Blogul bibliotecii din Brasov

Avem în luna noiembrie diverse întâlniri şi evenimente, de la cele comunitare, dezbateri şi până la cele literare, culturale, de civilizaţie. Iată mai jos oferta noastră:

Marţi, 01.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 11,00-15,30 – Prezentare de kimono cu Asociaţia Musashino – Braşov

Marţi, 01.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Reason Guard – club tematic de dezbateri pentru liceeni

Participarea numai pe bază de înscriere. Pentru informaţii suplimentare luaţi legătura cu Biblioteca Engleză – persoană de contact Mariana Picu

Miercuri, 02.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00 – 20,00 – Workshop pentru tineri organizat de Centrul de voluntariat Braşov

Joi, 03.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00-20,00 – Proiecţie de film japonez de animaţie cu Asociaţia Musashino – Braşov

Marţi, 08.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Reason Guard – club tematic de dezbateri pentru liceeni

Participarea numai pe bază de înscriere. Pentru informaţii suplimentare luaţi legătura cu Biblioteca Engleză – persoană de contact Mariana Picu

Miercuri, 09.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Grup de sprijin pentru dependenţi

Vineri, 11.11.2016, Liceul teoretic Apriliy Lajos, orele 9,30/10,30 – Sărbătoarea Sf. Martin cu Secţia Maghiară a Bibliotecii Judeţene Braşov

Marţi, 15.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, Mediateca francofonă, orele 10,30-12,00 – Atelier de reciclare creativă a hârtiei cu clasa a IV-a de la Şcoala gimnazială nr. 6 Braşov, cu ocazia Zilei Mondiale a Reciclării

Marţi, 15.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Reason Guard – club tematic de dezbateri pentru liceeni

Participarea numai pe bază de înscriere. Pentru informaţii suplimentare luaţi legătura cu Biblioteca Engleză – persoană de contact Mariana Picu

Joi, 17.11.2015, Mansarda Casei Baiulescu, orele 15,00 – Întâlnire cu scriitoarea Doina Ruşti

Joi, 17.11.2015, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Cineclub francofon: „L’arbre” (Franţa, 2010) Un film de Julie Bertuccelli. Cu Charlotte Gainsbourg, Morgana Davies, Marton Csokas.

Dramă, 100 minute

Filmul a fost nominalizat la Premiile César pentru cea mai bună muzică originală, pentru cea mai bună actriţă (Charlotte Gainsbourg) şi pentru cea mai bună adaptare

Rezumat: În Australia, Dawn şi Peter trăiesc fericiţi alături de cei patru copii ai lor, într-o casă la umbra unui smochin uriaş. Când Peter moare, fiecare încearcă să supravieţuiască dramei în felul său. Fetiţa de 8 ani, Simone, crede că tatăl ei trăieşte în copacul casei. La un moment dat, împărtăşeşte secretul mamei. Treptat, Dawn îşi revine şi se reîntoarce la muncă. Poate spera la o nouă dragoste. Dar copacul devine asemeni unei fiinţe vii şi se opune, asediind casa şi familia cu crengile sale uriaşe şi cu vietăţile pe care le adăposteşte. Ce se va întâmpla? Va rezista Dawn?

Luni, 21.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Spectacol de teatru „Cum se zice” de Roberto Mazzucco. Regia Florin Tronaru. Interpretează: Beatrice Biro, Andrei Netejoru, Alecs Veres (Teatrul de Aici al Mediatecii Norbert Detaeye).

Eveniment în cadrul Festivalului Etnovember Braşov

Marţi, 22.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Reason Guard – club tematic de dezbateri pentru liceeni

Participarea numai pe bază de înscriere. Pentru informaţii suplimentare luaţi legătura cu Biblioteca Engleză – persoană de contact Mariana Picu

Miercuri, 23.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 11,30 – Sărbătoarea Recunoştinţei (Thanksgiving) împreună cu Secţia de limbă engleză a Bibliotecii Judeţene Braşov şi elevii Şcolii gimnaziale nr. 14 Braşov

Miercuri, 23.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Grup de sprijin pentru dependenţi

Luni, 28.11.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 13,00-16,00– Prelegere despre violenţa domestică faţă de femei susţinută de delegatul Fundaţiei Micu Bogdan

Eveniment organizat cu prilejul Anului european al stopării violenţei împotriva femeilor 2016, din iniţiativa Secţiei de limbă engleză a Bibliotecii Judeţene Braşov

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei Între munte şi mare – transhumanţa mocanilor bârsani în Dobrogea. Evenimentul va avea loc miercuri, 26 octombrie 2016, orele 16,00, la Biblioteca Judeţeană Braşov, etaj I.

Expoziţia este organizată împreună cu Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” Constanţa şi cu Asociaţia Izvorul din Săcele ca partener. Ideea a aparţinut Bibliotecii Judeţene Constanţa, care a dorit să valorifice documentele despre mocani existente deopotrivă în locul de origine, în Transilvania, cât şi în Dobrogea, unde mulţi s-au stabilit şi au înfiinţat întreprinderi, ferme, prăvălii. Propunerea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de personalul Bibliotecii Judeţene Braşov şi astfel a luat naştere expoziţia duplex despre mocani. Primul eveniment al acestei iniţiative este vernisajul din 26 octombrie 2016 la Braşov, de Sf. Dumitru, data tradiţională a mocanilor de plecare la iernat în Dobrogea, „la baltă” cum se spunea. Al doilea eveniment se va petrece în jurul datei de 23 aprilie 2017, la Constanţa, reper cronologic tradiţional pentru transhumanţă, turmele şi păstorii venind la păşunat în munţi, pe proaspetele şi gustoasele păşuni alpine.

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi-a dorit în mod special ca această expoziţie să fie una comunitară şi nu una exclusiv bazată de colecţiile proprii. A dorit să implice pe urmaşii mocanilor bârsani, amintirile şi poveştile lor despre acest fenomen economic şi experienţă de viaţă care este transhumanţa. De aceea a apelat la alte instituţii de memorie din Braşov, organizaţii nonguvernamentale, colecţionari şi persoane fizice, la depozitul lor de mărturii revelatoare. Demersul ei a fost susţinut de Asociaţia Izvorul din Săcele (prin doamna preşedintă Georgeta Souca şi vicepreşedintă Maria Zbarcea), care s-a alăturat ca partener efortului de documentare, dar şi de persoane fizice, precum domnul Nicolae Eftimie şi doamna Cornelia Daneş din Săcele, colecţionari precum Vasile Aldea din Braşov, doamna profesoară Corina Sporea Bărăgan din Vama Buzăului, care au pus cu generozitate la dispoziţie fotografii, reviste, planşe etc.  Nu vreau să uit mulţumirile către colegele mele Eva Dinu şi Mihaela Lupu, care au făcut documentarea iniţială despre Săcele şi mocani, punându-mi datele la dispoziţie. Mulţumiri calde datorăm Angelei Dobrescu, doamnei bibliotecar Eva Pandelaş şi domnul inginer Constantin Bârsan din Săcele, care ne-au ajutat cu diseminarea informaţiilor.

Expoziţia cuprinde publicaţii, cărţi, documente, hărţi, cărţi poştale ilustrate din colecţiile bibliotecii şi ale altor instituţii şi persoane. Am expus lucrări generale despre păstoritul ardelenilor (de la cele vechi de J. Hintz şi jurnalul de călătorie al lui Hans Christian Andersen la cele despre mărgineni şi C. Giurescu, Transilvania în istoria poporului român), însoţite de imagini ale mocanilor din zona de Mărginime (Avig) şi din Tohanul Vechi pentru a reda amploarea geografică şi vechimea acestui fenomen. Au urmat lucrările speciale despre mocani, intre care studiile lui Dumitru Şandru şi al lui Tudor Mateescu ocupă un loc special, împreună cu hărţi, tabele statistice reproduse şi fotografii cu ciobani din Ţara Făgăraşului (muntele Nehoiul) din colecţia fotografului Emil Fischer din Sibiu. Preocupările săcelenilor pentru istoria proprie sunt reflectate de articolele scrise de Ion Lapedatu şi Ion Ghelase, iar transhumanţa este ilustrată de imagini, albumele familiei Median şi De demult, atlase, fotografia familiei Bucurenciu, ce au ales să se stabilească în Dobrogea. Presa săceleană (Viaţa Săceleană, Plaiuri săcelene), portul mocănesc din Săcele, câteva personalităţi săcelene, – Al. Lapedatu, George Moroianu, Gh. Dragoş şi N. G. V. Gologan -, lucrări despre trecutul şi prezentul Săcelelor ilustrează restul vitrinelor din expoziţie, cu cărţi, fişe biografice, fotografii. În centrul expoziţiei se află 8 planşe de dimensiuni mari cu imagini reproduse după fotografiile familiilor mocăneşti săcelene, purtând costumul tradiţional, alături uneori de turmele de oi care i-au făcut vestiţi.

Colaboratori la această expoziţie, cu imagini originale şi în copie, sunt Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul de Artă Braşov şi Direcţia judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, cărora le mulţumim pentru răspunsul profesionist şi disponibilitate

Miercuri după-amiază, de Sf. Dumitru, sărbătorim împreună istorii mocăneşti cu prilejul deschiderii expoziţiei Între munte şi mare – transhumanţa mocanilor bârsani în Dobrogea. Alături de bibliotecarii braşoveni, vor fi prezenţi şi vor lua cuvântul doamna director Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman”, urmaşă la rândul ei, pe linie paternă, a familiei de mocani Bucurenciu din Satulung – Săcele, reprezentanţii Asociaţiei Izvorul din Săcele şi invitat de onoare domnul Dumitru Voinea, ce va relata amintiri despre mocani şi ce însemna transhumanţa pe vremuri pentru ei.

Nu în ultimul rând, vrem ca această expoziţie să fie un omagiu adus memoriei celui care a fost arhitect Dan Median, pasionat păstrător al memoriei trecutului, studios al arhitecturii monumentelor sacre şi laice săcelene, un fiu al Săcelelor şi un urmaş al mocanilor, purtători de valori şi modele de viaţă. Dan Median a donat bibliotecii anul trecut imagini din arhiva familiei sale şi datorăm cinstire amintirii sale pentru acest gest.

Vă aşteptăm cu drag!

 

Vă amintiți că în copilărie, bunicilor voștri, când ascultau emoționați romanțele Ioanei Radu, li se umezeau ochii și le înflorea zâmbetul pe chip?! Pe vremea aceea, eu, o puștoaică, nu prea prețuiam cântecele bunicii. Dar am trăit sentimentul melancoliei și al frumuseții romanțelor vinerea trecută, când am avut o ședință de meloterapie la căminul pentru vârstnici din cartierul Noua. De șase săptămâni am început o colaborare cu Direcția de Servicii Sociale, care ne-a cerut și rugat să oferim servicii de bibliotecă vârstnicilor din căminul din Noua. Astfel, împreună cu colega mea, Ioana Căpățână, am început săptămânal să mergem în cămin, să citim, să ascultăm, să discutăm. Am descoperit cu plăcere persoane cu o bucurie rară a vieții, cu probleme de viață, cu dureri, dar care savurează câteva ore petrecute în compania cărților sau a muzicii. Literatura și muzica îi inspiră, îi alină, îi îndeamnă la confesiuni, comentarii, visare sau pure amintiri. Simt o nevoie acută de a vorbi, împărtăși și de a fi ascultați, pentru a alunga singurătatea. Melodiile audiate i-au făcut să își reamintească versurile, să cânte, să murmure versurile, cu gândul la clipele frumoase din viață, i-au liniștit, iar la sfârșit am întâlnit aceeași privire, precum a bunicii mele, de bucurie și plăcere că au auzit ceva drag și scump sufletelor lor. Pentru noi, bibliotecarii, a fost un moment de descoperire a frumuseții acestui gen muzical și de reconfirmare a puterii muzicii asupra firii omenești.

7 ani de poveste cu Ceai et caetera

7 octombrie, 19h00

A fost odata ca niciodată un Palat al Ceaiului unde veneau oameni din întregul regat să deguste băuturile magice adunate din toate colţurile lumii. Regina Scorţişoară şi Regele Ghimbir făceau mari adunări în fiecare seară, la care cântau, povesteau ori se jucau cu prietenii apropiaţi. Palatul a început să fie din ce în ce mai îndrăgit şi să adune ilustratori, pictori, dansatori şi artişti de tot felul, gata oricând să împărtăşească din aventurile şi călătoriile lor. Iar locuitorii din regat veneau să îi asculte şi să îi vadă, fără să le lipseacă vreodată din mână câte o ceşcuţă de ceai. Ceaiul însă nu era singura atracţie în acest minunat palat. În fiecare seară, mesele erau acoperite de cărţi colorate, zaruri şi piese de lemn în miniatură, iar oamenii râdeau şi se jucau până târziu în noapte.

Recunoaştem, de la ei am împrumutat ideea şi aşa am vrut să fie ceainăria noastră, un loc magic, plin de poveşti, unde oamenii vin cu drag şi de unde nu mai vor să plece. Au trecut între timp 7 ani. Ceaiul a rămas ingredientul secret care ne aduce împreună. Dar am încercat multe reţete de atunci, am schimbat o casă şi ne-am făcut noi prieteni.

Vă invităm vineri, pe 7 octombrie la ora 19h00, să sărbătorim împreună, ca în fiecare an. Cu turtă dulce, prăjtura Marlenka şi mai nou adaugate în meniu, prăjiturile delicioase preparate de Omuleţul cu bască Roşie.

Potluck raw & vegan – împărțim secrete și degustăm mâncare sănătoasă

20 octombrie 2016, 20h00

Te invit la un potluck raw și vegan, un eveniment fain ce va avea loc la ceainăria Ceai et caetera de pe strada Latină nr. 15. Vei cunoaște oameni frumoși și interesați de o viață sănătoasă, vei degusta preparate delicioase, vei afla rețete noi, vei râde și vei face schimb de impresii cu cei prezenți.

Biletul de intrare pentru fiecare persoană constă în:

• Un preparat fără foc sau gătit dar vegan care să ajungă la 3 persoane. Nu te speria dacă nu știi să gătești sau nu ai timp, poți aduce o salată simplă din fructe sau legume.

• Consumație de la ceainărie (ceai, limonadă, oranjadă sau fresh)

Înscrierile se fac la adresa de e-mail ramona.chivereanu@gmail.com

Te aștept cu drag,

Ramona Chivereanu

Evenimente săptămânale:

Clubul de Board games reloaded

În fiecare luni de la 19h00

Dacă te numeri printre pasionații de board games, aici ți-ai găsit locul. În fiecare luni pasionații de board games se întâlnesc sus în Șchei, la ceainărie. Începând cu ora 19.00, un nou joc așteaptă cuminte să fie descoperit și exploatat la maxim. Fie că preferi jocurile cu cărţi (Saboteur, Solo, Bohnanza), de strategie (Dominion, Risk, Game of Thrones, Qwirkle), sau cu poveşti (Dixit, Dixit Odyssey), găseşti la noi peste 80 de board games din care să alegi!

Oricare ar fi abilitatea ta, în jocurile board games vei descoperi întotdeauna cum să o exersezi. Membrii clubului de board games te vor ajuta să intri-n joc!

Atenție! Provoacă dependență! S-ar putea să țină cel puțin până la toamnă!

Toastmasters International Weekly Meeting – public speaking club in English

Every Tuesday, from 7 p.m.

Toastmasters International is a nonprofit educational organization that teaches public speaking and leadership skills through a worldwide network of meeting locations. Since 2010, Brasov Toastmasters Club has been dedicated to helping people become better Speakers and better Leaders. By joining our weekly meeting you will find a supportive and positive learning experience in which members are empowered to develop communication and leadership skills, resulting in greater self-confidence and personal growth!

Friday Night Magic

În fiecare vineri de la 19h00

Magic The Gathering este primul joc apărut, de tipul „trading card game”. În 2011, la nivel mondial, comunitatea avea peste 11 milioane de jucători. Persoanele interesate să se distreze, dar care vor să își dezvolte abilitățile strategice sunt așteptate în fiecare zi de vineri, să intre în comunitatea jucătorilor de Magic The Gathering, din Brașov.

Clubul de limbi străine: franceză, engleză și în viitor germană

Întâlnirile au loc marți sau miercuri, la două săptămâni, la ora 19h00, în funcție de disponibilitatea participanților

Iubești limbile străine?

Știi cât de important este ca în CV să îți poți strecura cunoștințele unei limbi străine?

Cunoști o limbă străină dar nu ai mai exersat-o demult?

Cum ar fi să îți poți exersa abilitățile de comunicare și cunoștințele în cadrul unei întâlniri cu oameni care doresc același lucru?

La Ceai et caetera s-a deschis sezonul de primăvară, pretexte găsim pentru conversație… haideți să încercăm într-o limbă străină!

Vei avea ocazia să te întâlnești cu vorbitori nativi ai unei limbi străine, să te distrezi și să te relaxezi la un ceai cald sau la o ciocolată delicioasă.

Evenimente permanente:

“În joacă” – Peretele care a prins viață datorită elevilor clasei a IX-a arhitectură de la Liceul de arte plastice Hans Mattis-Teutsch, coordonați de doamna profesoară Cristina Lorincz

Începând cu Iulie 2015

Lucrarea reprezintă înfruntarea dintre cei doi șahiști înfățisați prin cunoscutele lucrări de artă: Venus din Milo și Gânditorul de la Hamangia. Fiecare combatant luptă din turnul lui, Venus din Milo se află în turnul de Jenga, iar Gânditorul în turnul de cărți. Firește, respectând realitatea, statuia reprezentativă culturii Greciei antice, neavând mâini, nu poate face nicio mutare pe tabla de șah, piesele ei fiind zdrobite de armata adversarului.

Obiectele si personajele lucrării pot fi interpretate. De exemplu, dacă s-ar lua fiecare bucată a picturii se pot descoperi elemente esențiale oricărui joc: turnul de Jenga și cel de cărți reprezintă practica, experiența și măiestria, Venus reprezintă frumusețea și plăcerea jocului, armata de piese reprezintă duritatea și rigiditatea, Jokerii sunt copilaria și bucuria, transformarea pieselor de remi în cărți de joc aduce aminte de magia transmisă, Monalisa reprezintă misterul, iar, nu în ultimul rand, Gânditorul reprezintă tactica și strategia bine gândită. Toate aceste elemente alcătuiesc fiecare joc minunat.

Personajele pot fi înțelese și ca niste trăsături, caractere sau acțiuni ale societății, Jokerii reprezintă tinerețea, fericirea, spontaneitatea și, totodată, lipsa de griji și indiferența față de probleme, în timp ce Venus reprezintă frumusețea fizică, iar Gânditorul reprezintă omul îngândurat, grijuliu, cel care planifică fiecare mișcare, fiind in opoziție cu Jokerii.

Proiectul acestei picturi pe perete a fost unul îndrăzneț, având în vedere că a fost pentru prima dată când cei unsprezece tineri au pictat la asemenea dimensiuni (peretele având 4,25 m X 2,60 m) și mai ales pentru că au lucrat în echipă. Ei au alcătuit o echipă frumoasă și plină de talente distincte. La început ideile au venit din partea întregului grup și, filtrându-le și punandu-le pe hârtie au ajuns la un desen care mai apoi avea să devină o pictură cât tot peretele. Toate detaliile aproape că au dublat timpul de lucru estimat inițial. Toți au lucrat cât de bine au putut și cu bune, cu rele, au reușit să termine, fiind mândri de ceea ce au reușit să realizeze în echipă.

Probabil că in viitor se vor putea ocupa și de alte proiecte la fel de provocatoare sau chiar mai ambițioase.

text scris de către liderul echipei, Vlad Comșa.

Colțul cu idei istețe și cu personalitate: cadouri sau pretexte pentru a le face o bucurie celor dragi 

De ziua cuiva drag sau când ai un motiv special de bucurie, în ceainărie te așteaptă un colț dedicat. Cu drag, ceainăresele te pot consilia și vei putea alege un set special de ceai, o geantă sau o creație vestimentară handmade, create de Atelier M, un puzzle sau un joc de societate de tip card game sau board game. Peste 150 de titluri te așteaptă în Lumea board games.

Sărbătorește-ți ziua de naștere la Ceai et caetera

O aniversare puțin…mai specială!

Pentru cei mici sau mari, pentru o surpriză celor dragi ție, te invităm să petreci în stilul Ceai et caetera! Motivul tău de bucurie, prilejul ceainăreselor de a te servi cu drag cu produse sănătoase: ceaiuri fierbinți, ciocolată caldă de tot felul, limonadă, oranjadă, sucuri proaspete și naturale 100%,  alternative sănătoase pentru gustări, prăjitură Marlenka și torturi speciale de la Casa de turtă dulce.

Indiferent  pentru care dintre spațiile de care dispunem vei opta, atmosfera va fi mereu una relaxată.

Multitudinea de jocuri colorate deschise în ceainărie îi vor purta pe toți cei mici și/sau mari în lumea magică a jocurilor de societate de tip Board games.

Cei mici vor fi primiți într-o sală decorată special de petrecere cu baloane colorate, cărți de povești, mini-jucării de pluș. Vor găsi de asemenea puzzle-uri, jocuri de strategie pentru vârsta lor.

Cu drag,

Prietenii tăi de la Ceai et caetera

Mai multe detalii despre toate activitățile care au loc în ceainărie, puteți găsi accesând:

www.ceaietc.rohttp://www.ceaietc.ro/

http://www.facebook.com/ceaietc

Programul ceainăriei:

Luni – Vineri: 14h00-23h00

Sâmbătă – Duminică: 13h00-23h00

Ultima comandă: ora 22h00

p.s.: Vă mulțumim că ne sunteți alături și dornici de a continua împreună povestea începută pe strada Castelului acum șapte ani.

De patru ani, ne găsiți în pitorescul Șchei a.k.a. La mama naibii! ☺

Se poate ajunge cu trotineta, cu bicicleta, pe jos, cu autobuzul, pe schiuri sau cu săniuța, cu mașina personală sau a prietenilor, în funcție de sezon și de disponibilitate.

E mai aproape decât pare ☺, la 1.4 km de Piața Sfatului.

Între 22-24 septembrie 2016 am participat la Constanţa la aniversarea a 85 de ani de bibliotecă publică în vechiul Tomis. Programul, conceput  de gazda noastră, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa, a fost bine gândit, echilibrat, partea festivă fiind completată de partea profesională de sesiuni şi discuţii. Datorez recunoştinţă pentru frumosul eveniment şi felicitări la cei 85 de ani de activitate, prilej cu care a fost publicată o monografie.

În acest context, doamna directoare Corina Apostoleanu a propus o dezbatere despre bibliografie locală şi istorie locală. Mai este actuală şi aplicabilă, în noul context marcat de tehnologiile comunicării, sintagma de bibliografie locală? Satisface cerinţele şi nevoile utilizatorilor? Sau ar trebui să fie înlocuită cu conceptul de istorie locală, mult mai larg? Dezbaterea, moderată de bibliotecarele de la departamentul de bibliografie locală din Constanţa (Anca Dobre şi Luminiţa Stelian, ambele absolvente de istorie), a pornit de la această întrebare adresată publicului. Colegele de la Biblioteca Judeţeană Galaţi au oferit răspunsul lor, susţinând cauza bibliografiei locale, li s-a alăturat, sprijinindu-le, domnul profesor Mircea Regneală. Observaţia moderatoarelor noastre gazde viza faptul că cererile punctuale de istorie locală sunt tot mai frecvente, iar bibliografia locală prin indexarea tuturor evenimentelor, inclusiv a târgurilor de diferite profiluri, nu răspunde acestor cereri. În schimb, cererile punctuale de istorie locală, care presupun căutare de informaţii, documentare, verificarea surselor, cer timp şi un volum de muncă tot mai mare, atingând uneori statut de cercetare. Unde ne oprim? Care este graniţa pe care o stabilim noi, bibliotecarii şi bibliografii? În acest context, după ce am remarcat că studiile de istorie locală s-au practicat mai întâi în SUA, deci sunt o practică şi un model americane, am relatat experienţele mele şi am subliniat că adesea utilizatorii bibliotecilor publice solicită servicii de bibliografie şi istorie locală pe un ton din care deduci că aşteaptă o lucrare definită, nu o listă de recomandări şi informaţii (publicaţii, ziare şi reviste, site-uri, platforme profesionale). În condiţiile acestea, se pune foarte limpede problema plagiatului. Cunoaştem aceste practici şi cazuri, fiecare a avut asemenea experienţe în biblioteca sa. Am descurajat constant comportamente de genul acesta în rândul bibliotecarilor, profesorilor, elevilor, studenţilor, am luat anunţurile de servicii de lucrări de licenţe lipite în spaţiul nostru rezervat afişelor, am raportat datele din anunţ la poliţie, moment în care a încetat afişarea lor. Acesta este motivul pentru care consider că limita pe care o stabilim noi bibliotecarii este aceea a plagiatului. Oferim servicii de informare, nu lucrări de informare pe care să îşi pună altcineva numele.  După părerea mea, bibliotecile publice sunt printre puţinele instituţii care îşi pot asuma combaterea plagiatului.

Doamna directoare Corina Apostoleanu considera că astăzi bibliografia locală şi-a extins teritoriul către istorie locală. Dacă ar fi să răspund, cred că bibliografia şi istoria locală nu se exclud, ci se completează. Se spune că atunci când viaţa îţi dă lămâi, fă limonadă. Dacă, la un moment dat, o solicitare de istorie locală implică căutări pline de acribie pentru a găsi datele de răspuns, eu aş zice să foloseşti istoria locală pentru a face bibliografie locală ce susţine cunoaşterea istorică. De exemplu, când te interesezi de vizitele reginei Maria în zona Branului, alegi să răsfoieşti presa locală din Braşov (Gazeta Transilvaniei, Carpatii, Ardealul) şi cea românească centrală (Universul, Patria). După ce răspunzi şi te achiţi de datoria faţă de utilizator, nimic nu te împiedică să păstrezi informaţia sub forma unei bibliografii locale tematice, pe care o poţi face disponibilă online în catalogul electronic al bibliotecii, sub semnătura bibliografului.  Aş vrea aici să accentuez importanţa creării de baze de date. Bibliografiile tematice specializate, rezultate din căutările şi cererile de istorie locală, pot să servească drept punct de plecare pentru ca bibliotecile publice să înceapă să construiască baze de date locale. Aşa văd eu că bibliografia locală ajută istoria locală, iar munca bibliotecarului se păstrează şi este făcută cunoscută publicului. Când viaţa îţi cere istorie locală, fă bibliografie locală tematică şi baze de date! Foloseşte situaţia în folosul tău! Şi în nici un caz nu renuţa la bibliografia locală, fie şi numai pentru motivul că avem standard profesional internaţional pentru aşa ceva. Profesia de bibliotecar şi bibliograf este una dintre puţinele meserii din România reglementată profesional prin standarde internaţionale, acceptate de toţi, spre deosebire de arhivişti şi muzeografi. Este o mare diferenţă, noi dispunem de instrumente şi limbaje profesionale standardizate şi universale.

P.S.: Un exemplu

În 2008, la aniversarea a 170 de ani de la apariţia Gazetei de Transilvania, am făcut o micromonografie a ziarului, pe baza bibliografiei consultate. Am prezentat lucrarea la o sesiune aniversară de istorie la Muzeul Casa Mureşenilor, după care am publicat în serial lucrarea într-un ziar local, la invitaţia publicistului de atunci, Ioan Popa. Peste ani, ziarul a încetat să mai apară, după alţi câţiva ani arhiva online s-a închis şi ea. Nu mai găseam online lucrarea mea. Între timp, hardul computerului meu se arsese de două ori, nu mai puteam recupera textul meu. Atunci am folosit softul de bibliotecă unde am identificat contribuţiile mele indexate la bibliografia locală, am decis să merg la secţia de ziare şi reviste a bibliotecii, am xeroxat toate paginile cu serialele din lucrarea mea şi am rugat-o pe colega mea Dorina Bătrâneanu să reintroducă textul. După tehnoredactare, am corectat lucrarea recuperată, am anexat imagini şi totul a fost încărcat în meniul Biblioteca digitală pe pagina de internet a bibliotecii. Aceasta a fost soluţia mea, creând un fişier de format html în baza de date din biblioteca noastră digitală. Iată de cred că este cel mai bine să facem baze de date cu conţinut local şi naţional românesc.