Începând de anul trecut, din 2016, graţie donaţiei generoase din partea doctoriţei Paula Zîmbreanu, fiica Monicăi Andriesei, se decernează Premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în activitatea de bibliotecă unui bibliotecar meritoriu. Juriul braşovean de la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” a fost atent tot anul, observând şi evaluând performanţele bibliotecarilor. La ediţia din anul 2017, am ales o bibliotecară din mediul rural, la fel cum am făcut şi anul trecut. Am avut mai mulţi candidaţi, atât din judeţul nostru, cât şi din ţară: Elena Odăianu din Dumbrăviţa, Anca Silvia Taflan din Mândra, Anamaria Gáspár din Racoş (toate trei din judeţul Braşov), dar şi bibliotecara sufletistă din comuna Homocea, judeţul Vrancea, Alina Valentina Ocheană din Medgidia, Raluca Istrate din Satu Mare, două bibliotecare din comunele judeţului Gorj. Voind încă de la început să lărgim cadrul de la judeţul nostru, am analizat şi premiul a mers la doamna Ioana Roşu, bibliotecara din comuna Bărbăteşti, judeţul Gorj. Premiul a fost decernat la Cluj, cu ocazia Conferinţei Naţionale a ANBPR, în cadru festiv, dorind să facem cunoscut evenimentul la nivel naţional. Acolo a fost prezentă şi bibliotecara Ioana Roşu, adusă prin mijlocirea generoasă a colegilor noştri de la Biblioteca Judeţeană Gorj. Alături de felicitările noastre reînnoite, mai jos veţi găsi motivaţia alegerii juriului braşovean pentru candidata din judeţul Gorj:
Mândria comunei Bărbăteşti din judeţul Gorj sunt biblioteca publică şi muzeul amenajate în satul Petreşti, într-o şcoală veche de 100 de ani, reabilitată acum. Dar cel mai mult autorităţile şi oamenii din Bărbăteşti se mândresc cu bibliotecara Ioana Roşu, cea care se ocupă de biblioteca, muzeul şi căminul cultural de aici. Din anul 1994 lucrează la biblioteca publică din această comună, făcând naveta zilnic din comuna vecină Aninoasa unde locuieşte.
Dintotdeauna pasionată de carte şi citit, iubind oamenii, Ioana Roşu a avut un vis în copilărie: să devină medic. Viaţa i-a oferit ocazia să lucreze într-un spital de copii, la contabilitate şi administraţie, fiind mereu în preajma copiilor internaţi pe care îi ajuta şi îi învăţa să citească şi să scrie. Un timp a fost profesor suplinitor la şcoala din satul natal şi atunci a descoperit pasiunea pentru bibliotecă. Îi plăcea să meargă cu elevii la biblioteca şcolară şi să îi sfătuiască să aleagă cărţile potrivite vârstei lor. Împreună cu ei, a fondat un cerc de teatru, punând în scenă operele citite. O vreme a lucrat la Casa de cultură din Cărbuneşti, unde a organizat concursuri, cursuri de dansuri populare şi alte activităţi culturale. Între timp, a continuat pregătirea profesională proprie, absolvind cursurile Şcolii postliceale sanitare, Facultăţii de drept la zi, masterul în drept, cursul de expert în achiziţii şi cel de formator.
Din decembrie 1994 a început să lucreze la biblioteca publică din comuna Bărbăteşti, mai întâi cu jumătate de normă. A muncit din greu la aranjarea cărţilor, după care a trebuit să se mute în noul sediu. A plâns, simţind că a muncit în van, dar truda nu a fost zadarnică. Atunci, cu cărţile deja organizate pe domenii şi autori şi cu ajutorul voluntarilor a mutat şi rearanjat biblioteca în noua casă. S-a luptat cu greutăţile, cu lipsa căldurii, a banilor, dar a izbutit să răspundă celor care călcau pragul bibliotecii. Hărnicia şi implicarea, precum şi pregătirea profesională au făcut să fie o persoană pe care autorităţile contează: alături de munca de bibliotecă, în 2014 era secretara primăriei pe durată determinată, preşedinta Comisiei de licitaţii, responsabila de arhiva primăriei şi căminele culturale şi medicul echipei de fotbal din comună.
La bibliotecă a iniţiat multe proiecte şi a aplicat idei ca să atragă oameni spre lumea cărţii, să transmită şi să insufle dragostea de lectură. A încheiat protocoale de colaborare cu şcolile, chiar cu cele din comunele învecinate, cu biserica şi preotul din sat. Astfel, biblioteca şi comunitatea au crescut împreună: dacă în anul 2002 biblioteca avea 20 abonaţi, în 2012 avea peste 600 cititori activi. Pentru copii a amenajat Căbănuţa poveştilor, în dreptul rafturilor cu literatura pentru copii, făcând locul confortabil şi prietenos, o căsuţă făurită cu mâinile ei şi populată de jucării de la fetiţele ei. Ioana Roşu nu i-a uitat pe oamenii ce nu pot veni la bibliotecă, dar îşi doresc să citească. Între cititorii ei se numără vârstnici dintre care 12 persoane imobilizate la pat. Pentru ei a apelat la poşta satului, prin ea bătrânii transmit ce cărţi doresc să citească, iar bibliotecara lunar le duce cărţile acasă cu maşina. „Cum să îi refuz unui om dreptul de a citi? Printre cititori sunt şi oameni bătrâni, cărora le trece timpul mai uşor citind, oameni care iubesc lectura“, a motivat gestul bibliotecara din Bărbăteşti. Biblioteca parohiei de peste drum este găzduită într-una din sălile bibliotecii, preotul permiţând accesul la biblioteca bisericii şi folosirea cărţilor de către comunitate. Muzeul cuprinde obiecte gospodăreşti şi bisericeşti, costume populare şi scoarţe, păstrând vie memoria locală şi fiind vizitat de turişti. În biblioteca publică din Bărbăteşti afli un spaţiu viu, cu cărţi şi computere din programul Biblionet, unde toţi, de la mic la mare, descoperă ceva ce îi este necesar. De fapt, la Braşov credem sincer că aşa trebuie să fie şi să arate o bibliotecă pentru comunitate.
Visurile bibliotecarei nu se opresc aici. Cu iubire şi credinţă pentru familie – este mama a patru fete -, pentru cuvântul Domnului şi pentru oameni, Ioana Roşu încearcă mereu să slujească oamenii şi pe Cel de Sus prin carte şi bibliotecă. Într-un moment mărturisea: „Aș vrea să fac foarte multe lucruri, dar, ca de obicei, banii sunt problema principală. Aș vrea să fac cursuri de calculator pentru copiii din satele comunei, copii a căror situație materială a familiilor nu este bună. Aș vrea să vină cât mai mulți la bibliotecă, să beneficieze de programe, să citească. De asemenea, îmi doresc foarte mult să găsesc fondurile bănești necesare achiziționării unui reportofon. În comună mai sunt câțiva bătrâni care au fost în război, bătrâni care știu foarte multe lucruri despre istoria comunei. Aș vrea să îi înregistrez, să le scriu poveștile, amintirile, să rămână ceva pentru urmași. Am face mult mai multe lucruri, dar nu sunt bani”. Cuvintele sunt oglinda unui bibliotecar şi om exemplar, un model de receptivitate faţă de cei din jur, faţă de nevoile lor şi un exemplu de cum poate o bibliotecă să influenţeze comunitatea şi să susţină dezvoltarea locală. Întotdeauna ideile sunt cele ce generează progres şi atrag resurse, inclusiv băneşti. Ioana Roşu este o resursă şi o valoare pentru breasla bibliotecarilor, un om care reuşeşte să inspire pe cei din jur şi să mişte lucrurile, motiv pentru care îi acordăm premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în munca de bibliotecă.
Juriul premiului acordat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov
Despre Monica Andriesei: MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru ceilalţi, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă.
Pentru că bibliotecarele Secției pentru copii – 
Mela, Melinda și Jeni – fac tot ceea ce fac cu multă pasiune și dăruire, zilele trecute, una dintre zânele care sălășluiește, nu într-o poveste, așa cum v-ați fi imaginat, ci în realitatea imediată, s-a gândit să răsplătească muncă celor trei bibliotecare.
Ultimele comentarii