Blogul bibliotecii din Brasov

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov are bucuria să vă invite la vernisajul expoziţiei de ex libris şi artă grafică mică – Ex libris-ul braşovean între meşteşug şi artă. Toate exponatele provin din fondul Colecţiilor Speciale. Printre piesele expuse se numără creaţii semnate de Gustav Kolar, Hermann Morres, Fritz Kimm, Iacob Brujan, Günther Schuller, Karl Hübner, Harald Meschendörfer, Helfried Weiss, Kasper Teutsch, Iosif Tellmann, Illi Franz, Bianca Podea, Gheorghe Radu, Erwin Klein, Constantin Cazacu, Eugen Moga etc. Expoziţia este însoţită de filme demonstrative pentru arta gravurii în lemn, linoleum, metal etc. Cele mai valoroase ex libris-uri se pot vizualiza în galeria virtuală la următorul link:
https://picasaweb.google.com/111042302015034493207/ExLibrisBrasovean#slideshow/5707491298896205442
Vernisajul va avea loc mâine, miercuri, 29 februarie, orele 14,00, la etajul I al sediului central (Bd. Eroilor nr. 35). Va prezenta doamna Anca Maria Zamfir, istoric de artă la Muzeul Judeţean de Artă Braşov.
Vă aşteptăm cu drag să împărtăşim împreună bucuria acestei expoziţii!

Biblioteca din orasul Nowy Tomysl a intrat in Programul de dezvoltare a bibliotecilor de la inceput si in ciuda indoielilor a reusit sa realizeze o coalitie functionala. De fapt, coalitia consta intr-un grup de Biblioentuziasti cum ii numesc, un grup de prieteni ai bibliotecii cu care fac diverse activitati. Au fost de fata membrii ai coalitiei – primarul localitatii, o doamna consilier local si presedinte al comisiei de cultura, un antrenor de la clubul sportiv din localitate, directorul Centrului de informatica, jurnalista presei catolice. Ce este acest grup de biblioentuziasti? Va transcriu definitia lor proprie, asa cum mi-am notat-o. Deci, in cuvintele doamnei directoare a bibliotecii si ale primarului, biblioentuziastii sunt persoane ce reusesc sa faca impreuna ceva, care se cearta cu folos si coopereaza intr-un timp in care e greu sa faci ceva. Intalnirea de infiintare a coalitiei a avut loc in septembrie 2010. Au fost invitate 70 de persoane si toate au onorat invitatia. Dintre acestia, 53 au semnat acordul de colaborare. A doua intalnire a avut loc in ianuarie 2011, cu prilejul anului nou, si s-au stabilit directiile de actiune – popularizarea cartii, educatie, promovarea regiunii, promovarea autorilor si artistilor locali, dinamizarea vietii culturale. De atunci si pana acum biblioteca si partenerii ei au organizat 10 evenimente. In privinta primei directii de actiune, s-au implicat in programul Polonia intreaga citeste copiilor! si in animarea unui club de discutii, cooperand si cu o scoala pedagogica superioara, au organizat Orele pentru familie – lectii despre cum sa petreaca parintii si copiii in compania cartilor, ateliere foto pentru tineri, curs de navigare in siguranta pe internet pentru copii, sustinut de purtatorul de cuvant al politiei, membru in coalitie. Au promovat regiunea prin colectarea de fotografii vechi si organizarea unei expozitii, prin concursul Tainele mici ale orasului nostru, propunand identificarea unui monument ori detaliu arhitectonic. Imaginile din concurs erau publicate intr-un saptamanal local, al carul patron este membru in coalitie, iar banii de premii au fost oferiti de alt membru al coalitiei. Impreuna cu coalitia, biblioteca a organizat concerte si a sustinut autorii si artistii locali, profesionisti si amatori, consacrati si debutanti, iar tinerii s-au regasit in Galeria de pe gard. La intrebarea lui Iulian Moldovanu, de ce au vrut sa devina membrii ai coalitiei, raspunsurile au vizat posibilitatea de a realiza ideile proprii si creativitatea prin si in biblioteca, fiecare activitate necesita public si biblioteca asigura publicul. Cel mai frumos raspuns a venit de la instructorul de sport pasionat de rock: Biblioteca este locul unde sunt ascultati nebunii. Nu mi s-a spus niciodata nu. Cum as putea refuza sa intru in coalitie si sa ajut biblioteca? In ce priveste felul de a imparti sarcinile, cine are ideea, acela isi face echipa si o realizeaza. Primarul a intervenit si a spus ca ideile vin de la oameni, coordonarea este necesara, iar dupa analiza propunerilor si problemelor ridicate, se aleg cele mai bune initiative astfel incat totul sa functioneze precum o orchestra, armonic, lipsit de haos. Chestionat de ce a ales sa sustina biblioteca si nu alta institutie, primarul a explicat ca a lucrat in invatamant si biblioteca are o importanta reala in educatie si cultura pentru toti. Si a adaugat ca orice dezvoltare se face in materia i duha. Cuvinte pe care le-am inteles toti din prima, fara nici o traducere.
Vineri, ziua a cincea, a fost dedicata concluziilor si bilantului vizitei. La sediul FRSI, gazda noastra pe parcursul intregii vizite, Marzena, ne-a aratat pe site-ul asociatiei cum se concepe un plan de dezvoltare a bibliotecii pe 3 ani, cerut de fundatie bibliotecilor din program pentru perioada dupa incheierea grantului. Au urmat discutiile, observatiile si concluziile grupului roman de bibliotecari. Fiecare a impartasit ceea ce i-a placut mai mult si ce ar dori sa faca. Dar aceasta este alta etapa, de viitor, si despre ea vor vorbi faptele noastre. Pana atunci, eu inchei aici rezumarea experientei poloneze pe care mi-e greu sa o calific altfel decat memorabila.

Joi, 23 februarie am vizitat Biblioteca Judeteana Publica din Poznan care include in structurile ei si Centrul de Animatie culturala, colaborand in aceasta calitate cu muzeele, casele de cultura, ansamblurile folclorice. Este o biblioteca specializata mai ales pe literatura, care, printre altele, realizeaza digitalizarea cartilor vechi valoroase pentru oras si judet si bibliografia despre Polonia Mare si Silezia inferioara, in colaborare cu Institutul Herder, precum si instruiri pentru bibliotecari pe platforme de e-learning. Am retinut ca au sustinut cursuri de pregatire a bibliotecarilor in limbajul surzilor, ceea ce s-a facut si in alte biblioteci vizitate. Coordoneaza programe diferite: Biblioteca+, Programul de dezvoltare a bibliotecilor, precum si diverse proiecte in programul Grundtvig. Au un serviciu special in cadrul bibliotecii care se ocupa de turism si elaborarea materialelor promotionale. Biblioteca din Poznan a aplicat la Programul de dezvoltare a bibliotecilor in calitate de biblioteca lider, pentru jumatate din bibliotecile mici din orase si sate pe care le coordoneaza. Au obtinut accesul la circa 42% din cele 50% cu care au aplicat. Unul dintre punctele obligatorii in contractul incheiat intre biblioteci si fundatie viza crearea unei coalitii a institutiilor locale in jurul bibliotecilor. Au admis in cele din urma aceasta obligatie, care s-a dovedit benefica. Sigur, succesul a fost inegal. Unele biblioteci au realizat coalitia doar formal, rezumandu-se la semnarea unui act, altele in schimb s-au bazat in activitatea lor pe aceasta coalitie, unele au format asociatii, altele au infiintat grupuri de biblioentuziasti. Avand in vedere succesul coalitiei la nivelul bibliotecilor din regiunea Polonia Mare, Biblioteca din Poznan a inscris bibliotecile in concursul organizat de Programul de dezvoltare a bibliotecilor, intitulat Biblioteca – partener in actiune, unde au castigat premii. Un model de coalitie functionala voi prezenta in urmatorul post relativ la biblioteca din oraselul Nowy Tomysl. Intrebarile noastre adresate reprezentantilor bibliotecii din Poznan au vizat mai ales culegerea de date statistice si folosirea lor in realizarea de servicii noi de biblioteca. Dispun de un birou de statistica, compus din 7 persoane, care realizeaza statisticile anuale, anchete si chestionare regionale, precum si transmiterea datelor cerute de Ministerul Culturii si Biblioteca Nationala a Poloniei. Datele colectate sunt analizate si folosite in orientarea si crearea de noi servicii.

Dupa-amiaza, in acelasi raion Jarocin, am vizitat una dintre filialele bibliotecii centrale raionale, o biblioteca unde functioneaza un club de discutii. Grupul de cetateni a inceput sa se intalneasca pentru prima data in 1998, anul in care s-au aniversat 650 de ani de atestare documentara a localitatii. Dupa sarbatorirea aniversarii, grupul a continuat sa se intalneasca la biblioteca, bibliotecarii au devenit si ei membrii si au desfasurat activitati impreuna – intalniri cu invitati, vizitarea altor localitati si monumente, conferinte, concursuri, petreceri. Membrii grupului de discutii au obtinut bani pentru carti de la autoritati, destinati special pentru aceasta filiala si au contribuit mereu la ajutorarea copiilor din familii defavorizate, organizand tabere de zi pe timpul vacantei. Grupul de discutii, care functioneaza voluntar, a inceput sa adune documente istorice legate de localitate pe care le-au expus temporar, iar in viitor doreste sa obtina de la autoritati un loc pentru un spatiu memorial al localitatii. Dupa 14 ani de functionare grupul benevol s-a organizat ca asociatie si a semnat acordul de parteneriat in coalitia de institutii din jurul bibliotecii locale. Este un exemplu de buna colaborare intre un club de discutii si biblioteca, reusind sa creasca potentialul de actiune al bibliotecii astfel incat aceasta sa fie vazuta si vizibila in comunitate. Motiv pentru care filiala a castigat premii din partea unor asociatii democratice si a fost selectata in programul de dezvoltare a bibliotecilor, obtinandu-se echipamente si computere pentru utilizatori.

De dimineata pornim intins la drum, catre destinatia noastra finala, Poznan. Parcurgem drumul printre campii si paduri de ses, de mesteceni si pini, cu ceata multa, intr-o Polonie fara zapada. In schimb, ploua marunt si vantul bate in rafale, din cand in cand, la rascruci. In jurul pranzului, ajungem la Jarocin, un raion cu o suprafata de 500 km patrati, avand 4 comune si 72 000 locuitori. O recunoastem pe directoare, este doamna cu cercei inscriptionati cu Biblioteca, apoi recunoastem pe alte bibliotecare din film. Ne intampina echipate in uniforme, cu tricouri inscriptionate cu logo-ul bibliotecii si cu aceeasi caldura de care ne-am bucurat mereu pe parcursul vizitei. Alaturi de personalul bibliotecii, ne-a asteptat si primarul raionului.

Directoarea ne prezinta biblioteca amenajata intr-un palat vechi, cu un parc in jur, care ofera si posibilitatea copiilor de a se juca de-a baba oarba prin cotloanele lui, bantuind cu lanternele. Cu 24 de bibliotecari in total, biblioteca are 9 filiale, 5 in oras si 4 in comune. Au angajat si instructori, profesori inteleg eu, precum si persoane responsabile de animatie culturala si de scrierea si accesarea de proiecte. Filialele din oras sunt plasate langa primarie, in scoli si chiar in spital, deservind bolnavii si personalul medical, bibliotecarele ducand cartile la pat. Toate filialele din sate sunt amplasate in scoli, in raion toate bibliotecile scolare fiind desfiintate din pacate.

Biblioteca raionului are in strategie sa fie o biblioteca a tuturor, de aceea concepe si ofera servicii si programe pentru toate categoriile sociale, profesionale si de varsta. Copiii beneficiaza de ajutor la lectii, cursuri de istoria scrisului, intalniri cu autori, ateliere de arta, sarbatoarea Sf. Andrei. Tinerii sunt cel mai greu de atras spre biblioteca si pentru ei au organizat cursuri de fotografie, intalniri cu scriitori si alti profesionisti, un alpinist de exemplu, targuri de manuale. Pentru adulti si varstnici organizeaza intalniri cu diferiti autori, curse de biciclete, cursuri de transmitere a mesajelor pe celular etc, promovarea artistilor locali si a talentelor din comunitate, din randul acestor categorii de varsta. Pe langa biblioteca functioneaza diferite cluburi – de lectura, de deprinderi artistice, seniori. In ultimul timp au inceput sa iasa tot mai mult in comunitate, organizeaza activitati in parcul din jurul castelului bibliotecii, unde se fac lecturi publice, exercitii fizice, activitati creative, recreative si distractive, jocuri. Toate decorurile inclusiv costume si masti sunt create de bibliotecare. Sunt implicate in activitatea Polonia intreaga citeste copiilor!, desfasurata la nivel national, actiune sociala care are drept scop sa convinga parintii si educatorii sa citeasca cu glas tare copiilor in vederea combaterii analfabetismului. O alta activitate este Noaptea in biblioteca, in timpul careia copiii se joaca pe o tema (reconstituirea unui fapt istoric, povesti cu detectivi, istorii cu fantome si stafii) si chiar dorm in biblioteca.

Printre proiectele bibliotecii se numara unul legat de instruirea bibliotecarilor in forme si limbaje de comunicare ale nevazatorilor si surzilor. In Programul de dezvoltare a bibliotecilor gestionat de FRSI, biblioteca din Jarocin a fost biblioteca lider si astfel a primit echipamente. Una dintre obligatiile programului a fost sa organizeze o coalitie de institutii din localitate in jurul bibliotecii. Nu a fost de acord initial cu aceasta impunere, dar in final bibliotecarele au constatat ca realizarea coalitiei a fost benefica intrucat le-a atras sprijinul unor resurse la care nu s-au gandit sa apeleze. Astfel, o unitate militara s-a implicat in sustinerea lecturii. S-a incheiat parteneriat chiar si cu o unitate de paramedici. Bibliotecarele au facut o campanie de promovare a bibliotecii, au creat tricouri si obiecte promotionale, datorita carora sunt vazute in comunitate, tricourile devenind o uniforma simbol, reper de identitate profesionala. A luat cuvantul domnul primar care a spus ca autoritatile locale sunt responsabile de spitale, scoli, asistenta sociala, cultura si drumuri, iar pentru acestea raionul trebuie sa colaboreze cu comunele. Activ in invatamant, primarul este deschis sa sprijine scoala si sa sustina biblioteca publica si echipa ei, mai ales ca orasul este unul dintre centrele cele mai dinamice cultural – are festival de rock, de muzica de orga, teatru, folclor -, iar biblioteca contribuie la activitatile si evenimentele culturale.

La intrebarile noastre, privind bugetul, am aflat ca biblioteca are 1.100.000 zloti pentru sediu si filialele sale, dar doua treimi din acesti bani se consuma pentru utilitati si cheltuieli de salarii, La intrebarea noastra cum concep si organizeaza activitatile, in functie de cerere, de date despre nevoia unui serviciu nou in comunitate, au raspuns ca asculta ceea ce spun utilizatorii, fac anchete proprii, urmaresc ceea ce fac celelalte biblioteci si evident contribuie cu creativitatea proprie la evenimente. Activitatile sunt programate intr-un calendar de actiuni culturale planificate pe durata unui an si jumatate, cu responsabilitati si misiuni précis trasate.

Dupa intalnirea cu Asociatia bibliotecarilor din Polonia si vizitarea Bibliotecii Nationale a Poloniei, a urmat Biblioteca Universitatii din Varsovia. Depasim fatada imensa cu mai multe panouri scrise in diferite limbi si alfabete si patrundem in spatiul plin de cafenele, librarii, magazine, spatiu cochet, plin de viata, cu o droaie de studenti misunand. Ne intampina Janina, care vorbeste perfect romaneste fiindca mama ei era romanca si a crescut la Craiova unde are rude. Ne preia o alta bibliotecara, istoric de profesie, care ne povesteste in amanunt avatarurile evolutiei bibliotecii universitare. Nu insist asupra datelor, retin doar ca dupa 1989 biblioteca, confruntata cu lipsa spatiului suficient, trebuia sa preia sediul fostului partid comunist. A intervenit bursa care a luat acel spatiu, obligandu-se in schimb sa ridice sediul bibliotecii universitare. Dar dupa construirea zidurilor, s-a considerat eliberata de obligatii, iar biblioteca a trebuit sa faca datorii si sa inchirieze spatiile. Astfel, inca de la inaugurare, biblioteca nu a dispus de spatiu suficient, neavand alocat spatiu de crestere pentru noile colectii. Dincolo de aceste probleme, biblioteca este remarcabila prin aspect si design, nu neaparat placute, sigur controversate si memorabile: la intrare, in capul scarilor, te intampina patru coloane cu text scris circular si incununate cu statuile in marime naturala ale unor oameni polonezi de cultura. Instalatiile de incalzire sunt la vedere, iar mobilierul este ultramodern, metalul si sticla te inconjoara pretutindeni, evocand un stabiliment industrial. Am remarcat mesele de lectura si de studiu intercalate printre rafturile cu acces liber, care se intind pe doua nivele. Biblioteca detine un fond de 3.000.000.000 unitati de biblioteca, sistemul de catalogare este cel folosit de Biblioteca Congresului SUA, catalogul traditional pe fise este utilizat in paralel cu cel electronic. In sectiile de carte organizate pe domenii lucreaza bibliotecari alaturi de profesionisti ai domeniului respectiv – istorici la istorie, filologi la literatura, juristi la drept, sociologi etc. Am vizitat Departamentul de publicatii efemere (efemeridele), infiintat recent si care ne-a fost prezentat de un profesionist al bibliotecii, cu o pasiune si un entuziasm rar intalnite. Ne-au cucerit aceste efemeride extrem de interesante, documente pentru viata sociala cum le numesc ei – brosuri, slovare tipografice, jocuri pentru copii, afise, meniuri, felicitari, corespondenta, reclama, timbre vandute in scop caritabil, calendare de perete. Munca din acest departament ne-a aratat cu prisosinta profesionalismul si pasiunea bibliotecarilor universitari polonezi, care ne-au primit cu caldura, ceea ce a facut intalnirea de la biblioteca universitara si mai ales intalnirea cu oamenii ei, cei ce muncesc acolo, cu adevarat memorabile.

Dupa prezentarea serviciilor si vizitarea salilor de lectura ale Bibliotecii Nationale a Poloniei, gazdele ne-au condus in cartierul Bielany, unde functioneaza o mediateca multifunctionala. Situata alaturi de politie, avand sediul refacut si dotata modern prin efortul primariei, Mediateca s-a deschis in 2009 si mi-a starnit admiratia prin activitatile dinamice si creative. Inca de la intrare spatiul a fost gandit ca o pista, intrarea fiind locul unde incepi si sfarsesti calatoria in lumea mediatecii. Zona clasica cuprinde carti si DVD-uri randuite pe rafturi metalice moderne, semnalizate corespunzator cu iconite sugestive. In mijloc este un spatiu de joaca pentru copii, parinti, bunici, educatoare. Urmeaza spatiul rezervat internetului si e-galleriei (plasme pe care ruleaza imagini cu activitatile mediatecii si filme promotionale. Tot acolo sunt locuri special amenajate unde se asculta muzica si se urmaresc filme. Multimuzica ofera posibilitatea copiilor si tinerilor sa creeze propria muzica, prin intermediul aparatelor, computerelor si sintetizatoarelor. De exemplu, in 2011, s-a organizat un concurs pentru cel mai melodios sunet de apel pentru celular, adresat copiilor si care a fost foarte atractiv pentru acestia. Exista module educative diferite, pentru copii mici si mai mari, indrumate de cadre didactive, pentru scoli si individuale. Scolile trebuie sa se inscrie si sa se programeze pentru a lua parte la activitatile mediatecii. Exista un studio de proiectii de filme, mediateca obtinand si acordul unei firme de distribuitori pentru drepturile de autor si descriind doar filmele, netransmitand titlul précis al peliculei pentru a se pune la adapost de complicatii legale. Spatii anume sunt laboratoarele de robotica, de experimente fizice si chimice, stimulatoare pentru copii. In exterior sunt instalate module de joaca si experimente. Peste 21.000 copii au participat la activitatile din 2011 in mediateca deservita de 7 bibliotecari, sustinuti si de cadre didactice si de voluntari doar temporar. Mediateca a fost edificata intr-un cartier cu multe familii defavorizate, pentru care a devenit centrul activitatii lor, copiii petrecand timpul util aici, impreuna cu parintii si alti membrii ai familiei.
Ultima biblioteca vizitata azi a fost o biblioteca de cartier, situata intr-o zona centrala, rezidentiala, in spatiul unei asociatii de locatari, la parter, care a fost cumparat de primarie special pentru biblioteca sustinuta de Jan Nowak Jerozolinski, un foarte cunoscut militant democrat al liberatilor poloneze. In agenda vizitei noastre, gazdele au propus optional vizita la aceasta biblioteca, dar vizitarea acestei institutii este absolut obligatorie si ne-a descoperit o biblioteca model, cu o frecventa zilnica de 300 imprumuturi, care deserveste gratuit 55.000 utilizatori din cei 120.000 locuitori ai cartierului, dar si rezidenti din Varsovia si din alte sectoare ale orasului. Are 27 de filiale in cartier. Alaturi de carti, imprumutul documentelor media este in crestere. Deschisa din 2006, biblioteca practica imprumutul seturilor de carti, adica mai multe carti sunt imprumutate celor din inchisori, centre de plasament, diverselor institutii. Dispun de un spatiu pentru intalniri, discutii, activitati, expozitii, extrem de animat, unde se intalnesc in fiecare joi cu beneficiarii serviciilor lor. Cartea la telefon este un serviciu de comanda prin telefon, dar si prin e-mail, care aduce cartile gratuit in regim de imprumut la domiciliul cititorului imobilizat sau acasa la cititorul mai lenes si fara timp, care insa plateste o taxa pentru deplasarea bibliotecarului.

Dimineata ajungem la Biblioteca Nationala a Poloniei unde ne intampina presedinta si secretarul general ale Asociatiei Bibliotecarilor din Polonia, cea mai mare asociatie de bibliotecari din spatiul polon, care este recunoscuta asociatie de utilitate publica. Structura administrativa a asociatiei reproduce structura administratiei polone. In fruntea asociatiei se afla un Consiliu de administratie, compus din 14 membri si presedinte, a carui componenta este aleasa la 3 ani, dintre delegatii adunarii generale. Dupa modelul acestui consiliu de administratie exista asemenea consilii de administratie la nivelul bibliotecilor regionale, filialelor si bibliotecilor mici, ultimele avand cluburi si nu consilii de administratie. Asociatia are sediul central in Biblioteca Nationala a Poloniei, membrii asociatiei lucreaza voluntar, exceptie un oficiu al Consiliului de Administratie, personalul de la editura asociatiei si departamentul de contabilitate care sunt angajati si platiti pe baza de contract. Cotizatiile platite de cluburi raman la acestea, iar asociatia lucreaza pe proiecte, aplicand la Institutul cartii, Ministerul culturii si fonduri private, atragand finantari anuale diverse. Editeaza 4 reviste stiintifice, ghiduri pentru parinti si cadre didactice, lucreaza pe sectiuni si comisii in ateliere, intalniri si conferinte. Asociatia organizeaza conferinte anuale (in 2011 despre cultura informatiei) si ateliere (in 2012 se vor organiza workshopuri despre dreptul de autor si protectia datelor personale), traduce standardele IFLA, trimite rapoarte tuturor institutiilor, face propuneri de schimbare a legislatiei privind bibliotecile, stabileste lista de indicatori care masoara performanta in biblioteci, introduce normele standardului ISO. In urma colaborarii cu FRSI, a fost finantata sa realizeze un sit nou, principalul mijloc de comunicare intre membrii. In privinta implicarii directorilor de biblioteci in viata de asociatie, au observat ca activitatea filialelor asociatiei este mai dinamica atunci cand directorul devine membru al asociatiei. Anual, organizeaza activitati in cadrul Zilei bibliotecarilor si bibliotecilor, alegand annual un slogan (in 2012, cu prilejul Euro 2012, sloganul ales este Biblioteca joaca in continuare!) si cu prilejul altor aniversari profesionale. Este vorba de actiuni de citit in cadrul fiecarei biblioteci, concursuri de afise create de bibliotecari, competitii cu premii intre programe de lectura, Bibliotecarului anului, candidatii inscrisi fiind promovati pe sit si votati de colegii lor pe baza activitatilor si a CV, participarea la toate targurile de carte etc.

Colaborarea cu ong-urile este punctul forte al programului polonez desfasurat de FRSI. Ei au gandit cu totul alta formula pentru liniile de creditare ale proiectelor. In urma consultarii cu bibliotecarii si a analizelor proprii, au ales patru proiecte cheie desfasurate cu patru organizatii nonguvernamentale care colaboreaza cu bibliotecile pentru realizarea lor: Fundatia pentru educatie civica, Fundatia Comenius, KARTA si asociatia Initiative creative. Alegerea colaborarii directe intre FRSI si ong-uri s-a justificat prin observatia conform careia cel mai bun diagnostic al nevoilor comunitatii il au ong-urile, obisnuite sa lucreze in retea, avand know-how si adaptandu-se la provocari. FRSI a considerat prin urmare ca transferul de cunostinte de la ong-uri la biblioteci si testarea unui nou model de cooperare sunt esentiale pentru sustenabilitate. Fundatia pentru educatie civica a initiat discutii in cluburi de filme destinate tinerilor si de aici a creat o serie de servicii educationale in cadrul bibliotecilor, cum este descoperirea istoriei poetilor si programe de e-learning. Fundatia Comenius are un pachet de instruire a bibliotecarilor cum sa cunoasca si sa aleaga cartile pentru tineri si cum sa sprijine copiii si parintii in comunitatile rurale lipsite de gradinite, unde biblioteca poate oferi alternative viabile. KARTA este o organizatie care valorifica marturiile istoriei recente, istoria orala si acele materiale despre organizatiile subversive anticomuniste din micile comunitati, scotand la suprafata lucruri necunoscute, ajutand bibliotecarii sa colecteze, sa scaneze si sa prelucreze acest tezaur al memoriei si traditiei locale, sa faca un interviu, sa puna fata in fata generatiile, sa le conecteze si sa le faca sa comunice. Au facut accesibile aceste probe pe o platforma online. Asociatia Initiativele creative EU desfasoara un program Tineri lideri pentru cultura prin care atrag tineri intre 15-25 ani sa se implice voluntar intr-o echipa cu un bibliotecar pentru a gasi o idée noua pe care o aplica si pentru realizarea careia coopereaza, bibliotecarul avand rolul doar de mentor si lasand libertate de actiune tinerilor. In felul acesta potentialul creator al tinerilor este valorificat cu prisosinta, iar biblioteca devine un centru dinamic, plasandu-se in inima comunitatii. Un proiect, Calendar cu eroi locali, a avut succes din acest motiv. Au urmat workshopuri, discutii, sesiuni de intrebari si raspunsuri, totul a fost interactiv, vizand schimbul de experienta si durabilitatea. Atelierul a fost foarte intens.

Asociatia functioneaza de peste 20 de ani si reuneste peste 9000 membri. In colaborarea cu FRSI, reprezentantii si membrii asociatiei s-au concentrat pe un punct major: promovarea unei noi strategii si crearea unui portal si a unei alte imagini ale asociatiei. FRSI a finantat si asociatia a realizat o noua pagina de internet. Strategia vizeaza 5 scopuri – influentarea legii bibliotecilor; intarirea colaborarii cu tinerii bibliotecari; schimb de experienta; intarirea imaginii asociatiei; crearea standardelor profesionale de biblioteca. Exista 8 grupuri de lucru, iar ca efect al colaborarii cu fundatia, asociatia a inceput sa lucreze pe strategii si pe proiecte.