Blogul bibliotecii din Brasov

Mărţişor vine cu următoarele evenimente la bibliotecă:

Sâmbătă, 05.03.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 14,00-17,00 – Festivalul fetelor – în parteneriat cu Asociaţia culturală Braşov – Musashino

Luni – Sâmbătă, 14-19.03.2016, Mansarda Casei Baiulescu – Zilele francofoniei organizate de Alianţa Franceză Braşov

Marţi, 15.03.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Ciclu de dezbateri organizate de Lectoratul francez Braşov despre „Le paysage audio-visual français et roumain”. Tema întâlnirii Les jeux télévisés

Joi, 17.03.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Cineclub francofon: „La Desintegration” (Franţa-Belgia, 2012). Un film de Philippe Faucon. Cu Rashid Debbouze, Yassine Azzouz, Ymanol Perset

Dramă, 78 minute

Film cu subtitrare în limba română

Rezumat: Ali, Nasser și Hamza sunt trei tineri de douăzeci de ani care trăiesc într-o suburbie a orașului Lille. Ei se simt excluși de societatea din care fac parte și care nu le oferă posibilitatea de a trăi autonom. Djamel, abil și manipulator, mai mare cu zece ani decât ei, îi abordează și le impune încetul cu încetul ideile sale despre un islam radical.

Vineri, 18.03.2016, Mansarda Casi Baiulescu, orele 12,00-14,00 – #Haikunoi2016 – Picnic poetic – Trimite poezia, sărbătoreşte francofonia!

Eveniment organizat în parteneriat de Alianţa Franceză şi Mediateca Francofonă a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov

Luni – Vineri, 21-25.03.2016, Sediul Central, etaj I, Sala mare de lectură, orele 15,00-17,00 – Conferinţele Bookland pentru tineri

Marţi, 22.03.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Selecţie cu public pentru Festivalul cântecului francofon „Clef d’or” (Plovdiv, iunie 2016)

Sâmbătă, 26.03.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00 – Conferinţa scriitorului Marius Dobrescu cu tema Ismail Kadare în limba română. Moderator Adrian Lesenciuc

Eveniment organizat de Ambasada Republicii Albaniei în România, Uniunea Scriitorilor din România Filiala Braşov şi Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

Cum a fost Brașovul sub raportul expozițiilor în anul 2015 din perspectiva mea de vizitator și consumator de expoziții? Dacă mă refer la muzee, aș observa în primul rând Muzeul de Artă, Muzeul Civilizației Urbane și Muzeul de Etnografie. Sunt cele mai active muzee brașovene sub raportul expozițiilor. Muzeul de Artă a organizat 7 expoziții temporare la care se adaugă alte două expoziții itinerante – Hermann Morres la Făgăraș și la Centrul Multicultural al Universității și Mattis Teutsch în Ungaria. Este un ritm susținut și normal de organizare de expoziții. În 2015, alături de expozițiile care au valorificat patrimoniul muzeului, la Artă au fost aduse expoziții de artă contemporană aparținând unor artiste din noua generație – Diana Oțet, Ada Munteanu. Prezența lor se datorează curatoarei Andreea Pocol, absolventă de istoria artei la Cluj, specializată pe artă contemporană și angajată recent la muzeu. Astfel, Muzeul de Artă și-a asumat implicarea în sprijinirea demersurilor artistice contemporane. Remarc efortul muzeului de a înnoi oferta și a da publicului și artă contemporană. La Civilizație Urbană și Etnografie am observat expoziții temporare de mici dimensiuni, elegante, care au expus combinat piese din patrimoniul propriu și piese ale creatorilor și meșterilor artizani contemporani – bijuterii, broderii ori centuri. Muzeul de Etnografie este implicat și în proiecte ample de cercetare materializate în volume, aplicații pentru recunoașterea unor obiceiuri tradiționale parte a patrimoniului imaterial la UNESCO și expoziții despre aceste tradiții, identificate la noi în localitatea Ticuș. Muzeul Casa Mureșenilor a luat în anul 2015 decizia de a reorganiza cea mai mare parte a spațiului expoziției permanente ca galerie pentru expoziții temporare de artă contemporană. Spațiul a fost modernizat și s-a redeschis pentru public în 5 octombrie cu o expoziție de gravură Rembrandt, dintr-o colecție particulară. Casa Mureșenilor a avut mult curaj să schimbe spațiul expozițional propriu, făcând disponibile astfel 8 încăperi, dar decizia trebuie continuată și susținută de un portofoliu de expoziții periodice. Va fi cel mai greu efort, cel de management implicând strategie, viziune, bune conexiuni în mediul artistic astfel încât noul spațiu expozițional să capete identitate și recunoaștere.

Anul 2015 a adus brașovenilor alte spații expoziționale. Astfel, în clădirea Rectoratului, spațiul de la parter, chiar la intrare, s-a aflat în șantier. Aici a fost amenajată o galerie foarte modernă, cu un sistem profesionist de iluminare. Acest spațiu elegant și complet schimbat a fost inaugurat expozițional cu rafinatele gravuri ale lui Hermann Morres din colecția Muzeului de Artă Brașov. O galerie particulară a fost deschisă prin inițiativa unui grup de artiști reuniți în asociația Artessentia. Ei au organizat un frumos spațiu în mansarda casei de pe strada Ceahlău nr. 2, ce servește drept sediul asociației, numită Galeria albastră. Tot asociația Artessentia a organizat expoziții și alte activități în Turnul Alb, care, încă din anul 2014 a fost reînviat ca spațiu expozițional și artistic prin strădania lor. În sfârșit, Turnul Artelor, ce aparține Redutei, a găzduit expoziția artiștilor rezidenți din anul 2015. În ajun de sărbători, dacă nu mă înșel în 23 decembrie, și prin implicarea asociației Kunstadt, un spațiu comercial era transformat într-unul expozițional Cofetart ce includea lucrări de artiști tineri. Nu pot încheia fără însă a aminti ceva despre care ar fi trebuit să vorbesc la finalul anului 2014. Atunci, în acel an, s-a deschis Galeria M 8 sau Mureșenilor 8 unde Mara Oprișiu, cofondator al spațiului, a oferit cele mai diverse evenimente, de la expoziții de artă contemporană la proiecții de filme de animație, Zilele filmului german etc. În ciuda activității susținute și a numelui pe care reușise să și-l facă, M8 încheia anul 2014 prin pierderea spațiului închiriat și destrămarea oricăror planuri. Anul 2015 s-a resimțit din cauza absenței Galeriei M8. A dispărut o galerie, au apărut alte 3, iar turnurile au fost valorificate ca spațiu expozițional. Ceea ce ar fi necesar este o strategie și viziune privind expozițiile, care să se materializeze în planuri bine puse la punct de expoziții și în evenimente cu o cadență periodică. Noile spații trebuie să intre în ritm, încercând să stimuleze un public consumator de artă.

Timp de trei zile la Zoo Braşov se va desfăşura un ciclu de manifestări după cum urmează: 12-14 februarie 2016, între orele 10-17, în Clădirea Exotică a Parcului Zoologic din Braşov.

Data de 12 februarie 1809 este ziua naşterii biologului Charles Darwin şi este sărbătorită prin acţiuni specifice în întreaga lume sub forma acţiunilor Darwin Day (http://darwinday.org/).

Organizatori:
●    Asociaţia Secular-Umanistă din România (www.asur.ro) – iniţiator Cornel Creţu, membru ASUR
●    Parcul Zoologic Braşov – gazdă – director Alin Pînzaru
●    Inspectoratul Şcoalar Județean Braşov – suport informaţional şi consiliere tehnică – inspector de specialitate profesor Maria Carp.

Proiectul are ca scop principal educarea în spirit ştiinţific a vizitatorilor Parcului Zoologic, cu accent pe ideile de bază ale biologiei, respectiv selecţia naturală rezumată de Charles Darwin sub forma teoriei ştiinţifice a evoluţiei.

Proiectul constă dintr-un centru de informare şi prezentare a personalităţii lui Charles Dawin şi a teoriei evoluţiei prin selecţie naturală, originea speciilor şi originea omului ca specie biologică, principiile de bază ale biologiei evoluţioniste precum şi informaţiile ce completează acestă teorie ce au apărut după publicarea iniţială: dovezi genetice, epigenetice, anatomice, metabolice, de evoluție embrionară etc.

Expoziţie de carte de popularizare a științei, cu accent pe teoria evoluției, cu aportul substanțial al Bibliotecii Județene Brașov, director Daniel Nazare.
Expoziţia „Proiectul Descendentei Omului”, autor artist plastic Eduard Olaru, ce prezintă planşe cu reconstrucţii faciale după scheletele de hominizi găsite de-a lungul timpului.
În cadrul acțiunii se va realiza un fir temporal realistic dimensionat, o imagine sugestivă a arborelui vieții pe Terra conform evenimentelor descoperite de știință. Astfel copiii vor desena și colora plante și animale pe care le vor poziționa apoi pe acest fir conform ordinii apariției acestor specii.
Permanent vor fi voluntari cu care se poate discuta pe aceste probleme.

Evenimente punctuale de comunicare și informare:
●    12 februarie, ora 14 – Darwin Day şi de ce „Originea speciilor” este cea mai influentă carte din istorie” (http://www.hotnews.ro/stiri-magazin-20580982-originea-speciilor-lui-darwin-este-cea-mai-influenta-lucrare-academica-din-istorie.htm) – conferinţa de presă şi prezentarea importanţei teoriei evoluţiei
●    13 februarie, ora 14 – „Cum funcţionează selecţia naturală… pe înţelesul tuturor” – prezentare, explicaţii şi răspunsuri la întrebări
●    14 februarie, ora 14 – „Este importantă Teoria Evoluţiei?” – dezbatere cu public

Informațiii suplimentare cu privire la eveniment sunt pe pagina facebook a acestuia: https://www.facebook.com/events/982477005159751/

Trecerea unui an te provoacă să îți faci o retrospectivă personală a ceea ce ai realizat, adunat sau pierdut pe durata a 12 luni. Este destul de greu să evaluezi, să apreciezi, să îți dai seama ce păstrezi și de ce anume ești mulțumit. În cazul cărților autorilor brașoveni, apărute în Brașov sau în altă parte, situația implică un efort și o responsabilitate pe măsură. Strădania se dovedește mult mai dificilă și în mod sigur reușita depinde de cunoștințele celui ce scrie. Există riscul ca perspectiva să fie unilaterală. Faptul nu face încercarea complet inutilă. Credem că sunt necesare asemenea evaluări, din partea editorilor și industriei  de carte, din partea mediului literar, a librarilor, a publicului, dar și a bibliotecilor, de ce nu?! Iată de ce îndrăznim să exprimăm aici un punct de vedere asupra cărților brașovene.

Dacă ne uităm la volumele despre istoria orașului și  a împrejurimilor lui, observăm o nouă ediție, ilustrată, a Cronicii de Brașov de Dan Pavalache, mult extinsă, urmată de volumul doi al cărții Sașii despre ei înșiși, coordonator Ligia Fulga al unui colectiv de contributori, care este rodul unei cercetări științifice și de teren ambițioase, întinsă pe durata a câțiva ani. Un alt volum care sintetizează eforturile specialiștilor și cercetătorilor, de această dată pe șantierul arheologic al curții Bisericii Negre, este Redescoperirea trecutului medieval al Brașovului: curtea Bisericii Negre, semnat de un colectiv de autori format din Daniela Marcu Istrate, Dana Jenei, Sebastian Dobrotă, Emanoil Pripon. Anul 2015 a înregistrat o reușită în șirul edițiilor dedicate trecutului Brașovului prin ediția trilingvă a Cosmografiei lui Johannes Honterus. Albumul expoziției Arta brașoveană  postbelică 1945-1989 oferă nu numai reperele evoluției artiștilor brașoveni, dar se dovedește o analiză documentată, pertinentă, atentă, întemeiată pe lecturi ample și cunoașterea aprofundată a colecțiilor.  În 2015 Biserica Neagră, mai precis echipa de istorici de artă și restauratori a finalizat un proiect de restaurare a patrimoniului textil deținut, datând din secolele XV-XVI, cu sprijinul specialiștilor elvețieni. Expunerea temporară a pieselor de patrimoniu a fost însoțită de un ciclu de evenimente (tururi ghidate, conferințe, expoziții). Cu acel prilej, au fost lansate albumele de studii privind piesele textile, apărute în străinătate, în condiții grafice excelente. Vreau să menționez și o carte de istorie orală, un vis mai vechi și o inițiativă a profesorului universitar Mircea Ivănoiu, despre refugiații bucovineni (Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX, coordonată împreună cu sociologul Ștefan Ungurean), o materializare a unor preocupări de durată. Literar, anul 2015 a fost fast: am asistat la apariția mai multor volume semnate de autori tineri, unii aflați la debut, alții la a doua carte: Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Andrei Dósa, Nada, Vlad Drăgoi, Eschiva, Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni. Şi autorii braşoveni mai vechi de vârstă au continuat să publice. La Tracus Arte a apărut, în traducerea Norei Iuga, Strania călătorie a lui Peter Gottlieb de Joachim Wittstock în timp ce Libris a editat Drumul crucii de Doru Munteanu. Au continuat să se editeze volume concepute și gândite în cadrul unor proiecte reușite din anul 2014: Basme, legende și povești din Șcheii Brașovului, în colaborare cu asociația Libris de această dată, dar și un fermecător Atlas al Tărâmurilor Fermecate și Locurilor Magice din Basmele românești, care se vrea și un instrument didactic atrăgător, prin hărțile atașate. Ilustrația la ambele volume de povești este semnată de artista Lia Stănescu. La capitolul ediții noi ale autorilor vechi vreau să menționez povestea Ivan Turbincă de Ion Creangă, într-o ediție ilustrată de George Roșu, foarte sugestiv, apărută la editura Vellant, în seria cărților de povești și nu numai ilustrate de artiști români contemporani. Două albume apărute anul trecut în Brașov au ca punct de plecare Șcheii Brașovului și tradițiile lui: albumul documentar de desene în peniță al pictoriței Aurelia Stoie Mărginean, schițe realizate încă din 1985 în urma unei cercetări de teren, și albumul Artă. Memorie. Restituire care a pornit de la ideea unui grup de artiști de a reînvia semnificația simbolică a ornamentelor artei tradiționale din Țara Bârsei și a le transfigura în arta contemporană. Acestea sunt cărțile care mi-au atras atenția. Evident orice perspectivă este incompletă. Convinsă că mi-au scăpat unele amănunte, închei aici această evaluare personală. 

În 2015, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov prin secţiile şi filialele sale a oferit cărţi, publicaţii diverse, informaţii şi oportunităţi de divertisment publicului şi comunităţii locale. A susţinut lectura publică în spaţiile sale, dar şi out doors prin lecturile săptămânale de poveşti la Spitalul de pediatrie pentru copii, în parteneriat cu această instituţie şi prin lecturile în perioada estivală (Citind în hamac). Unul dintre evenimentele în premieră din anul 2015, dedicat cărţii, a fost propus de secţiile de carte străină ale bibliotecii. Este vorba de Sărbătoarea internaţională a lecturii, care a cuprins discuţii, dezbateri, programe inovative în care participanţii au descoperit suporturi noi de citit, softuri creative ce stimulează imaginaţia, completează informaţia şi dezvoltă gustul pentru lectură. Din punct de vedere editorial, Biblioteca Judeţeană Braşov a înregistrat 7 noi apariţii susţinute din bugetul propriu şi al proiectelor – Revista ASTRA de istorie, 2 numere şi o carte supliment, Suplimentul literar Literatură, Arte, Idei, 2 numere, albumul Artă. Memorie. Restituire şi volumul Atlasul Tărâmurilor Fermecate şi al Locurilor magice din basmele româneşti. Centrul regional de formare al bibliotecii a continuat modulele sale de cursuri de iniţiere în utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare, în cadrul proiectului Linkinjob finanţat prin programul Erasmus +.

Evenimentele în jurul cărţilor au avut invitaţi atât din Braşov, cât şi din ţară şi străinătate (precum Cristian Bădiliţă ori poetul ceh Tomas Mika, unul dintre cei mai talentaţi şi inovativi performeri poetici), ce s-au constituit în întâlniri literare de calitate. Prin deschiderea practicată spre cei mai diverşi actori culturali şi organizaţiile nonguvernamentale, biblioteca a oferit spaţiile sale unor manifestări diverse de la prezentări ale asociaţiei Braşovul pedalează (Călătorind pe bicicletă) la Turul Franţei în 12 săptămâni (prezentări ale civilizaţiei, culturii, gastronomiei şi istoriei Franţei de către Lectoratul francez), de la conferinţele despre istoria oraşului susţinute în proiectul Oraşul Memorabil până la prezentări despre Peru şi Republica Dominicana, într-un demers real de educaţie culturală deschisă spre diversitate, dialog intercultural şi toleranţă. Alături de noi s-au aflat partenerii noştri, Alianţa Franceză, Centrul cultural Musashino-Braşov, Centrul de informare pentru străini Braşov, Facultatea de Litere Braşov. Dezbateri despre probleme de actualitate pe teme de sănătate publică, mediu, patrimoniu, digitalizare şi datele deschise din domeniul culturii, spectacol de teatru forum despre prejudecăţi au avut loc la iniţiativa Asociaţiei pentru Parteneriat Comunitar, Ministerul Culturii, WWF România, Bibliotecii Judeţene Dâmboviţa.

În 2015 Biblioteca Judeţeană a început câteva parteneriate inedite. La iniţiativa noastră de a demara un program de informare şi educaţie pentru sănătate, Direcţia de Sănătate publică a judeţului Braşov a răspuns prompt şi astfel s-a desfăşurat o caravană de seminarii de informare a publicului prin intermediul bibliotecilor publice din Sânpetru, Braşov, Moieciu, pe teme diverse, adaptate participanţilor.  Dorind să valorifice în mod inovativ documentele din colecţiile şi patrimoniul ei, este vorba de paşapoartele vechi, Biblioteca s-a adresat cu propuneri de colaborare Serviciului criminalistic al Poliţiei Braşov şi artiştilor plastici contemporani. Ambii parteneri au răspuns prompt.  Pornind de la paşapoartele vechi din perioada 1860-1891, Biblioteca a furnizat informaţiile despre deţinătorii paşapoartele (descrierea fizică, vârsta etc.), iar pe baza lor s-au reconstituit portretele probabile graţie softului criminalistic şi desenelor artistice. Expoziţia s-a deschis cu prilejul Nocturnei Bibliotecilor în 25 septembrie 2015, sub titlul Paşapoartele de altădată. Publicul a apreciat această metoda inedită.

Din punct de vedere expoziţional, anul 2015 a fost dinamic, înregistrând evenimente notabile: organizarea de expoziţii proprii în afara Braşovului (Pinacoteca noastră la Biblioteca Naţională a României), promovând arta braşoveană din toate timpurile, precum şi o expoziţie de artă contemporană braşoveană în acelaşi spaţiu, în cadrul proiectului Artă. Memorie, Restituire; aducerea unor expoziţii interesante – Caricaturi de Costel Pătrăşcanu, Pictură de Stela Vesa, Artişti bulgari din Veliko Târnovo la Braşov. Alte două iniţiative expoziţionale au avut în vedere copiii. Cu prilejul întâlnirii de lucru a secţiunii IFLA (International Federation of Libraries Associations) Biblioteci pentru copii şi adolescenţi la Bucureşti şi Braşov, Biblioteca Judeţeană Braşov a colaborat cu cea din Cluj la organizarea unei expoziţii de fotografii despre serviciile şi programelor bibliotecilor publice pentru copii, reuşind să ofere delegaţie internaţionale şi publicului românesc o expoziţie Citeşte, descoperă şi distrează-te la biblioteca ta (Read, discover and make fun@your library) în spaţiul Bibliotecii Naţionale în luna martie 2015. O altă expoziţie a fost gândită şi concepută de Filiala noastră de copii şi adolescenţi. Împreună cu colegii omologi din Brăila, Sibiu şi Tulcea, au colectat desenele copiilor inspirate de poveştile lui Hans Chr. Andersen şi le-au trimis la Muzeul Hans Christian Andersen în Danemarca. Conceptul expoziţiei a fost unul nou: O bibliotecă într-un muzeu, un muzeu într-o bibliotecă. Graţie colaborării cu Muzeul Jocurilor din Chemnitz, filiala noastră a găzduit aproape 600 de jocuri pentru diverse vârste, din iunie 2015, care au fost puse la dispoziţia copiilor, adolescenţilor şi părinţilor. Proiectul a avut impact, numărul mare de copii, tineri şi membrii de familie stând mărturie pentru succesul acestor jocuri, implicarea şi petrecerea timpului liber împreună ale participanţilor.

2015 a fost un an plin de proiecte, Biblioteca Judeţeană Braşov reuşind să continue finanţări şi să acceseze noi resurse prin proiectele scrise şi aplicate. A continuat proiectele Cuibul Democraţiei, în parteneriat cu Fundaţia Progres, început în anul 2014, finanţat prin granturile SEE, precum şi LinkinJob. Hunting with Help of Librarians, în parteneriat cu instituţii din mai multe state europene, finanţat prin programul Erasmus +.  A obţinut finanţări de la Administraţia Fondului Cultural Naţional pe domeniul artelor (Artă. Memorie. Restituire) şi domeniul editorial (Atlasul Tărâmurilor Fermecate şi al Locurilor magice din basmele româneşti) şi a câştigat finanţarea din fonduri norvegiene pentru proiectul Braşov – capitala jocurilor tradiţionale pe domeniul Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionăm munca pentru candidatura Braşovului la capitală europeană a culturii, efort la care am reuşit să atragem şi voluntari (Mara Oprişiu, Alexandru Stănescu).

Un an plin de muncă, aşa l-am simţit noi.  Este o încercare de bilanţ, care ne face să ne gândim şi la viitor fiindcă întotdeauna este loc de mai mult şi mai bine!