al Bibliotecii Judeţene Braşov, sediul central, Livada Poştei şi va fi vernisată sâmbătă, 23 iunie, de la orele 10,00.

Vă aşteptăm cu drag!

Conferinţa Bibliothekartag de la Berlin este unul dintre cele mai mari evenimente profesionale ale bibliotecarilor vorbitori de germană. Alături de elveţieni, francezi, olandezi şi scandinavi, au participat mulţi alţi invitaţi din străinătate, parteneri care au oferit prezentări consistente şi interesante pe teme actuale. Astfel, mai multe dezbateri au fost dedicate Agendei ONU 2030 moderate cu profesionalism de Helen Mandel de la IFLA, o sesiune a fost dedicată reformei europene a dreptului de autor unde doi profesori universitari britanici (Jane Secker şi Chris Morrison) au prezentat modulul de educaţie a bibliotecarilor în materie de copyright şi un joc care te iniţiază în tainele accesului deschis, invitaţii finlandezi au vorbit despre noua formă îmbunătăţită a legii bibliotecilor şi deciziile privind repartiţia retururilor de carte în funcţie de nevoile utilizatorilor şi nu de gestiunea filialei. Delegaţia greacă, formată din membri unei organizaţii non guvernamentale, a avut o comunicare despre crearea unui serviciu de bibliotecă pentru bebeluşi şi sugari în cadrul unui sistem social ce include şi o bibliotecă publică din Atena, invitaţi din Norvegia şi Marea Britanie au creionat situaţia formării profesionale, a abilităţilor şi competenţelor bibliotecarilor nordici şi britanici. În sfârşit, din SUA, Nancy Everhart a expus rezultatele unui chestionar foarte interesant despre situaţia bibliotecilor şcolare germane, statutul şi rolul bibliotecarului şcolar în Germania, prea puţin valorizat, fără şanse de promovare în carieră, socotit un asistent educaţional al profesorilor şi nu un specialist în informaţie şi lectură. O micuţă bibliotecă publică sârbă a fost subiectul unei campanii de advocacy inteligent construite care s-a finalizat cu reconstrucţia şi extinderea bibliotecii, devenită un hub comunitar. Invitaţii străini au fost atent selectaţi, având lucrări de calitate şi de interes pentru întreaga breaslă, care astfel a avut prilejul să afle o serie de idei, iniţiative, chiar trucuri pentru a reuşi în munca ei. Expoziţia de postere cuprindea o multitudine de proiecte dintre care menţionez baza de date despre femeile din Germania, creată de minister, târgul de produse profesioniste pentru biblioteci a inclus o varietate de servicii şi produse, echipamente de digitalizare, baze de date, dar interesante mai ales s-au dovedit firmele de mobilier special proiectat pentru biblioteci (Schulz, Ekz ş.a.), iar cele 8 bibliobuze felurite din Berlin, care au staţionat o zi întreagă deschise vizitatorilor, mi-au oferit ocazia să observ atent structura unui bibliobuz electric, proiectat şi dotat special cu rafturi drepte şi înclinate, un anumit sistem de iluminat şi alimentat, biroul bibliotecarului cu sistem integrat de bibliotecă, tipul de documente şi mobilier, promovarea şimesajele publicitare etc. Cataloage, liste, albume au completat datele despre oferta acestor parteneri tradiţionale ai bibliotecilor. Totul a fost gândit pentru a fi util, facil şi eficient şi mai ales pentru a afla idei noi şi a găsi inspiraţie şi modele demne de aplicat.

Repertoriind sesiunile conferinţei Bibliothekartag, ediţia 107 de la Berlin, observi cu uşurinţă preocupările bibliotecarilor germani. Accesul deschis şi resursele educaţionale şi informaţionale deschise, digitalizarea, bibliotecile digitale şi crearea de conţinut digital, roboţii şi aplicaţiile lor în domeniul bibliotecilor sunt temele care au atras atenţia şi au canalizat energia în dezbateri. Încă din prima zi de conferinţă, de marţi, o sesiune foarte frecventată a fost cea a bibliotecarilor din bibliotecile publice pe tema Maker Space. Au fost prezentate mai multe asemenea proiecte în care cluburi de electronică, lego, console video şi jocuri, imprimantă 3D, aplicaţii de realitate virtuală erau oferite împreună cu module educaţionale şi de instruire pentru copii şi adulţi în lumea digitală, coding, campanii de gen Hackathon, iniţiere în digitalizare şi crearea de bloguri, concursuri creative, ateliere, conferinţe, premii etc. Pentru reuşita acestor programe, bibliotecarii s-au dotat cu echipamente IT, dar în acelaşi timp au cooperat cu parteneri experţi recunoscuţi pe piaţă, s-au documentat zilnic şi astfel au ţinut pasul cu noutăţile şi au putut oferi servicii comunităţii. Sesiunea a fost interactivă, punctată de multe intervenţii şi întrebări. M-au impresionat pasiunea, interesul şi devotamentul profesionale ale bibliotecarilor din bibliotecile publice, adesea persoane foarte carismatice, care ştiu să prezinte convingător şi să mobilizeze comunităţile. Roboţii au fost de departe personajele preferate ale bibliotecarilor a treia zi de conferinţă, pentru rolul lor de asistent al muncii în bibliotecă, fiind folosiţi cu succes în executarea diferitelor sarcini, promovare şi publicitate. Institutul Goethe, unul dintre partenerii şi susţinătorii tradiţionali ai evenimentului, a prezentat spaţiile experimentale din bibliotecile aparţinând reţelei sale. Astfel, spaţii creative şi inovative întâlnim pe meridiane diferite, de la Varşovia şi Bratislava până la Johannesburg şi în Namibia (de la Cutia de jocuri – Gamebox la staţia creativă de muzică şi Game Jam, la spaţii tematice care subliniază importanţa ecologiei, science fiction-ului prin corpurile de iluminat instalate, a călătoriilor şi până la colţul democraţiei cu publicaţii de gen). Lucrările conferinţei s-au dovedit dense şi utile, bine organizate, respectându-se timpul alocat, iar publicul numeros prezent a fost interesat şi a pus întrebări. Un eveniment profesional de calitate!

Marți, 19 iunie, de la 17:00, la Facultatea de Litere (sala Gheorghe Crăciun), sunteți invitați la o întâlnire cu scriitoarea Cristina Andrei, autoarea cărții „Matriarhat”, apărută în colecția de literatură română contemporană n`autor.

Despre cele opt povestiri din carte, vor vorbi și Adrian Lăcătuș, decanul Facultății de Litere și Eli Bădică, coordonatoarea colecției n’autor .

Opt povestiri și opt personaje feminine foarte diferite sunt surprinse în acest volum, fie în zona lor de intimitate – dragoste, căsnicie, familie –, fie în viața lor socială și profesională.

Oricare este povestea lor – o fată din flori ajunsă orfană, o cântăreață al cărei destin este schimbat definitiv de o tentativă de viol la sfârșitul unei nunți, o jurnalistă influentă, a cărei încredere în sine este știrbită de revolta bruscă a soțului –, toate vorbesc, într-un fel sau altul, despre societatea contemporană definită prin relaţia femei–bărbaţi şi a raporturilor de putere sau de supunere (pre)stabilite între ei.

https://nemira.ro/matriarhat

Programul oferit de bibliotecarii germani invitaților străini a inclus în 12 iunie, pentru început, vizita la Staatsbibliothek Berlin. Clădirea, edificată în secolul al XIX-lea, este spațioasă și monumentală, impunând prin colecțiile ei (este păstrătoarea mai ales a patrimoniului prusian, dar nu numai, deținând partitura originală a Simfoniei a XIX-a de L. v. Beethoven printre altele) și reflectând istoria Germaniei despărțite în două state și sisteme diferite după al doilea război mondial. Cu atenție, germanii au păstrat moștenirea trecutului, conservând structurile vechi, dar clădirea este în continuă expansiune, ridicându-se aripi noi și moderne, unele fiind în curs de construcție sub conducerea echipei mixte de arhitecți, constructori și bibliotecari. Fiind principala bibliotecă științifică, grija bibliotecarilor s-a concentrat asupra asigurării condițiilor de studiu în sălile de lectură, asupra facilităților și respectării utilizatorilor. Totul, de la căile de acces la mobilier, iluminat, norme de comportament, reflectă preocuparea pentru a crea climatul de lucru favorabil cercetării și respectul suprem pentru cititor. Am vizitat Centrul de digitalizare al bibliotecii, înființat în 2007, cu un master plan urmat pas cu pas de o echipă numeroasă, folosind echipamente complexe și responsabilă de sarcinile de captura, prelucrare, stocare, acces, în colaborare cu bibliotecarii ce fac selecția materialului. Am observat un lucru util bibliotecarilor: în funcție de starea lor, cărțile vechi și groase de secol XIX de la raftul cu acces liber aveau semnalată permisiunea de copiere doar sub supravegherea bibliotecarilor și nu la copiatorul folosit de cititori, din rațiuni de conservare a legăturii lor în bune condiții.  La amiază ne-am reunit la Podiumul asociației, iar gazda noastră, Hella Klauser, ne-a prezentat programele internaționale ale asociației. În colaborare cu mai multe structuri ale statului german, printre care Institutul Goethe, asociația susține trei tipuri de programe: vizite profesionale individuale la biblioteci germane și reciproce, vizite de studiu la anumite biblioteci și programele de parteneriate interstatale așa cum sunt cele în derulare cu Olanda și SUA. Pentru cei interesați, acestea sunt oportunități profesionale. A urmat prezentarea bibliotecilor publice germane, de către Anna Jacobi și Judith Galka, o ofertă atractivă de biblioteci inovatoare, ca arhitectură și servicii, printre care Zentral und Landes Bibliothek Berlin (ZLB), Biblioteca Grimm a Universității Humboldt, deschisă  în 2011, Schiller Bibliothek, deschisă într-un complex social, Biblioteca Pablo Neruda care s-a ridicat prin reconstrucția clădirii unei grădinițe. În sfârșit, Hella Klauser a invitat pe toți cei de față să se prezinte, să spună care sunt propriile așteptări de la congresul bibliotecarilor germani și cum se gândesc să contribuie la cooperarea internațională între biblioteci.

Grație amabilității colegilor germani din secțiunea Bibliothek und Information a Asociației bibliotecilor germane și în mod special Hellei Klauser, responsabilă de relații profesionale internaționale, am ocazia să particip la Conferința Bibliothekartag de la Berlin, ediția 107, între 12-15 iunie 2018, un eveniment profesional anual de anvergură. Centrul congresului este hotelul Estrell din cartierul Neuköln, care, cu uriașele și complexele sale facilități, se dovedește a fi locul cel mai potrivit. Încă de la intrare ne-au întâmpinat steagurile Bibliothekartagului, cu sigla, deviza și datele evenimentului, în chip de bun venit la sărbătoarea profesională a bibliotecarilor. Sunt de față 4000 participanți din Germania, dar și invitați din străinătate, din 17 țări (printre care Austria, Coasta de Fildeș, Elveția, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Namibia, Olanda, Polonia, România, SUA), cu unele dintre ele Asociația bibliotecilor germane având parteneriate și colaborări de durată. Congresul este foarte complex, cuprinzând manifestări de formate variate, de la sesiuni de comunicări tradiționale, expoziție de postere, târg de firme cu produse și servicii pentru biblioteci la cele moderne și interactive, precum ateliere, laboratoare, mese rotunde, dezbateri organizate atent și conduse de moderatori experți. M-au impresionat sigla evenimentului, ce configurează Poarta Brandenburg deasupra căreia se află o carte, simbolizând victoria minții umane și a cărții și deviza Offen und vernetzt (Deschis și conectat). Astfel, ceea ce am aflat înaintea începerii congresului, în 11 iunie 2018, anunță un eveniment pregătit cu atenție și profesionalism.

Vă comunicăm o invitație la un eveniment special, organizat de cei ce iubesc și respectă tradiția:

Sambata, 23 iunie 2018, grupul Sezatoare la Brasov va invita de la orele 10:00-12:00 la expozitia de cusaturi populare ”Centenar 1918-2018 în 100 de modele de la stramosi mostenire” ce va fi gazduita de catre Biblioteca Judeteana ”G. Baritiu” din Brasov.

In cadrul acestei expozitii se pot admira 100 de modele de cusaturi populare lucrate de catre doamnele sezatorii cu gandul la stramosi si din dorinta de a le lasa mostenire generatiilor viitoare, caci, nu-i asa, un popor fara traditii este un popor fara viitor!

Intrarea este libera si ne-am bucura sa va avem alaturi in aceasta zi de mare incarcatura emotionala pentru noi.

Expozitia va putea fi admirata timp de o saptamana si dorim sa multumim pe aceasta cale tuturor celor care s-au implicat trup si suflet si au facut posibil un astfel de eveniment!