Arhivă

Arhivă pentru ‘Diverse’ Categoria

Recomandare de lectură: Lavinia Branişte, ciclul Rostogol

Am ales azi pe Lavinia Branişte cu volumul Rostogol şi Vulcanii Noroioşi (cu ilustraţii de Andrei Măceşanu, Editura Arthur, 2018). Nu ştiu cum sunt alţii, dar eu am citit cu plăcere de la primul până la ultimul volum din ciclul Rostogol al Laviniei Branişte. Şi aştept cu bucurie şi poftă nelimitată de citit oricând o nouă apariţie despre purceluşul Rostogol. Lavinia Branişte m-a cucerit cu primele scrieri, Rostogol merge acasă şi Rostogol păzeşte pepenii. Traducătoare, Lavinia Branişte şi-a încercat condeiul în literatura pentru copii şi a câştigat trofeul concursului editurii Arthur. Astfel a început aventura lui Rostogol. În volumul din anul trecut, Rostogol începe să scrie versuri, iar bursucul profesor de franceză trimite poeziile sale unui juriu literar. Astfel Rostogol câştigă un loc într-o tabără de creaţie literară şi creative writing, având colegi pe plângăciosul arici Păducel şi cârtiţa Şobo. Cei trei sunt supravegheaţi de raţa Graţian care lansează o vănătoare de comori. Aventurile sunt descrise cu multă imaginaţie, umor nebun şi versuri foarte potrivite, aşa cum ne-a obişnuit autoarea. Cartea este un leac garantat pentru descreţirea frunţilor. În plus, are un mare atu. Textul nu este doar pentru copii, se citeşte la orice vârstă. Lectură recomandată de bibliotecar! Cititul este o abilitate de viaţă şi pentru toată viaţa!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags: , ,

Intâlnire cu Cartea Frumoasă

februarie 25th, 2019 Fără comentarii

De Ziua Universităţii Transilvania Braşov, va avea loc o întâlnire cu şi despre Cartea Frumoasă, o prezentare asupra ştiintei şi artei graficii de carte, realizată  de doi designeri de carte renumiţi, Alexandru Şchiopu şi Cristina Sabău de la Grupul creativ Factum Design din Bucureşti.

Prezentarea şi contactul direct cu câteva dintre cărţile frumoase va
avea loc vineri, 1 Martie, ora 13.00, în sala Auditorium, corp A,
etajul II, Colina Universității.

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Invitație la lectură Citim împreună #zici2019

ianuarie 30th, 2019 Fără comentarii
Categories: Diverse Tags:

Cugetări de înţelepciune

noiembrie 6th, 2018 Fără comentarii

De Ziua mondială a filosofiei, expoziţia de carte de la Secţia de Împrumut  a ales mai multe citate celebre de filosofi: 

  1. Înţelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea este pentru trup –  La Rochefoucauld
  2. Adevărata fericire aparţine înţeleptului pentru că, dintre toţi oamenii, el este cel căruia soarta îi poate lua cel mai puţin – Jean Jacques Rousseau
  3. Înţelepciunea nu este altceva decît ştiinţa fericirii – Diderot
  4. Înţelepciunea este cea dintâi sursă de fericire – Sofocle
  5. Înţelepciunea în lume este obârşia realităţii, iar mintea în unire cu ştiinţa este căpetenia sufletului – Asad Tusi
  6. Dacă înţeleptul nu are argint şi aur nu-l numi cerşetor, că în inima lui plină de ştiinţă el e stăpânul mării şi uscatului – Giami
  7. Cel mai de seamă semn al înţelepciunii este bucuria netulburată – Michel de Montaigne.
  8. Înţelepciunea dă strălucire oricărui om, fiindu-i unica şi adevărata podoabă – Johan Oxenstiern
  9. Este sarcina înţelepciunii să armonizeze diferite căi ale lumii acesteia.                           Tiru-Valluvar
  10. 10.  Înţelepciunea? Este o stare sau un demers, în speţă unul de armonie, echilibru, măsură. Se poate vorbi de esenţa, firea, natura ei, dar nu de adevărul ei – Constantin Noica

11. Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea este jocul. Tânărul cântă: Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea. Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea – Lucian Blaga

12. Înţelepciunea este întru tot strălucitoare şi nu se ofileşte; cu uşurinţă o văd acei ce o iubesc, iar cei ce o cauta o află – Solomon

13. Tăcerea înseamnă înţelepciune, dar să taci tot timpul nu e înţelept – Proverb evreiesc

  1. 14.  Înţelepciunea e un bine, căci face buni pe cei ce o au, şi niciodată răi – Platon
  2. 15.  Înţelepciunea constă mai ales din acea calitate a spiritului, care dă posobilitate individului să aibă o atitudine dreaptă, discretă şi inimoasă în faţa împrejurărilor practice ale vieţii, de aceea oamenii culţi şi cu experienţă sunt întotdeauna răbdători, în timp ce ceilalţi sunt meschini şi netoleranţi – Samuel Smiles
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Ştiri de la bibliotecile locale

octombrie 3rd, 2018 Fără comentarii

Recent, în luna septembrie, în convorbirile noastre telefonice cu bibliotecile locale din judeţ am aflat două ştiri care ne-au bucurat. La Biblioteca publică din comuna Dumbrăviţa, colega noastră atât de inimoasă, Elena Odăianu, a reuşit să convingă Fundaţia ASCENT care seămplicat în repararea, zugrăvirea şi modernizarea localului bibliotecii, precum şi în dotarea ei cu noi rafturi. Pentru mutarea şi adăpostirea colecţiilor de carte ale bibliotecii, bibliotecara a mobilizat voluntarii, mai precis o clasă de a VIII-a împreună cu diriginta lor. Elevii au venit spre sfârşitul programului şi au ajutat la mutat, învăţând lecţia întrajutorării şi muncii în folosul bibliotecii lor. Biblioteca orăşenească din Ghimbav are un nou sediu, construit în curtea primăriei actuale, mult mai mare decât cel de dinainte. Case noi pentru biblioteci vechi! Să fie de bun augur!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)

Concurs de booktrailere

afis_concursÎn cadrul proiectului CLIP[L]IT – Carte în 7Arte, în perioada 8 oct. – 8 nov. 2018, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov organizează concursul de booktrailere cu premii în valoare totală de 3.000 lei.

Concursul este adresat tuturor tinerilor cu vârste cuprinse între 15-25 ani.

Ce trebuie să faci?

  1. Alege o carte de pe aplicația pentru smartphone iZiLIT (aplicația poate fi descărcată gratuit de pe Google Play pentru Android și de pe AppStore pentru IOS ).
  2. Citește-o!
  3. Crează un videoclip de promovare a cărții citite (booktrailer).
  4. Crează-ți un cont de utilizator pe platforma CLIP[L]IT (adresa platformei va fi disponibilă din 8 octombrie).
  5. Urcă booktrailerul pe platformă.

SUCCES !

 

Regulamentul concursului.

Proiectul cultural CLIP[L]IT – Carte în 7Arte, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, este realizat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității Transilvania Brașov,  Asociația culturală Control NAsociația BookLandAsociația culturală KunSTadt, și propune o formă creativă de comunicare și receptare a culturii scrise, combinând tehnicile specifice cinematografiei, literaturii și IT-ului, materializată prin realizarea unei colecții de trailere de carte aparținând literaturii române contemporane și a unei platforme dedicate.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.2/5 (5 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului

Argument. De ce o expoziție despre Dracula la bibliotecă? Personaj imaginar, dar inspirat din realitate, Dracula s-a dovedit fascinant și longeviv în același timp. A captivat fantezia multor generații și s-a dezvoltat în timp deopotrivă, personajul literar evadând din literatură și ajungând sub forma unui concept în politică, devenind prototipul unei întregi literaturi a vampirilor și un brand turistic totodată. Așadar, Dracula a influențat și stimulat literatura, politologia, arta, filmul, chiar și turismul. Sunt argumente suficiente pentru a concepe o expoziție pe tema acestui adevărat mit. De ce la biblioteca publică? Fiindcă biblioteca publică deține cele mai multe și felurite documente și resurse, de la cărți la discuri, de la filme la muzică, de la monografii la literatură beletristică și ghiduri turistice. Deoarece biblioteca publică poate să contureze cea mai amplă imagine a lui Dracula pe baza colecțiilor ei și să ofere comunității informații multiple și verificate. Infomarea, educația, cultura și divertismentul publicului sunt polii între care evoluează o bibliotecă publică și Biblioteca Județeană Brașov nu face excepție, încercând să realizeze misiunea ei pe aceste coordonate, inclusiv prin expozițiile de carte.

Scurtă introducere

Dracula este unul dintre cele mai cunoscute personaje și mituri în lumea întreagă. Nașterea mitului a pornit de la personaje istorice reale (domnitorul muntean Vlad Țepeș, fiul domnului român Vlad Dracul, distins cu Ordinul Dragonului, contesa Elisabeta Báthory din ținutul Bistriței), de la legendele țesute în jurul lor într-un anumit context istoric și de la imaginarul colectiv, atras și fascinat de băutorii de sânge, de vampiri, între care figura liliacului hematofag a făcut carieră. Vechi fantasme și temeri se amestecă așadar cu fapte istorice reale în geneza acestui personaj, care s-a dovedit polimorf în diferite epoci până a ajuns la profilul definitiv, cunoscut și recunoscut azi. Astfel, de la morții vii pe care biserica creștină din veacul al XV-lea îi cunoaște la sanguinarii și vampirii din secolul al XVIII-lea, când psihoza a dus la un adevărat teatru al terorii, se ajunge în epoca romantică la consacrarea vampirului în persoana contelui Dracula din romanul omonim al lui Bram Stoker. Un secol mai târziu, personajul mitologic căpăta chip pe ecranele cinematografului, prin diversele ecranizări și montări. Grație puterii cuvântului și imaginii, a început expansiunea lui Dracula pe tărâmul imaginației publicului, acaparând-o și devenind copleșitor, ducând în cele din urmă la crearea genului literar și cinematografic horror.

Vlad Țepeș și Dracula

Personajul istoric real, domnitorul Țării Românești, Vlad al III-lea, supranumit Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, este unul dintre puținii conducători români a cărui biografie nu se poate scrie în absența legendei. Cauza constă în păstrarea în număr redus a documentelor din epoca sa. În același timp, legenda lui s-a născut chiar în timpul vieții sale și imediat după moarte, în două texte paralele diferite asupra sa. Este greu să desparți adevărul de mistificarea legendei. Povestirile care au circulat pe seama sa încă din secolul al XV-lea au acreditat versiuni și imagini diametral opuse ale domnului Vlad Țepeș. De fapt, Vlad Țepeș întruchipează un personaj complex, pe măsura perioadei dificile în care a trăit, oscilând între milă și cruzime, spirit justițiar și trădare, rafinament și brutalitate politică. Practic, portretul lui Vlad Țepeș reflectă imaginile multiple ale celorlalți despre el: domn drept pentru români și istorici, călău pentru dușmani, tiran sângeros pentru defăimătorii lui cu interese politice divergente. În concluzie, Vlad Țepeș a devenit la rândul său victima unei campanii de manipulare, reușită din cauza forței noii invenții culturale a tiparului, practica administrării de pedepse crude întorcându-se împotriva memoriei sale. Scriitorii romantici și cineaștii au desăvârșit transformarea voievodului în personajul mitic Dracula, unul dintre cele mai persistente, longevive și creative mituri ale imaginației noastre moderne.

Dracula şi Bram Stoker, părintele literaturii horror

Scriitorul irlandez Bram Stoker s-a documentat pentru romanul Dracula, apărut în 1897, timp de 7 ani, citind folclorul european şi poveştile cu vampiri, foarte gustate în vremea sa de către cititorii Imperiului Britanic. Povestirile cu personaje fantastice, de groază invadau practic Marea Britanie şi figurau printre lecturile obişnuite ale epocii victoriene când a trăit Bram Stoker. Acesta, prin amănuntele istorice şi geografice pe care le dă asupra contelui Dracula, se pare că ştia informaţii despre Vlad Ţepeş, pe care le-a cules din scrierile străinilor despre Principatele Române. Iniţial, titlul romanului era Mortul viu, Nemortul, ajungând la Contele Vampir, titlul final de Dracula fiind fixat cu câteva săptămâni înaintea tipăririi.

Cartea a avut succes, fiind remarcată de autorul lui Sherlock Holmes, scriitorul Arthur Conan Doyle, dar nu a fost un best sellers. Noul titlu era încă o poveste cu aventuri, mai sumbră decât alte scrieri desigur. Mitul lansat al lui Dracula a fascinat însă suficient astfel că la doi ani după moartea lui Bram Stoker, văduva lui a publicat o continuare intitulată Dracula’s Guest and Other Weird Stories. Astfel începea seria scrierilor cu vampiri, continuărilor, apărând o întreagă literatură de gen, cu aceste personaje. Dracula a dobândit celebritatea odată cu primele ecranizări ale cărţii, când spectatorii au fost cuceriţi de personalitatea contelui şi numărul cititorilor a crescut din ce în ce mai mult. Prima ecranizare a fost în 1922, sub titlul Nosferatu – Simfonia groazei, deoarece era neautorizată, cu Max Schreck în rolul principal. Dar soţia lui Bram Stoker dădea în judecată studioul de producţie şi câştiga procesul, solicitând distrugerea tuturor copiilor. Prima adaptare cinematografică autorizată a romanului este din 1931, în studiourile Universal, cu actorul Bela Lugosi în rolul titular. Cel mai mare succes cinematografic l-a avut cu ecranizarea regizorului Francis Ford Coppola în 1992, cu următoarea distribuţie: Gary Oldman, Keanu Reeves, Wynona Rider şi Anthony Hopkins.

Bram Stoker și literatura despre Dracula

Dar Dracula nu a rămas doar în domeniul literaturii beletristice și al celei de a șaptea arte, ci a evadat, ajungând pe tărâmul memorialisticii, politicii, unde a fost folosit pentru a desemna, sugestiv, un regim dictatorial apropiat lui prin cruzime, cel al lui Stalin şi Ceaușescu, ajungând în muzica de blues, unde a exprimat protestul și critica față de dictatură și oprindu-se în turism, acolo unde a fost reinventat ca brand. Nu ne putem opri să nu ne întrebăm dacă Vlad Țepeș și Dracula au fost utilizați intenționat de comuniști pentru a stimula turismul la castelul Bran, dar motivul principal a fost de a contracara puterea altui mit, istoric de această dată, al Reginei Maria, a cărei amintire stăruia puternic în conștiința brănenilor, ca simbol al Casei Regale a României.

Câteva date despre expoziție

Biblioteca deţine cele mai interesante monografii care abordează direct subiectul Vlad Ţepeş şi Dracula, semnate de istorici precum Radu Florescu şi Raymond McNally, Matei Cazacu, Ştefan Andreescu, Radu Vergatti, specialişti ca Heiko Haunamm, Mihai Ungheanu şi Miodrag Bulatovici. Sunt expuse culegerile de legendele istorice ale românilor, între care cele despre Vlad Ţepeş ocupă un loc aparte, în culegerile realizate de Tudor Nedelcea ori Neagu Djuvara, cu ilustraţiile lui Radu Olteanu, dar şi o evocare literară a lui Vlad Ţepeş în volumul de eseuri Biblioteca Nopţii de Alberto Manguel. Urmează cărţile despre misterul şi enigma istoriei care este Vlad Ţepeş – Dracula, scrieri semnate de Paul Ştefănescu, Şerban Brandeş Lăţea, Bertha Krauser sau jurnalista Ileana Gafton Dragoş. Istoria literaturii şi politologia oferă altă abordare a mitului Dracula, în cărţi de Vesna Goldsworthy, Dan Horia Mazilu, Denis Buican, Jan Cornelius, Constantin Dobrilă, Ovidiu Pecican ş.a.

În sfârşit, literatura având în centrul ei personajul vampirului este bogată, începând de la volumele lui Bram Stoker şi continuatorilor săi, de la romanul Colecţionarul al lui Elizabeth Kostova la Chelsea Quin Yarbro cu al ei Hotel Transilvania şi Carlos Funtes, ce, surprinzător, include o nuvelă ce reeditează povestea lui Dracula în notă mexicană şi până la literatura pentru copii, care exploatează temerile celor mici de întuneric şi mister. În literatura română, figura lui Dracula se întâlneşte în lucrările lui Corneliu Leu, evocarea Georginei Viorica Rogoz, teatrul lui Dumitru Radu Popescu, romanele lui Fănuş Neagu şi Alexandru Muşina, povestirile lui Marin Mincu şi Ioan Groşan, cărţile pentru copii ale lui Stelian Ţurlea, dar şi cele ale unor autori locali, precum Grigore Cojan.

Vă invităm să parcurgeţi expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Inspiraţie la Berlin: invitaţi străini, expoziţie, târg şi bibliobuze

Conferinţa Bibliothekartag de la Berlin este unul dintre cele mai mari evenimente profesionale ale bibliotecarilor vorbitori de germană. Alături de elveţieni, francezi, olandezi şi scandinavi, au participat mulţi alţi invitaţi din străinătate, parteneri care au oferit prezentări consistente şi interesante pe teme actuale. Astfel, mai multe dezbateri au fost dedicate Agendei ONU 2030 moderate cu profesionalism de Helen Mandel de la IFLA, o sesiune a fost dedicată reformei europene a dreptului de autor unde doi profesori universitari britanici (Jane Secker şi Chris Morrison) au prezentat modulul de educaţie a bibliotecarilor în materie de copyright şi un joc care te iniţiază în tainele accesului deschis, invitaţii finlandezi au vorbit despre noua formă îmbunătăţită a legii bibliotecilor şi deciziile privind repartiţia retururilor de carte în funcţie de nevoile utilizatorilor şi nu de gestiunea filialei. Delegaţia greacă, formată din membri unei organizaţii non guvernamentale, a avut o comunicare despre crearea unui serviciu de bibliotecă pentru bebeluşi şi sugari în cadrul unui sistem social ce include şi o bibliotecă publică din Atena, invitaţi din Norvegia şi Marea Britanie au creionat situaţia formării profesionale, a abilităţilor şi competenţelor bibliotecarilor nordici şi britanici. În sfârşit, din SUA, Nancy Everhart a expus rezultatele unui chestionar foarte interesant despre situaţia bibliotecilor şcolare germane, statutul şi rolul bibliotecarului şcolar în Germania, prea puţin valorizat, fără şanse de promovare în carieră, socotit un asistent educaţional al profesorilor şi nu un specialist în informaţie şi lectură. O micuţă bibliotecă publică sârbă a fost subiectul unei campanii de advocacy inteligent construite care s-a finalizat cu reconstrucţia şi extinderea bibliotecii, devenită un hub comunitar. Invitaţii străini au fost atent selectaţi, având lucrări de calitate şi de interes pentru întreaga breaslă, care astfel a avut prilejul să afle o serie de idei, iniţiative, chiar trucuri pentru a reuşi în munca ei. Expoziţia de postere cuprindea o multitudine de proiecte dintre care menţionez baza de date despre femeile din Germania, creată de minister, târgul de produse profesioniste pentru biblioteci a inclus o varietate de servicii şi produse, echipamente de digitalizare, baze de date, dar interesante mai ales s-au dovedit firmele de mobilier special proiectat pentru biblioteci (Schulz, Ekz ş.a.), iar cele 8 bibliobuze felurite din Berlin, care au staţionat o zi întreagă deschise vizitatorilor, mi-au oferit ocazia să observ atent structura unui bibliobuz electric, proiectat şi dotat special cu rafturi drepte şi înclinate, un anumit sistem de iluminat şi alimentat, biroul bibliotecarului cu sistem integrat de bibliotecă, tipul de documente şi mobilier, promovarea şimesajele publicitare etc. Cataloage, liste, albume au completat datele despre oferta acestor parteneri tradiţionale ai bibliotecilor. Totul a fost gândit pentru a fi util, facil şi eficient şi mai ales pentru a afla idei noi şi a găsi inspiraţie şi modele demne de aplicat.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Întâlnire cu scriitoarea Cristina Andrei

35151763_2281421475208064_485131201921679360_n

Marți, 19 iunie, de la 17:00, la Facultatea de Litere (sala Gheorghe Crăciun), sunteți invitați la o întâlnire cu scriitoarea Cristina Andrei, autoarea cărții „Matriarhat”, apărută în colecția de literatură română contemporană n`autor.

Despre cele opt povestiri din carte, vor vorbi și Adrian Lăcătuș, decanul Facultății de Litere și Eli Bădică, coordonatoarea colecției n’autor .

Opt povestiri și opt personaje feminine foarte diferite sunt surprinse în acest volum, fie în zona lor de intimitate – dragoste, căsnicie, familie –, fie în viața lor socială și profesională.

Oricare este povestea lor – o fată din flori ajunsă orfană, o cântăreață al cărei destin este schimbat definitiv de o tentativă de viol la sfârșitul unei nunți, o jurnalistă influentă, a cărei încredere în sine este știrbită de revolta bruscă a soțului –, toate vorbesc, într-un fel sau altul, despre societatea contemporană definită prin relaţia femei–bărbaţi şi a raporturilor de putere sau de supunere (pre)stabilite între ei.

https://nemira.ro/matriarhat

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 3.8/5 (6 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

La Berlin: Prima zi – programele internaționale ale asociației germane

Programul oferit de bibliotecarii germani invitaților străini a inclus în 12 iunie, pentru început, vizita la Staatsbibliothek Berlin. Clădirea, edificată în secolul al XIX-lea, este spațioasă și monumentală, impunând prin colecțiile ei (este păstrătoarea mai ales a patrimoniului prusian, dar nu numai, deținând partitura originală a Simfoniei a XIX-a de L. v. Beethoven printre altele) și reflectând istoria Germaniei despărțite în două state și sisteme diferite după al doilea război mondial. Cu atenție, germanii au păstrat moștenirea trecutului, conservând structurile vechi, dar clădirea este în continuă expansiune, ridicându-se aripi noi și moderne, unele fiind în curs de construcție sub conducerea echipei mixte de arhitecți, constructori și bibliotecari. Fiind principala bibliotecă științifică, grija bibliotecarilor s-a concentrat asupra asigurării condițiilor de studiu în sălile de lectură, asupra facilităților și respectării utilizatorilor. Totul, de la căile de acces la mobilier, iluminat, norme de comportament, reflectă preocuparea pentru a crea climatul de lucru favorabil cercetării și respectul suprem pentru cititor. Am vizitat Centrul de digitalizare al bibliotecii, înființat în 2007, cu un master plan urmat pas cu pas de o echipă numeroasă, folosind echipamente complexe și responsabilă de sarcinile de captura, prelucrare, stocare, acces, în colaborare cu bibliotecarii ce fac selecția materialului. Am observat un lucru util bibliotecarilor: în funcție de starea lor, cărțile vechi și groase de secol XIX de la raftul cu acces liber aveau semnalată permisiunea de copiere doar sub supravegherea bibliotecarilor și nu la copiatorul folosit de cititori, din rațiuni de conservare a legăturii lor în bune condiții.  La amiază ne-am reunit la Podiumul asociației, iar gazda noastră, Hella Klauser, ne-a prezentat programele internaționale ale asociației. În colaborare cu mai multe structuri ale statului german, printre care Institutul Goethe, asociația susține trei tipuri de programe: vizite profesionale individuale la biblioteci germane și reciproce, vizite de studiu la anumite biblioteci și programele de parteneriate interstatale așa cum sunt cele în derulare cu Olanda și SUA. Pentru cei interesați, acestea sunt oportunități profesionale. A urmat prezentarea bibliotecilor publice germane, de către Anna Jacobi și Judith Galka, o ofertă atractivă de biblioteci inovatoare, ca arhitectură și servicii, printre care Zentral und Landes Bibliothek Berlin (ZLB), Biblioteca Grimm a Universității Humboldt, deschisă  în 2011, Schiller Bibliothek, deschisă într-un complex social, Biblioteca Pablo Neruda care s-a ridicat prin reconstrucția clădirii unei grădinițe. În sfârșit, Hella Klauser a invitat pe toți cei de față să se prezinte, să spună care sunt propriile așteptări de la congresul bibliotecarilor germani și cum se gândesc să contribuie la cooperarea internațională între biblioteci.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (6 votes cast)
Categories: ANBPR, Diverse Tags: