La capitolul Noutăţi editoriale, am remarcat două interesante volume, scrise şi editate de oameni legaţi de biblioteci. În primul rând, vreau să menţionez cartea semnată de Anca Elisabeta Tatay, Din istoria şi arta cărţii româneşti vechi: gravura de la Buda (1780-1830), Cluj, Editura Mega, 2011. Este un demers documentat şi serios al unui istoric de artă, care a studiat în bibliotecile din ţară şi din străinătate producţia de carte românească a tipografiei din Buda, stabilind cu rigoare ilustraţia de carte, gravurile şi gravorii, influenţele artistice, contribuţia tiparniţei etc. A doua carte este îngrijită de colegul nostru, domnul Nicolae Nicoară-Horia de la Biblioteca Judeţeană Arad. Este vorba despre ediţia jurnalului (dioariul în termenul epocii) lui Atanasie Marienescu, cărturar preocupat de popularizarea învăţăturii şi culturii, pasionat folclorist. Apărut la Arad, editura Nigredo, în 2012, volumul valorifică roadele eforturilor editorului aflat pe urmele cărturarului Marienescu, descoperind izvoare inedite. După o primă ediţie a jurnalului,aflat în colecţiile bibliotecii publice arădene, domnul Nicolae Nicoară-Horia ajunge în posesia unui nou manuscris, graţie urmaşilor lui Marienescu, piesa completând informaţiile şi recompunând biografia cărturarului. Cartea mi-a atras atenţia prin subiect, deoarece sunt rare jurnalele ca izvoare de informaţie într-o epocă din care avem corespondenţă şi amintiri abundente, nu însă şi jurnale personale, atât de sărac aflate la îndemâna specialiştilor. Spre regretul meu, din pioşenie pentru amintirea lui Marienescu, domnul Nicoară nu a procedat la actualizarea inteligibilă a limbajului conform normelor acceptate la îngrijirea ediţiilor şi adnotarea textului, ci a transcris textul original, însoţindu-l de facsimile color după copia originalului. Lectorul întâmpină dificultatea de a citi şi înţelege mulţi termeni, care sună rebarbativ astăzi. Dincolo de aceasta, apreciez gestul de a edita un document valoros, inedit, despre un cărturar care nu a precupeţit munca sa pe tărâmul culturii şi care merită toată preţuirea noastră.
La sfârşitul lui ianuarie – februarie 2012 definitivam acest material, o iniţiativă în cadrul Grupului Impact. Început de fapt ca un mic ghid despre paşii necesari de făcut atunci când vrei să organizezi un spaţiu de carte, lectură şi joc pentru copii, s-a dezvoltat într-un material mai bogat şi complex, un repertoar al serviciilor bibliotecilor publice pentru copii. Am prezentat acest material la Conferinta ANBPR de la Tg. Mureş din primăvara lui 2012 unde a fost multiplicat şi pus în mapele participanţilor de către IREX. Azi acest material este disponibil şi online pe blogul Grupului Impact şi îl puteţi accesa la următoarea legătură https://docs.google.com/file/d/0B-G7vrM7m93saUhtRlNDMnhwcVE/edit?usp=sharing&pli=1. Sper să fie un material util.
A apărut primul număr al publicației lunare Romanian Book Review, editată de Institutul Cultural Român. Revista – editată în limba engleză – are drept scop popularizarea aparițiilor de toate genurile de pe piața editorială românească, adresându-se publicului din străinătate, ca și potențialilor editori și traducători de volume în alte țări.
Revista apare lunar în 12 pagini full color și se difuzează gratuit prin rețeaua Institutului Cultural Român din străinătate. Editorialul inaugural este semnat de președintele ICR, prof.univ.dr. Andrei Marga.
Revista va fi prezentată public printr-o lansare care va avea loc la sediul ICR, marți 19 februarie 2013, ora 13.00.
http://www.icr.ro/bucuresti/evenimente/primul-numar-al-publicatiei-romanian-book-review.html
Nr. 1 poate fi descarcat : http://www.icr.ro/files/items/13254_1_pagina%201%20%20RBR%20front%20(2).pdf
Iată unul dintre produsele cursului de Poveşti digitale, realizat de Georgiana Mihăilă, colega noastră bibliotecar din Rupea. Filmuleţul postat pe youtube prezintă una dintre personalităţile de marcă ale slavisticii din România, Gheorghe Mihăilă, care a ilustrat strălucit catedra de studii slave, Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti. Vă comunic linkul unde puteţi viziona povestea digitală făcută cu respect şi sensibilitate, în amintirea unui intelectual şi om de o rară nobleţe şi generozitate:http://www.youtube.com/watch?v=neSc4nXiPkE
În urmă cu o săptămână, ne-am întâlnit pentru prima dată pe anul acesta participanţii fideli ai clubului de lectură pentru a discuta cartea pe care am ales să o citim: Generalul armatei moarte de Ismail Kadare. Apărut în 1963, volumul a însemnat debutul literar al scriitorului albanez Ismail Kadare şi a cucerit repede publicul si critica, fiind rapid tradus în mai multe limbi. Este o carte pe care ai clasifica-o ca parte a literaturii patriotice, inspirată de un episod din lupta dintre armata italiană şi albanezii ocupaţi în timpul celui de al doilea război mondial. Dar este mai mult decât atât, este o meditaţie pe tema morţii şi a războiului. Despre ce este vorba practic? Mulţi ani după tragedia războiului, în urma unor înţelegeri semnate între cele două state, un general italian revine în Albania, cu misiunea de a descoperi trupurile soldaţilor italieni morţi şi îngropaţi departe de casă şi de a le repatria. Înainte de a pleca din Italia, generalul primise vizita multor rude ale decedaţilor, fiecare venind cu speranţe şi încredinţându-i personal doleanţele lor astfel că ajunge să se simtă responsabil pentru toate familiile şi să îşi asume cu mândrie sarcina funebră şi funerară. Însoţit de un preot, cunoscător de albaneză şi care făcuse războiul în Albania, generalul începe săpăturile sistematice în cimitirele militare, identificând morţii şi bifând cruciuliţe în dreptul numelor de pe listele sale. Dar operaţiunea aceasta, paşnică în aparenţă, are „darul” de a declanşa „războiul”, un alt fel de război, rezultat din potrivnicia vremii – mereu plouă -, din rezistenţa tăcută a localnicilor, un război al memoriei dureroase şi al suferinţei renăscute, al redeschiderii rănilor provocate de teroare şi de amintirea pierderilor albanezilor. Pe măsură ce recuperează trupurile, generalul de fapt îşi strânge armata, care, chiar dacă se repatriază, este tot o armată, poartă un război, provoacă şi atacă pe localnici, mai ales memoria lor. Iar generalul simte toată duşmănia declanşându-se cu putere împotrivă-i. Este o carte scrisă în ritm alert, în stil detectivistic, de o mare forţă evocatoare, imaginând jurnale ale militarilor italieni dezertori la ţăranii albanezi, în căutarea păcii pierdute din cauza unui război ce nu le spunea nimic. Un volum care meditează pe marginea vieţii şi a morţii, a suferinţei pierderii şi injustiţiei. O carte care se citeşte cu plăcere nedisimulată şi azi, dovedind impactul talentului lui Kadare şi forţa lui de evocare asupra cititorilor. Ceea ce au simţit şi mărturisit şi participanţii la Clubul de lectură. Următoarea întâlnire a iubitorilor de lectură va avea loc luni, 18 martie, orele 17,30, iar alegerea lor s-a oprit asupra cărţii Castelul pălărierului de A. J. Cronin. Lectură plăcută şi vă aşteptăm cu drag să împărtăşim bucuria cititului şi a dialogului! La bună (re)vedere şi (re)citire!
Asociația Visum pentru Educație și Cultură vă invită la Atelierul de idei: Caragiale. O citire postmodernă.
Cea de-a treia ediție a proiectului îl va avea invitat pe domnul Ștefan Ungurean, sociolog și conferențiar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din Brașov, care ne va prezenta un subiect de actualitate, filtrat prin concepte sociologice menite să ne ofere o viziune complexă asupra textelor lui Caragiale.
Preconizăm încă o ediție reușită, cel puțin la fel de plăcută ca primele două, ediție care ne va stârni curiozitatea și care ne va prezenta o serie de idei de la care să pornim în citirea lui Caragiale.
Vă aşteptăm, așadar, vineri, 15 februarie, la ora 19.00, în locul în care v-am obișnuit deja, ceainăria Ceai et caetera, din strada Latină, nr. 15.
Apărută în 2012, la Editura Polirom, această enciclopedie cronologică a fost iniţiată de jurnalistul şi profesorul universitar bucureştean Marian Petcu în anul 2008. Este o lucrare care a reuşit să atragă acordul managerilor de instituţii publice şi a antrenat munca a 120 de specialişti – bibliotecari, profesori, istorici, arhivişti, jurnalişti. Au fost multe biblioteci publice implicate, printre care şi Biblioteca Judeţeană Braşov. Este un proiect generos care a inclus presa din Romania, indiferent de limbă, incluzând publicaţiile comunităţilor etnice trăitoare aici în statul român, o lucrare enciclopedică, întinsă pe durata a 280 de ani, care numără 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presă şi 33 500 de jurnalişti şi publicişti. Este un volum uriaş de informaţii, pus la dispoziţia publicului, menit să transmită o imagine de ansamblu asupra presei din trecut şi de azi. Este, dacă vreţi, un recensământ al presei noastre şi fundament al unei posibile baze de date. Aici veţi regăsi date despre presa braşoveană, de limbă germană, maghiară şi română, la care am lucrat cu sârg, adâncită să descurc iţele cronologiei presei braşovene, pe urmele lui Ştefan Pietraru. Personal, pentru mine perioada 2008-2009, cât am muncit la acest proiect, a fost fastă, profesorul Marian Petcu oferind această oportunitate de colaborare Bibliotecii, iar managerul de atunci, doamna Veturia Voinescu, încredinţându-mi această sarcină. A fost o alinare, o biblioterapie si un imens ajutor pentru mine sa mă ocup de cronologia presei braşovene, o bucurie şi o plăcere să mă retrag în trecut, chiar dacă am lucrat sub presiunea termenelor de predat. Totul a trecut şi acum a rămas doar bucuria împlinirii acestui proiect.
Biblioteca deţine volumul, pe care îl veţi găsi la Sala de lectură, acolo unde vă aşteaptă spre lectură!
În antichitate, grecii plasau deasupra bibliotecilor cuvintele “loc de vindecare pentru suflet”. Ne-au trebuit aproape două mii de ani pentru a începe să ne dăm seama că aceasta nu era o simplă metaforă…
Biblioterapia sau tratarea afecţiunilor prin intermediul lecturii – de la proză şi poezie până la cărţi motivaţionale – începe să câştige tot mai mult teren. În Marea Britanie, de pildă, începând cu luna mai 2013, va intra în vigoare programul “Cărţi pe reţetă”, un program guvernamental sprijinit de asociaţiile medicale şi asociaţiile librarilor, prin intermediul căruia medicii pot prescrie pacienţilor o serie de cărţi drept tratament.
Mai exact, pentru pacienţii care suferă de anxietate, depresii, fobii sau alte afecţiuni asemănătoare, medicii vor elibera o reţetă care echivalează cu un abonament gratuit la biblioteca locală, unde pacienţii vor putea să-şi aleagă lecturile dintr-o serie de cărţi special alese, în funcţie de afecţiunile specifice.
Potrivit cercetărilor, lectura reduce starea de stres cu 67%, iar riscul apariţiei unor boli psihice este redus cu mai mult de o treime. În plus, cercetările au evidenţiat faptul că lectura poate fi eficientă în tratarea alcoolismului.
Cei interesaţi să afle mai multe despre biblioterapie pot citi un document pdf realizat de guvernul britanic şi pot găsi date interesante pe pagina dedicată de wikipedia.
aflaţi mai multe aici:
http://webcultura.ro/biblioterapia-vindecarea-afectiunilor-prin-lectura/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+WebCulturaro+%28webcultura.ro%29
articol preluat de pe site-ul www.webcultura.ro
Vreau să vă recomand două bloguri de recenzii de cărţi, sugestii de activitati si idei, care ne pot inspira pe toti, cititori, bibliotecari, parinti de copii si adolescenti. Primul este bookaholic.ro, blog cu recomandări de lecturii, recenzii de cărţi şi de filme, chiar analize şi sinteze pe teme de actualitate. Al doilea este blogul Laurei Frunză – laurafrunza.com, cu informaţii bogate despre cărţile pentru copii si adolescenti, jocuri, decoraţiuni, reţete. De altfel, autoarea blogului si-a explicitat jurnalul online Idei pentru mamici si copii si veti gasi cu adevarat informatii de interes.
Tot vineri, 1 februarie, după vizita la bibliotecile publice din judeţ, m-am grăbit să ajung la Sesiunea judeţeană de lucrări şi referate ale elevilor, disciplina istorie,desfăşurată la Şcoala generală nr. 27 Braşov. Acolo, o echipă de la Şcoala Generală nr. 19, condusă de profesoara de istorie Carmen Voica, a ales să prezinte o lucrare despre Biblioteca Judeţeană Braşov – instituţie culturală a oraşului şi s-a mobilizat să realizeze o machetă, trudind cu ambiţie la finalizarea acesteia. Celia Secară (clasa a VIII-a) este eleva care s-a documentat din cărţi şi de pe internet despre biblioteca judeţeană braşoveană şi care a prezentat, asistată de colegii ei. A prezentat documentat, serios si sigur. Felicitări Celiei şi colegilor lor, mă bucur că s-au gândit să prezinte biblioteca publică într-o sesiune de istorie şi sper ca faptul să însemne perceperea bibliotecii ca o instituţie unde pot găsi resurse despre istorie şi documente utile şcolii.
Din păcate, nu am ascultat şi celelalte lucrări prezentate, care se pare că au fost interesante şi diverse tematic, din câte am aflat. Însă am avut bucuria să ascult o parte dintr-o lucrare inedită a unor elevi de la Scoala Generală nr. 6, profesor Daniela Danu. Elevii Greinier Cristian şi Borcea Toma au prezentat lucrarea Filmul artistic de inspiraţie istorică – mijloc de cunoaştere a istoriei? Tema era cu adevărat interesantă şi ridica chestiunea propagandei şi a îndoctrinării prin mijloace de informare în masă. În plus, avea calitatea de a stimula analiza, reflecţia şi comparaţia în gândirea elevilor, ceea ce practic îşi propune orice sesiune de lucrări care se vrea ştiinţifică, să pună întrebări, să încurajeze gândirea, spiritul critic şi independent. Iniţiativa de a aborda o asemenea temă este de admirat.
Ultimele comentarii