Blogul bibliotecii din Brasov

Sâmbătă, 1 octombrie 2011, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, în parteneriat cu Şcoala Populară de Artă şi Valiza cu teatru, vă invită la sediul central, etaj I, Sala mare de lectura, pentru a lua parte la activităţile dedicate acestui eveniment:

18.00 – 19.00 Muzică în interpretarea elevilor Clasei de canto şi muzică uşoară prof. Daniela Bolovan

19.00 – 20.00 „Dragoste la prima răpire”, teatru în interpretarea elevilor clasei de actorie prof. Alexandra Petricevschi

20.00 – 20.30 Bibliotecari talentaţi (moment artistic) cu Adriana Mihai şi Bianca Iorga

20.30 – 21.30 Exerciţii de improvizaţie cu Cristina Voicu

21.30 – 22.00 Concursurile serii („Biblioteca-ntr-un catren”, „Citeşte cartea!”)

22,30 – 00,30 Cineclub la bibliotecă – Filme ale studenţilor clujeni de la Academia de Film – moderator Mara Oprişiu, producător independent şi jurnalist

Alături de aceste activităţi v-am pregătit colţul de lectură unde, la o ceaşcă de ceai sau cafea, puteţi răsfoi cele mai noi apariţii editoriale, turul virtual al bibliotecii, expoziţii de carte şi artă plastică, ateliere de creativitate şi jocuri de animaţie pentru cei mai mici.

Acesta este sloganul sub care a fost lansat proiectul strategic „Dezvoltarea inovaţiei, creativităţii, responsabilităţii si sustenabilităţii antreprenoriatului strategic românesc”, ID-63270 finanţat prin POS DRU, cu o valoare de 17.230.435 lei, prin care 4830 de tineri (18-35 ani) vor beneficia de traininguri gratuite în perioada februarie 2012 – aprilie 2013.

Astăzi, 23 septembrie 2011, în prezenţa reprezentanţilor instituţiilor care lucrează cu tineri şi a tinerilor interesaţi de această oportunitate, a fost inaugurat Centrul Regional de Formare de la Braşov, cel de al treilea din cele cinci centre regionale de formare din program (Craiova, Ia;i, Braşov, Cluj, Timişoara, Constanţa).

Centrul de la Braşov va găzdui 16 tipuri  de cursuri gratuite, care acoperă întreaga arie de formare în domeniul antreprenoriatului: manager proiect, manager resurse umane, manager al sistemului de management securitate şi sănătate în muncă, manager de inovare, manager imbunătăţire procese, expert evaluator de întreprinderi, contabil, cercetător economist în marketing, asistent în relaţii publice şi comunicare, agent comercial, competente sociale şi civice, competenţe antreprenoriale – leadership, negociere, legislaţie comercială -, tehnologia informării şi comunicării, managementul documentelor.

Vor exista două modalităţi de livrare a cursurilor, cea clasică (faţă în faţă) si la distanţă, prin intermediul unei platforme electronice de învăţare. Pentru această a doua variantă, biblioteca judeţeană alături de celelalte biblioteci publice din judeţ pot şi doresc să asigure condiţiile necesare pentru participarea tuturor celor interesaţi la aceste cursuri.

Proiectul este implementat de Asociaţia Română a Tinerilor cu Iniţiativă, în parteneriat cu PRO VOBIS – Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat şi SIVECO România.

Pentru informaţii suplimentare

Persoană de contact: Oana Baban
Tel: 0745532752
Email: oana.baban@arti.ro

Am participat la al treilea workshop, Parteneriate sustenabile pentru viitor. La început au fost trei prezentări tematice: Simon Bell (British Library), Ilse Marien (Belgia) și Diane Edmonds (responsabil pentru biblioteci publice din regiunea Haringuey, Marea Britanie). Practic, ele au exemplificat sustenabilitatea parteneriatelor și pe ce anume ne concentrăm în cazul lor la nivel național, regional și local – în funcție de proiect, de scop și de resurse, alegem să colaborăm cu guvernul, ministerele, administrația publică locală, companii și vendori de baze de date, televiziuni, în termeni și condiții clar stabilite. Ținta trebuie să fie nevoile comunității, iar factorii de decizie ai acesteia trebuie convinși să acorde suportul lor bibliotecilor. După aceea a urmat partea practică. Participanții la workshop s-au împărțit pe grupuri, în care au dezbătut și răspuns la întrebarea care este misiunea esențială a bibliotecii în viitor pentru a se impune atenției publice și cu cine trebuie încheiate parteneriate astfel încât acestea să fie sustenabile. Am răspuns că eu socotesc educația și informațiile din domeniul medical esențiale pentru rolul social și cultural al bibliotecii publice. Am avut în vedere atât faptul subliniat de funcționarii și parlamentarii europeni din prima zi – alfabetizarea în domeniul sănătății este tendința de interes în viitor – cât și faptul că ANBPR urmează să definitiveze un protocol de colaborare cu Ministerul sănătății, aflat în stadiu avansat, prin care se dorește realizarea unui proiect pilot la nivel național, prin selectarea unor biblioteci publice și contribuția lor la un program de informare în domeniul sănătății. Parteneriatele trebuie să vizeze administrația centrală și locală, dar să ia în considerare și organizațiile neguvernamentale. Cât privește atuurile bibliotecilor publice pentru statele europene, participanții la conferință au convenit că acestea sunt o interfață prietenoasă în rețeaua administrației și instituțiilor publice, spațiu public și rețea accesibile în mod echitabil pentru toți, centre sociale și educaționale, pol de cultură și identitate, care pot susține politicile publice de incluziune digitală și socială, inovația și cercetarea, obiectivele de e-guvernare și pot constitui ajutor pentru întreprinzători. Conferința s-a încheiat cu prezentarea lui Helen Milner despre impactul noii tehnologii în plan social – impresionantă, recunosc – și concluziile moderatorului, profesorului Chris Batt. Găsiți informații mai detaliate la adresa http://www.ecei11.eu/

În 7 septembrie prezentările s-au axat pe redefinirea rolului bibliotecilor publice în context digital și impactul acestora în societate. În prima secțiune au fost lucrări generale despre schimbarea bibliotecilor publice datorită investiției în serviciile de internet (cazul Letoniei și al României, unde ANBPR este partenerul principal în programul Biblionet). Biblioteca Aarhus din Danemarca este un model de investiție în biblioteca viitorului. Am reținut considerațiile lui Jan Braeckman despre resursele și serviciile unice oferite de bibliotecile publice. În viziunea sa, acestea sunt colecțiile, spațiul, capacitatea bibliotecilor publice de a interacționa cu publicul (sit, blog, facebook, contribuțiile pe platforme de e-learning) și aceea de a sesiza nevoile lor actuale, încercând să le răspundă și să furnizeze servicii de informare și educație în vedera noilor competențe. A doua secțiune a inclus scurte prezentări ale unor proiecte vizând incluziunea digitală, finanțate de bugetul local, central ori de către fundații, precum Bill și Melinda Gates – Global Libraries în România (prezentare de Scott Anderson) și Letonia, Biblioteca Digitală Națională în Findlanda, dar și proiectul unei Biblioteci Digitale din Silezia, Polonia, care a implicat studenți și pensionari în proiect, programul Libraries for Innovation din Letonia de instruire a bibliotecarilor în noile tehnologii, la rândul lor asistând pe utilizatori. Personal, m-au impresionat microproiectele de instruire și incluziune digitală de la nivelul Belgiei și Letoniei – primul adresat unui grup de lucrători excluși social, personal public necalificat și puțin prețuit (grădinari, bucătari etc.), al doilea destinat persoanelor izolate, bătrâni imobilizați la pat etc., pe care bibliotecarii i-au instruit în utilizarea computerelor și internetului, punând la punct o curriculă de abilități de bază. Printre rezultatele înregistrate se numără sentimentul recunoașterii a publicului țintă în primul caz, posibilitatea replicării inițiativei de instruire și convingerea unei companii particulare de a dona laptopuri în al doilea caz. Microproiectele au adesea impactul cel mai sensibil și vizibil la nivel uman și demonstrează că lumea se schimbă cu pași mici, bibliotecile fiind instituțiile publice în contact direct cu comunitatea, un spațiu prietenos, ale cărui posibilități trebuie exploatate de personal și de utilizatori. Inițiativa, inovația, ideea contează mult, iar în situația unei biblioteci mici, cu personal redus, parteneriatele pot fi esențiale, suplimentând resursele bibliotecii.

În zilele de 6-7 septembrie am participat la Bruxelles la a treia ediţie a acestui eveniment susţinut de Fundaţia Bill şi Melinda Gates şi Bibnet, alături de Scott Anderson (IREX România), doamna preşedintă Doina Popa (ANBPR) şi colega mea, Maria Ciobanu, formator Biblionet la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu” Vâlcea. Tema acestei conferinţe a fost una ambiţioasă, vizând Transformarea accesului la Europa digitală în bibliotecile publice, de fapt regândirea rolului acestor instituţii în contextul agendei digitale a Uniunii Europene. Au participat bibliotecari, studenţi, responsabili şi autorităţi din Anglia, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Findlanda, Franţa, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Olanda, România, Spania. Interesul era mare cu cât prima secţiune a  conferinţei dezbătea oportunităţile de finanţare existente pentru bibliotecile publice în UE. Practic, s-a vorbit foarte mult în acele zile de advocacy. În deschidere, Ilias Iakovidis, director al Diviziei Tehnologii Informaţionale şi de comunicare pentru incluziune, societatea informaţiei şi media, a furnizat mai multe studii şi date despre abilităţile digitale ce vor fi cerute de companiile europene pe piaţa muncii în 2015. Acestea evoluează spre competenţe digitale avansate, de utilizare critică şi evaluare independentă a resurselor internet, tinzând spre o abordare inovatoare şi multiculturală a internetului prin crearea de resurse de către diferiţi agenţi. Pe baza studiilor, se prognozează că în viitor interesul pentru informaţia medicală va creşte, iar alfabetizarea pe teme de sănătate (health literacy) se va impune pe agendă. În acest context obiectivele de incluziune digitală ale UE au în vedere grupurile cu risc de excludere sociale (tinerii săraci, emigranţii) şi cele marginalizate digital (vârstnicii, şomerii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele necalificate). Europa 2020, recent lansată, urmăreşte o creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă. În acest context, politicile de sprijinire ale educaţiei, incluziunii, inovaţiei şi competitivităţii trebuie să ia în considerare intermediarii şi facilitatorii de informaţie, printre care şi bibliotecarii, alături de profesori, asistenţi sociali, îngrijitori, membrii familiei etc. Cadrul european a stabilit cerinţele abilităţilor necesare pentru aceşti facilitatori pentru o abordare uniformă şi aplicare a politicilor de incluziune, iar Uniunea Europeană susţine proiectele de acest gen. Implicarea tuturor factorilor de decizie pentru susţinerea incluziunii digitale este esenţială în promovarea şi atingerea obiectivelor. În concluzie, bibliotecile sunt centre informaţionale, educaţionale şi sociale esenţiale, bibliotecarii sunt intermediari profesionişti care trebuie să dezvolte competenţe în contextul european şi să ofere conţinut şi servicii de e-government, instruire, informaţii medicale, oportunităţi pentru şomeri. Am observat insistenţa vorbitorului asupra faptului că bibliotecile publice trebuie să îşi susţină proiectele cu date şi studii pentru a fi convingătoare, precum şi asupra măsurării corecte a impactului proiectelor susceptibile de a deveni modele replicabile la o scară mai largă. În expunerea sa asupra Influenţării politicii UE, Nathan Ducastel a făcut o introducere în mecanismul instituţional, legal şi de decizie european şi a remarcat că pentru bibliotecile publice provocarea este aceea de a dezvolta o strategie, obiective, o abordare şi o reţea comune. Secţiunea a doua, Lecţii de advocacy, a cuprins prezentarea lui Nick Batey (Ţara Galilor, Marea Britanie) despre agenda digitală locală şi aplicarea ei, însoţită de monitorizarea evenimentelor şi acţiunilor la nivel european şi căutarea de alianţe, precum şi comunicarea densă a lui Stuart Hamilton (IFLA) despre programele de promovare ale bibliotecilor la nivel internaţional, în colaborare cu alte instituţii, despre valoarea socială şi economică a programelor de bibliotecă, modele de bune practici în domeniu.

Cu scuzele cuvenite pentru întârziere,  fac publică online relatarea despre Conferinţa IFLA de anul acesta la următoarea adresă http://www.facebook.com/notes/biblioteca-george-baritiu/raport-ifla-2011/208012669261236. Se cuvine să menţionez că România a avut o participare notabilă, 17 delegaţi  din bibliotecile publice, universitare, IREX România şi Biblionet fiind prezenţi în Puerto Rico, unde au susţinut comunicări (4 înscrise în program), au prezentat postere, au participat la secţiuni, dezbateri şi comitete ale secţiilor de specialitate.

Biblionet pregăteşte următoarele ateliere de lucru pe teme de Comunicare, Coalizare & Advocacy. Între 26 – 30 septembrie – Atelier de lucru Comunicare, Coalizare & Advocacy pentru judeţele Argeş, Dâmboviţa, Brasov şi Timiş, iar intre 21 – 25 noiembrie pentru judeţele Arad, Gorj, Hunedoara şi Mures.

Atelierul se adresează unui grup de 6 persoane la nivelul fiecărui judeţ, care să includă: director, coordonator, formator, bibliotecar local, reprezentant administraţia publică locală & ONG. Aceste persoane ar trebui să fie cele care au cel mai mult de-a face cu factorii de decizie şi cu mass media. Persoanele invitate sunt identificate ca fiind cele mai potrivite pentru temele incluse în sesiunile cuprinse în agenda atelierului: relatia cu comunitatea, cele mai bune metode de a le transmite mesajele, cum îi atragem pe non-utilizatori în bibliotecă; construirea unei echipe; procesul de luare a deciziilor: atingerea consensului; publicul-ţintă: identificarea sprijinului şi opoziţiei; dezvoltarea mesajului; planul de acţiune advocacy.

Scopul final este să ajute participanţii să conceapa planuri de actiune advocacy pe teme pertinente pentru fiecare judeţ, care să fie implementabile şi finaţabile prin sistemul de grant-uri mici acordate de IREX pentru proiecte advocacy.

Mai multe informatii despre advocacy http://www.youtube.com/watch?v=SITXg3TTteM&feature=player_embedded

Sursa: biblionet

O CARTE ÎN TREI LIMBI

– Evocare fotografică a
Ierusalimului Secuiesc –

După ediţia în limba maghiară şi română, editura PONT a publicat în limba franceză romanul-eseu al lui Géza Szávai, Ierusalimul Secuiesc. Înainte de lansarea volumului la Bruxelles,editura aduce în faţa publicului din Braşov, oraş cu „tradiţii trilingve”, cele
trei variante ale cărţii, precum şi o parte importantă a fotografiilor documentaristice publicate în volum. Autorul consideră expoziţia ca o avanpremieră a prezentării variantei franceze a cărţii la Bruxelles, mai cu seamă că Ierusalimul Secuiesc – aşa cum s-a apreciat – recompune magistral, diacronic si sincronic, din fragmente de istorie personală si colectivă, icoana cu extensiuni metafizice a unui inepuizabil spaţiu spiritual european: Transilvania. Tot despre această lucrare s-a formulat în revista aLtitudini: „O cutremurătoare carte maghiară, transilvană, românească, europeană…” (Alte informaţii, ecouri în limba română aici: http://www.szavaigeza.hu/ierusalimulsecuiesc/). Vernisajul expoziţiei şi simpozionul PODURI PENTRU TOLERANŢĂ (Evocare fotografică a Ierusalimului Secuiesc)
vor avea loc în data de 7 septembrie 2011, orele 13:00, la Muzeul de Artă din Braşov (B-dul Eroilor nr. 21).

Interlocutori: Árpád Bartha, directorul muzeului, Géza Szávai, Béla Markó, poet, viceprim-ministru al României, Ion Bogdan Lefter, istoric şi
critic literar. Expoziţia va fi deschisă între 7–11 septembrie 2011, la muzeul gazdă a evenimentului. O „mostră” din fotografiile expuse deja şi la Budapesta, Frankfurt, respectiv Viena se găseşte pe site-ul http://www.szavaigeza.hu/jerusalemsicule/.

Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională – Eleutheria (CADI)  vă invită la inaugurarea Centrului Local de Consiliere Profesională Braşov. Activitatea Centrului este parte a proiectului „Competenţe europene pentru mediul rural”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 şi implementat în parteneriat cu Institutul Român de Training.

Evenimentul de lansare a Centrului Local de Consiliere Profesională Braşov va avea loc în data de 05.09.2011, la Hotel Aro Palace Braşov, Bd. Eroilor, nr. 27, sala Europa III, începând cu ora 11:00.

„Dorim să vă prezentăm proiectul nostru şi să ne cunoaşteţi echipa pentru a deveni parteneri în acest demers, ce va fi de folos comunităţii din care sunteţi parte. Prin cunoaşterea acestui proiect, puteţi încuraja oamenii din comunitate să fie deschişi la iniţiativa noastră.” – Aura Matei, manager de proiect.

În cadrul Centrului local, echipa de consilieri va oferi persoanelor din mediul rural servicii de orientare profesională, asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, sprijin în vederea dobândiri de noi deprinderi şi calificări, precum şi informaţii utile, consultanţă şi pregătire
pentru deschiderea sau susţinerea unei afaceri.

Proiectul este derulat în perioada iulie 2010 – iulie 2013, în regiunile Centru şi Sud-Est.

Persoană de contact:
Adriana Enciu – 0730.550.095,
e-mail: adriana.enciu@milleniumpeople.ro