Arhivă

Arhivă pentru octombrie, 2017

Start într-un nou concurs

octombrie 31st, 2017 Fără comentarii

Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – ANBPR anunță lansarea aplicației web „Jurnalul – portal spre cultură”, proiectul editorial cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Cu această ocazie, vă invităm să participați la concursul cu premii surpriză inspirat de acest jurnal.

MON17_009_Brasov_Diary_logo_V1-02

Categories: Diverse Tags:

Bienala Europeană de Poezie din Brașov, Ediția a III-a. The Duty of Disobedience | Datoria nesupunerii

octombrie 30th, 2017 Fără comentarii

22770712_10210242641489143_4268443903359025745_o

Facultatea de Litere a Universității Transilvania organizează, între 3 și 5 noiembrie 2017, cea de-a treia ediție a Bienalei Europene de Poezie. Evenimentul va avea loc în intervalul 17:00 şi 21:00, la Aula Universității Transilvania din Braşov, respectiv la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.

Bienala de Poezie: Datoria nesupunerii ne propune să explorăm rolul poeziei în societatea contemporană și să redescoperim potențialul transformator al literaturii. Prin lecturi publice susținute de 17 dintre cei mai interesanți poeți europeni, vom pune în discuție capacitatea poeziei de a reacționa la tendințele de radicalizare politică și religioasă și de legitimare prin intoleranță, cât și statutul ei într-o Românie caracterizată de anomie, pe fondul căreia asistăm la conturarea unui nou spirit civic, menit să-i opună rezistență.

Bienala Europeană de Poezie de la Brașov a fost inventată în 2013 de poetul și profesorul de literatură Andrei Bodiu, un om care a crezut întotdeauna în funcția socială a poeziei și în solidaritatea internațională a poeților. De la a doua ediție, din 2015, directorul Bienalei este criticul literar Adrian Lăcătuș, decanul Facultății de Litere, care o organizează alături de colegii săi profesori dar și scriitori.

Categories: Cultura, Evenimente Tags:

Pentru cetăţenii americani din Braşov şi împrejurimi

octombrie 27th, 2017 Fără comentarii

 Consulatul General American

Secţia Consulară-FBU

Piazza della Repubblica

80122 Napoli, Italia
FBU.Naples@ssa.gov

 

Suntem încântaţi să vă anunţăm că reprezentanţii Serviciilor Sociale de la Unitatea pentru ajutoare federale din Napoli, Italia, vor fi disponibili să se întâlnească cu dvs. în Braşov, România,  pe 1 şi 2 noiembrie 2017. Vă putem ajuta cu problemele dvs.legate de serviciile sociale, inclusiv solicitarea numărului de asigurare socială, completarea documentelor de solicitare de sprijin social, precum şi pentru a răspunde la întrebările dvs. individuale despre sprijinul ce se acordă prin serviciile sociale.

 

Vom fi în Braşov în următoarele zile:

  1. miercuri, 1 noiembrie, între orele 14:00 şi 18:00
  2. joi, 2 noiembrie, între orele 13:00 şi 17:00

 

Organizăm întâlniri individuale cu dvs. la:

Biblioteca Judeţeană “George Baritiu”  Braşov 33 – 35,

Bulevardul Eroilor 33-35, Brasov


Trimiteţi , în prealabil, un email la adresa FBU.Naples@ssa.gov cu următoarele date:

  • numele
  • adresa şi numărul de telefon
  • data şi ora la care doriţi programarea
  • întrebările dvs. legate de serviciile sociale.
  • acest e-mail, ce trebuia trimis până la data de miercuri, 25 octombrie 2017, va asigura accesul dvs. in sediul bibliotecii.
  • vă vom confirma programarea prin email şi vă vom transmite detaliile necesare şi lista actelor cu care va fi nevoie să vă prezentaţi la întâlnire.

Vă rugăm să trimiteţi această scrisoare tuturor americanilor care credeţi că ar dori să se întâlnească cu reprezentanţii Serviciilor de asigurare socială

Aşteptăm cu nerăbdare să furnizăm servicii de securitate socială în Braşov.

 

Cu stimă,

Janet Huenink

Ambasada SUA din Roma, Italia

 

Francesco Scrivo

Secţia Consulară-FBU

Napoli

Categories: Diverse Tags:

Dar din dar se face rai

octombrie 25th, 2017 Fără comentarii

Pentru că bibliotecarele Secției pentru copii – Mela, Melinda și Jeni – fac tot ceea ce fac cu multă pasiune și dăruire, zilele trecute, una dintre zânele care sălășluiește, nu într-o poveste, așa cum v-ați fi imaginat, ci în realitatea imediată, s-a gândit să răsplătească muncă celor trei bibliotecare.

Zâna, pe numele ei civil Simona Coman, le-a adus în dar – nu o să credeți -, două canapele moi și încăpătoare, care să-i cuprindă pe toți cei dornici de ceasuri de poveste.

Așa că, începând de astăzi, prichindei, părinți, bunici vă așteptăm în colțul nostru de rai, la bibliotecă!

IMG_6642

Categories: Diverse Tags:

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

Comunicat de presă

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov are bucuria să vă invite la conferinţa „Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori” susţinută de invitata sa, profesoara Steluţa Pestrea Suciu. Evenimentul va avea loc joi, 19 octombrie 2017, de la orele 18,00, în Mansarda Casei Baiulescu.

Tema aleasă aduce în faţa publicului informaţii interesante despre viaţa literară a Braşovului interbelic şi poveştile de iubire care au animat-o. Vor fi evocate figurile mai multor intelectuali şi personalităţi, a căror viaţă sentimentală le-a influenţat în parte opera, iar Braşovul apare ca fundal în aceste istorii personale, oraşul fiind unul dintre personajele întâmplărilor de viaţă şi însufleţind relaţiile. Medalioanele vor fi dedicate Norei Lemeny şi lui Alexandru Bogdan, Smarandei Andricu şi lui Cincinat Pavelescu, Domniţei Gherghinescu-Vania şi lui Lucian Blaga, lui Henriette Yvonne Stahl şi lui Ion Vinea, lui Leny Caler şi lui Mihail Sebastian, Lydiei Manolovici şi lui Octav Şuluţiu. Poveştile lor adevărate de iubire se reflectă adesea în scrierile lor, sentimentele sunt filtrate şi retrăite prin puterea scrisului. Avem ocazia să aflăm povestea reală din spatele textelor, să identificăm locuri din Braşov evocate în creaţia literară şi să ne redescoperim oraşul ca fiind un loc al iubirii şi iubirilor.

Steluţa Pestrea Suciu, născută la 18 decembrie 1943, în Brad, judeţul Hunedoara, este o îndrăgostită de literatură, dramaturgie şi de Braşov. Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, a fost un activ profesor de limba română la Braşov, unde a iniţiat în tainele limbii şi literaturii generaţii de tineri. Împătimită consumatoare de teatru şi de spectacole, a urmărit fenomenul teatral constant, semnând numeroase recenzii şi realizând volume de interviuri cu actori, precum Costache Babii şi Dan Săndulescu.  A semnat mai multe lucrări didactice, a publicat articole de istorie literară şi locală despre Braşov, scotocind atentă în arhive, căutând informaţii în familiile braşovene, păstrând vie memoria urbană a braşovenilor. Restituirile şi articolele de specialitate le-a tipărit în revistele „Astra”, „Limbă şi literatura română”, „Revista de pedagogie”, cotidiane locale, dar şi în numeroase volume, dintre care Străzi, case, oameni din Braşov (2011) este una dintre cele mai reuşite cărţi.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de Departamentul de Ziare şi Reviste al Bibliotecii Judeţene „George BAariţiu” Braşov. Conferinţele va fi însoţită de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste, cărţi poştale ilustrate din fondul bibliotecii.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment ce promitem că va fi cu siguranţă interesant!

Premiul Monica Andriesei ediţia 2017

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

Începând de anul trecut, din 2016, graţie donaţiei generoase din partea doctoriţei Paula Zîmbreanu, fiica Monicăi Andriesei, se decernează Premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în activitatea de bibliotecă unui bibliotecar meritoriu. Juriul braşovean de la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” a fost atent tot anul, observând şi evaluând performanţele bibliotecarilor. La ediţia din anul 2017, am ales o bibliotecară din mediul rural, la fel cum am făcut şi anul trecut. Am avut mai mulţi candidaţi, atât din judeţul nostru, cât şi din ţară: Elena Odăianu din Dumbrăviţa, Anca Silvia Taflan din Mândra, Anamaria Gáspár din Racoş (toate trei din judeţul Braşov), dar şi bibliotecara sufletistă din comuna Homocea, judeţul Vrancea, Alina Valentina Ocheană din Medgidia, Raluca Istrate din Satu Mare, două bibliotecare din comunele judeţului Gorj. Voind încă de la început să lărgim cadrul de la judeţul nostru, am analizat şi premiul a mers la doamna Ioana Roşu, bibliotecara din comuna Bărbăteşti, judeţul Gorj.  Premiul a fost decernat la Cluj, cu ocazia Conferinţei Naţionale a ANBPR, în cadru festiv, dorind să facem cunoscut evenimentul la nivel naţional. Acolo a fost prezentă şi bibliotecara Ioana Roşu, adusă prin mijlocirea generoasă a colegilor noştri de la Biblioteca Judeţeană Gorj. Alături de felicitările noastre reînnoite, mai jos veţi găsi motivaţia alegerii juriului braşovean pentru candidata din judeţul Gorj:

Mândria comunei Bărbăteşti din judeţul Gorj sunt biblioteca publică şi muzeul amenajate în satul Petreşti, într-o şcoală veche de 100 de ani, reabilitată acum. Dar cel mai mult autorităţile şi oamenii din Bărbăteşti se mândresc cu bibliotecara Ioana Roşu, cea care se ocupă de biblioteca, muzeul şi căminul cultural de aici. Din anul 1994 lucrează la biblioteca publică din această comună, făcând naveta zilnic din comuna vecină Aninoasa unde locuieşte.

Dintotdeauna pasionată de carte şi citit, iubind oamenii, Ioana Roşu a avut un vis în copilărie: să devină medic. Viaţa i-a oferit ocazia să lucreze într-un spital de copii, la contabilitate şi administraţie, fiind mereu în preajma copiilor internaţi pe care îi ajuta şi îi învăţa să citească şi să scrie. Un timp a fost profesor suplinitor la şcoala din satul natal şi atunci a descoperit pasiunea pentru bibliotecă. Îi plăcea să meargă cu elevii la biblioteca şcolară şi să îi sfătuiască să aleagă cărţile potrivite vârstei lor. Împreună cu ei, a fondat un cerc de teatru, punând în scenă operele citite. O vreme a lucrat la Casa de cultură din Cărbuneşti, unde a organizat concursuri, cursuri de dansuri populare şi alte activităţi culturale. Între timp, a continuat pregătirea profesională proprie, absolvind cursurile Şcolii postliceale sanitare, Facultăţii de drept la zi, masterul în drept, cursul de expert în achiziţii şi cel de formator.

Din decembrie 1994 a început să lucreze la biblioteca publică din comuna Bărbăteşti, mai întâi cu jumătate de normă. A muncit din greu la aranjarea cărţilor, după care a trebuit să se mute în noul sediu. A plâns, simţind că a muncit în van, dar truda nu a fost zadarnică. Atunci, cu cărţile deja organizate pe domenii şi autori şi cu ajutorul voluntarilor a mutat şi rearanjat biblioteca în noua casă. S-a luptat cu greutăţile, cu lipsa căldurii, a banilor, dar a izbutit să răspundă celor care călcau pragul bibliotecii. Hărnicia şi implicarea, precum şi pregătirea profesională au făcut să fie o persoană pe care autorităţile contează: alături de munca de bibliotecă, în 2014 era secretara primăriei pe durată determinată, preşedinta Comisiei de licitaţii, responsabila de arhiva primăriei şi căminele culturale şi medicul echipei de fotbal din comună.

La bibliotecă a iniţiat multe proiecte şi a aplicat idei ca să atragă oameni spre lumea cărţii, să transmită şi să insufle dragostea de lectură. A încheiat protocoale de colaborare cu şcolile, chiar cu cele din comunele învecinate, cu biserica şi preotul din sat. Astfel, biblioteca şi comunitatea au crescut împreună: dacă în anul 2002 biblioteca avea 20 abonaţi, în 2012 avea peste 600 cititori activi. Pentru copii a amenajat Căbănuţa poveştilor, în dreptul rafturilor cu literatura pentru copii, făcând locul confortabil şi prietenos, o căsuţă făurită cu mâinile ei şi populată de jucării de la fetiţele ei. Ioana Roşu nu i-a uitat pe oamenii ce nu pot veni la bibliotecă, dar îşi doresc să citească. Între cititorii ei se numără vârstnici dintre care 12 persoane imobilizate la pat. Pentru ei a apelat la poşta satului, prin ea bătrânii transmit ce cărţi doresc să citească, iar bibliotecara lunar le duce cărţile acasă cu maşina. „Cum să îi refuz unui om dreptul de a citi? Printre cititori sunt şi oameni bătrâni, cărora le trece timpul mai uşor citind, oameni care iubesc lectura“, a motivat gestul bibliotecara din Bărbăteşti. Biblioteca parohiei de peste drum este găzduită într-una din sălile bibliotecii, preotul permiţând accesul la biblioteca bisericii şi folosirea cărţilor de către comunitate. Muzeul cuprinde obiecte gospodăreşti şi bisericeşti, costume populare şi scoarţe, păstrând vie memoria locală şi fiind vizitat de turişti. În biblioteca publică din Bărbăteşti afli un spaţiu viu, cu cărţi şi computere din programul Biblionet, unde toţi, de la mic la mare, descoperă ceva ce îi este necesar. De fapt, la Braşov credem sincer că aşa trebuie să fie şi să arate o bibliotecă pentru comunitate.

Visurile bibliotecarei nu se opresc aici. Cu iubire şi credinţă pentru familie – este mama a patru fete -, pentru cuvântul Domnului şi pentru oameni, Ioana Roşu încearcă mereu să slujească oamenii şi pe Cel de Sus prin carte şi bibliotecă. Într-un moment mărturisea: „Aș vrea să fac foarte multe lucruri, dar, ca de obicei, banii sunt problema principală. Aș vrea să fac cursuri de calculator pentru copiii din satele comunei, copii a căror situație materială a familiilor nu este bună. Aș vrea să vină cât mai mulți la bibliotecă, să beneficieze de programe, să citească. De asemenea, îmi doresc foarte mult să găsesc fondurile bănești necesare achiziționării unui reportofon. În comună mai sunt câțiva bătrâni care au fost în război, bătrâni care știu foarte multe lucruri despre istoria comunei. Aș vrea să îi înregistrez, să le scriu poveștile, amintirile, să rămână ceva pentru urmași. Am face mult mai multe lucruri, dar nu sunt bani”. Cuvintele sunt oglinda unui bibliotecar şi om exemplar, un model de receptivitate faţă de cei din jur, faţă de nevoile lor şi un exemplu de cum poate o bibliotecă să influenţeze comunitatea şi să susţină dezvoltarea locală. Întotdeauna ideile sunt cele ce generează progres şi atrag resurse, inclusiv băneşti. Ioana Roşu este o resursă şi o valoare pentru breasla bibliotecarilor, un om care reuşeşte să inspire pe cei din jur şi să mişte lucrurile, motiv pentru care îi acordăm premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în munca de bibliotecă.

Juriul premiului acordat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

Despre Monica Andriesei: MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru ceilalţi, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă.

Categories: Diverse Tags: