Joi, 4 aprilie, am fost împreună cu colega mea, Crina Buştenaru, la 5 biblioteci din judeţ: Feldioara, Hoghiz, Racoş, Homorod şi Rupea. Am întâlnit multe lucruri, îmbucurătoare, alături de probleme care necesită mult efort, stăruinţă şi diplomaţie pentru rezolvare. Azi vreau să amintesc doar pe primele. În minuscula bibliotecă din comuna Hoghiz am aflat că unul dintre puţinii adulţi care venea la bibliotecă era o tânără şomeră ce apela la computerele conectate la internet pentru a-şi căuta de lucru. A reuşit să îşi găseacă de muncă, aşa cum un pensionar din Racoş a căutat şi a găsit o firmă de pază unde s-a angajat. Biblioteca din Racoş este situată în clădirea poştei din localitate, iar doamna poştaş a descoperit că poate să facă testele online pentru examenul de şofat pe computerele de la bibliotecă şi să obţină permisul de conducere. Tot la Racoş am avut o surpriză foarte plăcută – deşi atunci când am livrat echipamentele Biblionet, toată lumea de la opincă la vlădică mi-a spus că toţi locuitorii au computere acasă şi că localitatea este conectată la internet, am găsit bibliotecă plină de puşti, unii acţionând pe calculatoare, alţii în aşteptare să se elibereze un loc, între timp privind la desene animate cu videoproiectorul şi ecranul de proiecţie din dotare. Iar doamna Ilona, bibliotecara, mi-a împărtăşit bucuria şi mi-a spus că, mirată de aflux, i-a întrebat pe puşti de ce preferă să vină la bibliotecă. Răspunsul a sunat năucitor – desigur, sunt tentaţi de echipamentele moderne, puternice si cu viteză mare, în comparaţie cu vechiturile de acasă, dar în primul rând vin pentru atmosferă, să socializeze, să cunoască şi să vorbească cu cei de vârsta lor. Biblioteca este un spaţiu liber şi deschis tuturor, se simt neîngrădiţi, au iniţiative singuri şi fac lucruri frumoase cum vedeţi şi din fotografiile ataşate. Astfel, scepticismul localnicilor a fost contrazis de realitate, constatată cu bucurie şi de autorităţi.
Sloganul ales recent pentru biblioteca noastră îşi găseşte o ilustrare perfectă la Secţia de împrumut adulţi. Acolo, colega noastră Alina Nicula, cu un mic ajutor, a amenajat cutiute cochete pentru semne de carte. Cine doreşte dintre cititori, este invitat să se servească cu semnele de carte preferate. Am descoperit cu plăcere aceste cutiuţe, zâmbitoare şi prietenoase. Încă o dată se confirmă că trebuie doar un pic de imaginaţie şi creativitate ca să facem biblioteca un loc prietenos pentru noi şi ceilalţi, cum ne dorim.
Cine nu s-a jucat, a pieptanat, imbracat si impodobit o papusica in copilarie, lasandu-se sedus de frumusetea ei si tesand aventuri pline de imaginatie jucariei preferate?! Papusile ne-au starnit mereu inchipuirea, ne-au stimulat jocul, jucarii preferate, ele ne-au marcat copilaria. Si astazi, copiii de atunci, deveniti adulti intre timp, suntem la fel de incantati si de atrasi de papusi si jucarii. Iata de ce va invit sa vedeti expozitia inedita gazduita zilele acelea de biblioteca franceza, o expozitie de papusi create de o pensionara, doamna Gyulai Viorica, pasionata participanta la atelierele de creativitate pentru seniori organizate de Asociatia Colors. Cu ceva timp in urma, doamna descoperea spatiul generos si creativ al bibliotecii franceze, acolo unde se desfasoara de regula atelierele de creativitate ale asociatiei, si astfel s-a nascut ideea de a expune roadele muncii ei. A inceput sa colectioneze papusi, carora le-a confectionat hainutele si au rezultat serii de fotografii, in pliante, care arata diferite ipostaze, pline de culoare, ale vesmintelor create, de la costume moderne, urbane la cele populare, diferite toalete de zi si de gala. Chiar daca nu veti vedea direct creatiile originale si papusile, fotografiile sunt ilustrative pentru o pasiune pline de culoare si armonie.
Colega noastra, Daniela Banaurs, ne rezerva in fiecare an surpriza si bucuria martisoarelor create de imaginatia si dibacia mainilor ei si a colegelor ei de la clasa de arta decorativa a Scolii de arte Tiberiu Brediceanu Brasov. Zilele acestea puteti admira la sediu, in vitrinele de la etaj, creatiile lor, invitandu-ne sa savuram frumusetea lor. In felul acesta simt ca primavara a venit in biblioteca.
În antichitate, grecii plasau deasupra bibliotecilor cuvintele “loc de vindecare pentru suflet”. Ne-au trebuit aproape două mii de ani pentru a începe să ne dăm seama că aceasta nu era o simplă metaforă…
Biblioterapia sau tratarea afecţiunilor prin intermediul lecturii – de la proză şi poezie până la cărţi motivaţionale – începe să câştige tot mai mult teren. În Marea Britanie, de pildă, începând cu luna mai 2013, va intra în vigoare programul “Cărţi pe reţetă”, un program guvernamental sprijinit de asociaţiile medicale şi asociaţiile librarilor, prin intermediul căruia medicii pot prescrie pacienţilor o serie de cărţi drept tratament.
Mai exact, pentru pacienţii care suferă de anxietate, depresii, fobii sau alte afecţiuni asemănătoare, medicii vor elibera o reţetă care echivalează cu un abonament gratuit la biblioteca locală, unde pacienţii vor putea să-şi aleagă lecturile dintr-o serie de cărţi special alese, în funcţie de afecţiunile specifice.
Potrivit cercetărilor, lectura reduce starea de stres cu 67%, iar riscul apariţiei unor boli psihice este redus cu mai mult de o treime. În plus, cercetările au evidenţiat faptul că lectura poate fi eficientă în tratarea alcoolismului.
Cei interesaţi să afle mai multe despre biblioterapie pot citi un document pdf realizat de guvernul britanic şi pot găsi date interesante pe pagina dedicată de wikipedia.
aflaţi mai multe aici:
http://webcultura.ro/biblioterapia-vindecarea-afectiunilor-prin-lectura/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+WebCulturaro+%28webcultura.ro%29
articol preluat de pe site-ul www.webcultura.ro
Vineri, 1 februarie, împreună cu Crina Buştenaru, însoţite de Adriana Hurjui din partea Asociaţia Visum (www.visumbrasov.org), am întreprins un periplu în judeţ, vizitând câteva biblioteci publice din judeţ. Prima oprire a fost la Holbav, la şcoala generală de acolo pentru elevii căreia Asociaţia Visum a strâns cărţi, colecta fiind găzduită în luna decembrie de biblioteca noastră – vezi http://blog.bjbv.ro/?p=2866. Acolo am cunoscut-o pe directoarea şcolii, doamna profesoară Mariana Coşuleţ, foarte devotată şi interesată de mersul bun al şcolii. Am discutat cu dânsa, împărtăşind gânduri, planuri, idei, aflând despre problemele şi urgenţele şcolii. 
Am plecat de acolo cu o mai bună cunoaştere a comunităţii din Holbav, lipsită de bibliotecă publică, dar nu şi de oameni de suflet, cu care sigur putem construi ceva în viitor. La Cristian, am regăsit biblioteca aprovizionată cu cărţi noi, cu o elevă la computer şi cu planuri de reorganizare a spaţiului pentru o bună vizionare a filmelor programate cu rost didactic. Şi am descoperit raftul Corinei, special populat cu cărţi şi romane cu vampiri, puse aparte încât cititorii să regăsească rapid ce îi interesează. Şi se pare că îi interesează de vreme ce a fost nevoie de un loc numai pentru aceste volume! 
Am continuat vizita la Biblioteca orăşenească din Râşnov, unde Rodica şi profesoara de fizică răscoleau de zor rafturile în căutarea unei culegeri de probleme. În sfârşit, am ajuns la Moieciu, unde am vizionat fotografiile serbării de Crăciun, pusă la cale de bibliotecară, alături de Moş Primar, pardon Moş Crăciun şi am făcut planuri de viitor, pe care sperăm să le vedem materializate în noi evenimente în sala de festivităţi şi mai ales în sala de spectacol în curs de amenajare şi reabilitare, ba chiar şi pe vastul teren de sport din spatele primăriei, mai ales că visăm la vacanţa de vară şi vom avea roadele proiectului Excelenţă în biblioteci pentru copii, care la Braşov s-a axat pe promovarea educaţiei pentru mişcare, sănătate şi sport.
Studiind educaţia şi cultura negustorilor ortodocşi din veacurile XVIII-XIX, am fost surprinsă de interesul lor pentru culegerile de proverbe şi aforisme. Parţial, am înţeles preferinţa lor de lectură a maximelor. Cele mai multe ziceri colecţionate se refereau la gestiunea afacerilor, relaţiile cu angajaţii, respectul slugilor pentru stăpâni, faptul că averea nu este mai presus de credinţă şi omenie, la măsură, la zgârcenie şi avariţie, la scumpetea care alungă muşterii etc. Multe dintre aforisme erau extrase din scrieri religioase. Totuşi, în cazul proverbelor aplicate la modul general, singura explicaţie era faptul că ele constituiau poveţe de urmat în viaţă, îndrumare pentru desfăşurarea activităţii în societate. Explicaţie cam vagă pentru mine ca să pot cu adevărat să pătrund sensul interesului lor. Recunosc că incapacitatea mea de a înţelege preferinţa cititorilor de atunci pentru proverbe decurge şi din faptul că eu nu citesc antologii de sentinte. Recent, într-o discuţie am experimentat mai multe situaţii unde proverbele pline de înţelepciune se potriveau de minune faptelor: „Nu săpa groapa altuia deoarece vei cădea singur în ea!”, „Dumnezeu nu bate cu bâta!” şi altele. Abia atunci i-am înţeles pe negustori şi înclinaţia lor spre maxime: nu le copiau în jurnalele personale fără rost, ci pentru a le aplica la situaţiile de viaţă intervenite în răstimpuri, pentru a-şi reaminti şi a şti să se poarte, conform preceptelor. Erau principii de viaţă şi nu lecturi ori exerciţii de scris fără finalitate. Un fel de reminder de azi, o învăţătură sau lecţii învăţăte cum spunem noi.
În ultima lună a anului care s-a încheiat nu de mult, pe data de 13, a avut loc lansarea programului Biblionet la Biblioteca Comunală Hârseni, găzduită de Şcoala Gimnazială din comună.
Evenimentul, organizat ireproşabil, nu ar fi fost posibil fără implicarea plină de suflet a gazdelor: doamna bibliotecară Marcela Suciu şi domnul Mihail Naneş, directorul şcolii, precum şi fără susţinerea autorităţilor locale. În cazul comunei Hârseni, interesul acestora este evident, iar şansa de a crea şi oferi noi servicii de bibliotecă este reală.
Centrul de Documentare şi Informare al şcolii, unde s-a desfăşurat evenimentul, s-a dovedit neîncăpător pentru mulţimea celor prezenţi: domnul Mihai Oltean, primarul comunei, consilieri, secretari, cadre didactice, elevi, reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene Braşov, coordonatori regionali IREX.
Într-un cadru primitor, decorat pentru Sărbătorile de iarnă, s-a vorbit despre programul Biblionet, despre componenta sa de instruire pentru public, despre facilităţile oferite comunităţii, s-au făcut aprecieri faţă de rostul bibliotecii şi munca bibliotecarilor, iar la final, elevii şcolii au oferit un spectacol.
Schimbările petrecute în ultimul timp la Hârseni dovedesc ca aici există o viziune şi o strategie clară de dezvoltare pe termen lung, în care biblioteca îşi are locul ei bine definit. Le urăm mult succes în continuare şi le dorim ca biblioteca publică locală să devină un reper al comunităţii, să aibă impact, să vină în sprijinul sistemului administrativ, ca parte activă a sa, capabilă să satisfacă nevoile reale ale comunităţii.
De multe ori, noi bibliotecarii, prea obisnuiti cu biblioteca, locul unde lucram, trecem peste amanunte semnificative si nu le mai observam. Azi, mergand la Filiala nr. 6 pentru copii, m-a izbit un amanunt inca inainte de a patrunde inauntru: intrarea era foarte primitoare, cu ghirlande de Craciun, confectionate de copii, afise si anunturi colorate. M-am simtit binevenita, invitata, curtata chiar sa intru si sa vizitez biblioteca. Intrarea, pozitia, infatisarea cladirilor de biblioteca sunt aspecte esentiale, care atrag privirea si potentialul lector, ele au primul rol in scena desfasurarii, de element de reclama si marketing pentru biblioteci. Voi ce credeti? Ce intrari si edificii primitoare de biblioteca ati intalnit?
Ultimele comentarii