Arhivă

Arhivă pentru ‘Diverse’ Categoria

Un instrument util acum disponibil în limba română

septembrie 2nd, 2015 Fără comentarii
Am primit un anunţ de la Universitatea Transilvania, care sigur interesează mediul profesional larg, universitar, din cercetare, biblioteci şi alte domenii. Îl facem cunoscut şi aici pentru toţi cei interesaţi:
“Va punem la dispozitie online brosura SCRIE CORECT ( WRITE IT RIGHT).
 
Brosura este un produs al proiectului european TEMPUS, RINGIDEA si reprezintă un ghid util pentru folosirea corecta a standardului de citare Harvard și de inserare a referintelor bibliografice.
Brosura a fost tradusa in limba romana de catre membrii proiectului de la Universitatea  Transilvania din Brasov, sub coordonarea prof. Angela Repanovici.
In cadrul desfasurarii sectiunii Cultura Informatiei in cadrul Conferintei ABR de la Iasi participantii vor primi un exemplar tiparit.
Speram sa fie util tuturor!
Coordonator şi manager de proiect,
Angela Repanovici”
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Expoziție de carte Mister și groază

Încă din luna iulie, colegele noastre de la bibliotecile engleză, maghiară și de la mediateca francofonă au selectat cărți din colecțiile lor de un gen deosebit. Este vorba de romane polițiste, literatură de anticipație științifică și cărți de groază scrise de autori clasici ai genului. Sunt expuse creațiile scriitorilor britanici, francezi și francofoni, precum și maghiari. Aveți ocazia să vedeți o expoziție estivală și să aflați ce volume au aceste secții, de care puteți dispune și dintre care puteți împrumuta, ajungând să îi cunoașteți și să îi savurați în limbile originale ale creațiilor lor. Expoziția de carte se află în sediul central din Livada Poștei, la etaj. Mulțumesc tuturor colegelor pentru efort! Iar pe cititori îi poftesc la lectură, sperând că pofta vine mâncând, pardon, alegând și citind din oferta atât de bogată și atrăgătoare Mister și groază!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Știri din județ – Biblioteca din Măieruș

Este vară, dar bibliotecile nu au încetat munca. Ele continuă să lucreze, cu oamenii, cu mintea și cu sufletul lor, încercând să îi sprijine, stimuleze, să le insufle curaj, să îi inspire. De la Biblioteca publică din comuna Măieruș am primit o veste îmbucurătoare. Adele, bibliotecara de acolo, ne-a povestit cu bucurie despre un succes al ei și al bibliotecii. A reușit să atragă un consătean la bibliotecă. Atras de computere, de cărți și mai ales de dialog și de oportunități, acesta a început să frecventeze biblioteca, în căutare de informații. Sfătuit de bibliotecară, și-a făcut un CV și a aplicat online pentru o slujbă. Apoi, descoperind că biblioteca are program de după-amiază și că poate împrumuta acasă cărți, și-a făcut un obicei să treacă pragul bibliotecii cât de des poate. Și-a pus ordine în viață, a părăsit vechile legături, s-a îndepărtat de patima pentru lichiorul lui Bachus, sub influența cărților și a bibliotecii. Iată cum biblioteca poate contribui la îmbunătățirea vieții, poate fi un prag în viața unui om. Este ceea ce ne dorim, ca biblioteca să fie un loc unde oamenii se regăsesc. Este ceea ce s-a reușit să se facă la Măieruș! Felicitări!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

GRĂDINIŢA DE VARĂ

stock-illustration-17842160-kids-side-bordersCE ESTE GRĂDINIŢA DE VARĂ?
Un  proiect al Secţiei pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” din Braşov care:

  • oferă copiilor preşcolari un cadru potrivit pentru socializare, învăţare activă şi joacă;
  • oferă o alternativă sigură şi potrivită de petrecere a timpului copiilor preşcolari pe perioada vacanţei de vară;
  • dezvoltă cunoştinte minimale în diferite domenii (sănătate, educaţie rutieră, ecologie);
UNDE SE  DESFĂŞOARĂ ?
Secţia pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene « George Bariţiu » Braşov Adresa: Str. Iuliu Maniu, nr. 6
Telefon: 0268474081
CUI SE ADRESEAZĂ?
Copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani
PERIOADA DESFĂŞURĂRII
3 serii a câte o săptămână, în intervalul 10 august – 28 august 2015. Aveţi posibilitatea să optaţi pentru una din serii. Numărul de locuri disponibile în cadrul unei serii este de 15.
 
ARE ESTE PROGRAMUL UNEI SERII?
  • Sport pentru menținerea sănătății
  • Jocuri tradiționale pentru copii
  • Ora de poveste – ”Atlasul Tărâmurilor Fermecate și al Locurilor din Basmele Românești”
Mijloacele de realizare a temelor: vizionare mini documentare, imagini sugestive, lectură poveşti, colorare imagini, asamblare jocuri de puzzle etc. La sfărşitul săptămânii de activităţi, fiecare participant va primi o mapa care va conţine toate fişele şi lucrările pe care le-a realizat.
CUM POT PARTICIPA?

Înscrierea se va realiza personal, la sediul Secţiei pentru Copii şi Tineret, în limita locurilor disponibile impuse de normele de protecţie şi siguranţă.

Actele necesare înscrierii sunt:
  • fişa de înscriere – formular tipizat pe care îl primiţi la secţie
  • convenţie părinţi – formular tipizat pe care îl primiţi la secţie
  • copii după buletinele părinţilor/tutorilor
  • copie după buletinul persoanei însoţitoare (unde este cazul)
  • copie după certificatul de naştere al copilului
  • adeverinţă de la medicul de familie din care să rezulte că preşcolarul este « clinic sănătos »

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Evenimentele lunii august în Braşov

Evenimente culturale în Braşov

3 AUGUST 2015

ora 18.00 – Spectacol caritabil de teatru: MAGIC PUPET Teatrul Puck Cluj Napoca

Spectacol de teatru, ventrilogie şi magie pentru copii Hocus Pocus, organizat de Asociaţia Happy Moms în cadrul Festivalului A fost odată… Festival interactiv pentru familie.

Din vânzarea biletelor se va achiziţiona un aparat necesar operaţiilor ortopedice la Spitalul de copii Braşov.

Mansarda Casei Baiulescu

 31 AUGUST 2015

 ora 11.00 – ALINA ŞI GÂSCĂNELUL – de Adrian Farca

regia artistică: Adrian Farca, scenografia: Simo Enikö

organizat de Teatrul Arlechino în cadrul Programului

Stagiunii Estivale 2015.
PARCUL TRACTORUL

CONCERTE

1, 4, 6, 8, 11, 13, 15, 18, 20,

22, 25, 27şi 29 AUGUST 2015

 ora 18.00 – Concert de orgă

Biserica Neagră

29 AUGUST 2015

 ora 18.00 – Concert Ansamblul Canzonetta în cadrul Festivalului Musica Barcensis

Biserica Evanghelică Sf. Martin (Dealul Cetăţii 12)

 SALA PATRIA

1 AUGUST 2015

ora 11.00 – Matineu copii  Frumoasa şi bestia (SUA, 1991)

regia: Kirk Wise, Gary Trousdale

Animație, dublat în limba română

Sala „Patria” Cinemateca

ora 17.00 - Mari actori

Războiul lui Murphy / Murphy’s War (1971)

regia: Peter Yates

cu: Peter O’Toole, Philippe Noiret, Sian Phillips

Război, dramă

In memoriam /LMA Peter O’Toole (2 august)

Sala „Patria” - Cinemateca

ora 19.00 - Mari regizori

Cascadorul /The Stunt Man (1980)

regia: Richard Rush

cu: Peter O’Toole, Steve Railback, Barbara Hershey

Aventuri, thriller, comedie

3 nominalizări la premiul Oscar!

In memoriam /LMA Peter O’Toole (2 august)

Sala „Patria” Cinemateca

2 AUGUST 2015

ora 11.00 – Matineu copii – Ratatouille (SUA, 2007)

regia: Chris Buck, Jennifer Lee

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” – Cinemateca

 ora 17.00 – Golden Classics

Cum se fură un milion/How to Steal a Million (SUA, 1966)

regia: William Wyler

cu: Peter O’Toole, Audrey Hepburn, Eli Wallach

Comedie, romantic

In memoriam / LMA Peter O’Toole (2 august)

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Seara de Oscar – Becket (Anglia, 1964)

regia: Peter Glenville

cu: Richard Burton, Peter O’Toole, John Gielgud

Drama, istoric

12 nominalizări şi premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu

In memoriam/LMA Peter O’Toole (2 august)

Sala „Patria” Cinemateca

3 AUGUST 2015

 ora 19.00 – Seara filmului european

Copiii preotului/Svecenikova djeca (Croaţia, 2014)

regia: Vinko Bresan

cu: Kresimir Mikic, Niksa Butijer, Marija Skaricic

Comedie

Premiul Delfinul de Aur, pentru cel mai bun film, la festivalul de la Tróia şi premiul a Look at the Balkans la festivalul de la Tessaloniki

Sala „Patria” – Cinemateca

4 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Film cult – În noapte/Into the Night (1985)

regia: John Landis

cu: Jeff Goldblum, Michelle Pfeiffer, B.B. King

Comedie, acţiune

LMA John Landis (3 august, 65 ani)

Aniversarea de 30 de ani !

Sala „Patria” – Cinemateca

5 AUGUST 2015

ora 20.00 – Doc and Roll

Blues Brothers 2000 (SUA, 1998)

regia: John Landis

cu: Dan Aykroyd, John Goodman

Comedie, muzical

LMA John Landis (3 august, 65 ani)

Sala „Patria” - Cinemateca

6 AUGUST 2015

 ora 20.00 - Comedy Classics

Peripeţii la colegiu/Animal House (SUA, 1978)

regia: John Landis

cu: John Belushi, Karen Allen, Tom Hulce

Comedie

LMA John Landis (3 august, 65 ani)

Sala „Patria” - Cinemateca

7 AUGUST 2015

ora 20.00 – KineDoc

Epuizaţi/Potrošeni (Croaţia, 2014)

regia: Borut Šeparović

Documentar, Intrarea liberă

Proiecţie cu invitat special şi Q and A

Sala „Patria” - Cinemateca

 8 AUGUST 2015

ora 11.00 – Matineu copii

Tarzan (SUA, 1999)

regia: Chris Buck, Kevin Lima

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” Cinemateca

 ora 17.00 - Mari actori  - Billy Bathgate (SUA, 1991)

regia: Robert Benton

cu: Dustin Hoffman, Nicole Kidman, Loren Dean

Gangsteri

LMA Dustin Hoffman (8 august, 78 de ani)

In memoriam E.L. Doctorow (autorul cărţii)

Sala „Patria” - Cinemateca
 

 

ora 19.00 - Mari regizori

Micul om mare/Little Big Man (1970)

regia: Arthur Penn

cu: Dustin Hoffman, Faye Dunaway, Chief Dan George

Western

LMA Dustin Hoffman (8 august, 78 de ani)

Sala „Patria” Cinemateca

9 AUGUST 2015

 ora 11.00 – Matineu copii

O poveste încâlcită/Tangled (SUA, 2010)

regia: Nathan Greno, Byron Howard

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” – Cinemateca

 ora 17.00 – Golden Classics

Stigmatul răului/Touch of Evil (SUA, 1958)

regia: Orson Welles

cu: Charlton Heston, Orson Welles, Janet Leigh

Thriller, film noir

100 ani Orson Welles!

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Seara de Oscar

O femeie face carieră/Working Girl (SUA, 1988)

regia: Mike Nichols

cu: Melanie Griffith, Harrison Ford, Sigourney Weaver

Comedie romantică, LMA Melanie Griffith (58)

6 nominalizări la Oscar şi Premiul Oscar pentru

cel mai bun cântec! 4 premii Globul de Aur, şi

pentru cea mai bună actriţă, Melanie Griffith

Sala „Patria” Cinemateca

11 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Film cult

Maratonistul/Marathon Man  (SUA, 1974)

regia: John Schlesinger

Cu: Dustin Hoffman, Laurence Olivier, Roy Scheider

Thriller

LMA Dustin Hoffman (8 august, 78 de ani !)

1 nominalizare la premiul Oscar – cel mai bun actor

în rol secundar – Laurence Olivier

Sala „Patria” – Cinemateca

 12 AUGUST 2015

ora 20.00 – Doc and Roll

The Rolling Stones: Crossfire Hurricane (Anglia, 2014)

regia: Brett Morgen

Documentar, biografic

Sala „Patria” - Cinemateca

13 AUGUST 2015

 ora 20.00 - Comedy Classics – Necazuri cu Harry/

The Trouble With Harry (SUA, 1955)

regia: Alfred Hitchcock

cu: John Forsythe, Shirley MacLaine, Edmund Gwenn

Comedie neagră, Amiversarea de  60 de ani!

In memoriam /LMA Alfred Hitchcock (13 august)

Sala „Patria” – Cinemateca

14 AUGUST 2015

 ora 20.00 - Seara filmului românesc

Comoara (România, 2015)

regia: Corneliu Porumboiu

cu: Toma Cuzin, Adrian Purcărescu, Corneliu Cozmei

Comedie

Selecţia oficială Cannes 2015 Un Certain Regard

Sala „Patria” – Cinemateca

15 AUGUST 2015

ora 11.00 – Matineu copii

Kung Fu Panda (SUA, 2008)

regia: Mark Osborne, John Stevenson

Animație, dublat în limba română

Sala „Patria” Cinemateca

 ora 17.00 - Mari actori  - Charade/Şarada (1963)

regia: Stanley Donen

cu: Cary Grant, Audrey Hepburn, Walter Matthau

Thriller, comedie, romantic

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Mari regizori – Strange Days  (SUA, 1995)

regia: Kathryn Bigelow

cu: Ralph Fiennes, Angela Bassett, Juliette Lewis

Thriller, SF, Aniversarea de 20 de ani !

LMA James Cameron (scenaristul filmului)

Sala „Patria” Cinemateca

16 AUGUST 2015

 ora 11.00 – Matineu copii

Aladdin (SUA, 1992)

regia: Ron Clements, John Musker

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” – Cinemateca

 ora 17.00 – Golden Classics

Jaf în stil italian/The Italian Job (Anglia, 1969)

regia: Peter Collinson

cu: Michael Caine, Noel Coward, Benny Hill

Acţiune, comedie

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Seara de Oscar – Titanic (SUA, 1999)

regia: James Cameron

cu: Leonardo DiCaprio, Kate Winslet, Billy Zane

Acţiune, dramă, 11 premii Oscar inclusiv cea mai

bună muzică şi cel mai bun cântec

LMA James Cameron, In memoriam James Horner

Sala „Patria” Cinemateca

17 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Caravana TIFF la Braşov

Mlaştina/La isla minima  (Spania, 2014)

regia: Alberto Rodriguez

cu: Javier Gutiérrez, Raúl Arévalo, María Varod

Thriller

10 premii Goya (inclusiv cel mai bun film)

Sala „Patria” Cinemateca

18 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Caravana TIFF la Braşov

Minuni/La meraviglie (Italia, 2014)

regia: Alice Rohrwacher

cu: Monica Bellucci, Maria Alexandra Lungu

Dramă

Marele premiu la festivalul de la Cannes 2014

Sala „Patria” Cinemateca

 19 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Caravana TIFF la Braşov

Nori peste Sils Maria/Clouds of Sils Maria (Franţa, 2014)

regia: Oliver Assayas

cu: Chloë Grace Moretz, Juliette Binoche, Kristen Stewart

Dramă

Selecţia oficială Cannes 2014

Sala „Patria” Cinemateca

20 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Caravana TIFF la Braşov

Poveşti trăznite/Relatos salvajes (Argentina, 2014)

regia: Damián Szifrón

cu: Darío Grandinetti, María Marull, Mónica Villa

Comedie, Nominalizat la premiul Oscar 2015 pentru

cel mai bun film străin

Sala „Patria” Cinemateca

21 AUGUST 2015

ora 20.00 – KineDoc

Cukr Blog/Sugar Blues (Cehia, 2014)

regia: Andrea Culková

Documentar, Intrarea liberă

După film va urma o discuţie cu un moderator

Sala „Patria”- Cinemateca

22 AUGUST 2015

ora 11.00 – Matineu copii

Madagascar (SUA, 1995)

regia: Eric Darnell, Tom McGrath

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” Cinemateca

 ora 17.00 - Mari actori  - Rio Lobo (SUA, 1970)

regia: Howard Hawks

cu: John Wayne, Jorge Rivero, Jack Elam

Western

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Mari regizori – Kingdom of Heaven  (SUA, 2005)

regia: Ridley Scott

cu: Orlando Bloom, Eva Green, Liam Neeson

Istoric, aventură, Aniversarea de 10 de ani!

Varianta regizorală (cu o oră în plus faţă de cea de pe ecran!)

Sala „Patria” Cinemateca

23 AUGUST 2015

 ora 11.00 – Matineu copii

Cartea Junglei /The Jungle Book (1967)

regia: Wolfgang Reitherman

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” – Cinemateca

 ora 17.00 – Golden Classics – 20.000 de leghe sub mări/

20.000 Leagues Under the Sea (SUA, 1954)

regia: Richard Fleischer,

cu: Kirk Douglas, James Mason, Peter Lorre

Aventuri, fantastic, Ecranizare după Jules Verne

Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol

secundar – Ingrid Bergman

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Seara de Oscar – Braveheart (SUA, 1995)

regia: Mel Gibson

cu: Mel Gibson, Sophie Marceau, Patrick McGoohan

Istoric, epic, 5 premii Oscar

In memoriam James Horner

Sala „Patria” Cinemateca

24 AUGUST 2015

 ora 19.00 – Seara filmului european

Pasolini (Italia, 2014)

regia: Abel Ferrara

Cu: Willem Dafoe, Riccardo Scamarcio, Ninetto Davoli

Dramă, biografic, Selecţia oficială Veneţia 2014

Sala „Patria” – Cinemateca

25 AUGUST 2015

 ora 20.00 – Film cult – Zardoz (1974)

regia: John Boorman

cu: Sean Connery, Charlotte Rampling, Sara Kestelman

Fantastic, LMA Sean Connery (85 ani)

Sala „Patria” – Cinemateca

26 AUGUST 2015

ora 20.00 – Doc and Roll

God Bless Ozzy Osbourne (2011)

regia: Mike Fleiss, Mike Piscitelli

Documentar, biografic

Sala „Patria”- Cinemateca

 27 AUGUST 2015

 ora 20.00 - Comedy Classics – Marea hoinăreală/

O Brother, Where Art Thou? (SUA, 2000)

regia: Joel & Ethan Coen

cu: George Clooney, John Turturro, Tim Blake Nelson

Comedie, 2 nominalizări la Oscar

Globul de Aur pentru cel mai bun actor – George Clooney

Aniversarea de 15 ani!

Sala „Patria” – Cinemateca

28 AUGUST 2015

 ora 20.00 - Seara filmului românesc

Aferim! (România, 2015)

regia: Radu Jude

cu: Teodor Corban, Toma Cuzin, Mihai Comănoiu

Istoric, aventură, Ursul de Argint pentru cea mai bună regie al Festivalul de la Berlin

Sala „Patria” – Cinemateca

29 AUGUST 2015

ora 11.00 – Matineu copii

Neînfricată/Brave (SUA, 2012)

regia: Brenda Chapman, Mark Andrews, Steve Purcell

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” Cinemateca

 ora 17.00 - Mari actori  - Stalag 17 (SUA, 1953)

regia: Billy Wilder

cu: William Holden, Don Taylor, Otto Preminger

Comedie, război, Premiul Oscar pentru cel mai

bun actor – William Holden

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.30 - Mari regizori – Ragtime (1981)

regia: Milos Forman

cu: James Cagney, Elizabeth McGovern, Brad Dourif

Dramă, ecranizare, 8 nominalizări la Oscar!

In memoriam E.L. Doctorow (autorul cărţii)

Sala „Patria” Cinemateca

30 AUGUST 2015

 ora 11.00 – Matineu copii –

Frozen/Regatul de gheaţă (SUA, 2013)

regia: Chris Buck, Jennifer Lee

Animaţie, dublat în limba română

Sala „Patria” – Cinemateca

 ora 17.00 – Golden Classics

La amiază/High Noon (SUA, 1952)

regia: Fred Zinnemann

cu: Gary Cooper, Grace Kelly

Western, Patru premii Oscar!

Sala „Patria” - Cinemateca

 ora 19.00 - Seara de Oscar – Un tramvai numit dorinţă/

A Streetcar Named Desire (SUA, 1951)

regia: Elia Kazan

cu: Vivien Leigh, Marlon Brando, Kim Hunter

Dramă, 12 nominalizări şi 4 Premii Oscar

După piesa lui Tennessee Williams

Sala „Patria” Cinemateca

31 AUGUST 2015

 ora 20.00 - Seara filmului european

Diplomaţie (Franţa – Germania, 2013)

regia: Volker Schlondorff

cu: André Dussollier, Niels Arestrup

Dramă, istoric, Premiul Cesar 2015 pentru cel mai

bun scenariu, Premiul pentru cel mai bun actor şi

regizor la Festivalul de la Valladolid

Sala „Patria” – Cinemateca

FESTIVALURI

 7 – 9 AUGUST 2015

 Timp de 3 zile, cele mai cunoscute piese rock se vor auzi la

BRAŞOV TRIBUTE FESTIVAL

organizator: Asociaţia Culturală Fanzin în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov

 7 AUGUST 2015

ora 18.00 - Tribut BLACK SABBATH cu PREFIX TM

membrii bandului: Daniel Bancilă – voce

Eduard Ban – Chitară

Alexandru Bogdan – Chitară Bass

Condrea Răzvan – Tobe

gen: Heavy Metal

ora 19.00 – Tribut AC/DC cu THE R.O.C.K.

membrii bandului: Daniel Ignat – Lead Vocals

Nik Baydin – Lead Guitar

Adrian Popescu – Rhythm Guitar / Vocals

Szabi Gyergyai – Bass / Vocals

Mirko Grusa – Drums

gen: Rock, Rock’n roll, Hard Rock

ora 20.30 - Tribut METALLICA cu MASTERPIECE

membrii trupei: Andy Ghost (voce, Altar),

K. Nimrod (chitara, ex-Altar),

Szabi (chitara, Voices of Silence),

Levi (bass, CUG), Levi (tobe, Outline)

prima trupă tribut Metallica din România.

ora 22.00 - Tribut PINK FLOYD cu SPEAK FLOYD

membrii bandului: Dudu Isabel -vocals

Sandy Deac – keyboards, vocals, acoustic & electric guitars,

Kovacs “Kovi” Laszlo – electric & acoustic guitars

Janky Zsolt – drums & percussion

Kolumban Zoli – bass

Edi Raita – keyboards

Lazar Rudy – saxophone

Progressive Rock a Pink Floyd tribute band

Piaţa Sfatului

8 AUGUST 2015

ora 19.00 - Tribut NIRVANA cu UP TO ELEVEN

membrii bandului: Mircea Petrescu – Vocals/Guitar

Laurenţiu Varlan – Guitar

Liviu Popescu – Bass

Bogdan Molesag – Drums/Backing vocals

gen: New Wave Rock’n Roll

ora 20.30 - Tribut WHITESNAKE cu FOREVERMORE

membrii trupei: Alin Moise (lead guitar, backing vocal),

Carol Luparu (keyboards),

Emil Vrânceanu (lead vocal),

Mihai Moşoi (rhythm guitar, backing vocal),

Ovidiu Zereş (drums),

Pato (bass, backing vocal)

ora 22.00 - Tribut QUEEN cu trupa ROQ

memberii trupei: Ovidiu Turcu – lead vocals, piano,

project coordinator; Andrei Peretianu – guitars;

Octavian Tani Turcu – drums, vocals, samplers, cello;

Iulia Ghena – vocals; Cristi Stavarache – sound engineer;

Ruxandra Vorotneac – lighting artist; Florentina Rizea –

follow spot operator; Alina Turcu – VJ, DJ & projection

operator; Ana Peretianu – PR Manager;

Oana Iulia Irimia – promoter, jurnalist.

gen: Hard Rock, British Heavy Metal, Pop Rock

Piaţa Sfatului

 

9 AUGUST 2015

ora 19.00 - BERTI BARBERA & NICU PATOI

Doi artişti atipici, anti -vedetă, care au înnobilat fiecare loc

în care au apărut prin amprentă, virtuozitate şi căldură.

ora 20.30 - FERNET BLUES COMPANY

Trupa Fernet Blues Band, în jurul muzicuţistului Cristi Oprea

(Albiter Blues Company, Alexandru Andrieş) şi a basistului

Gabi Isac (aka Baştanu’ – Conexiuni, Grup 74)

O trupă vizibil plină de bucurie de a cânta şi de pasiune,

pentru muzică în general şi pentru blues în particular,

Fernet Blues Company interpretează o mixtură de standarde

de blues, rock şi funk într-o manieră proprie.

Piaţa Sfatului

 21 – 23 AUGUST 2015

BOHEMIAN SQUARE – Festival de Cultură Urbană,

ediţia a 3-a, organizat de către Asociaţia Bohemian,

în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov.

Scopul festivalului este dezvoltarea simţului responsabilităţii

cetăţenilor asupra spaţiului public prin evidenţierea şi

îmbogăţirea valorilor cultural-artistice, cât şi stimularea

participării comunităţii la intervenţiile oferite în aceste spaţii urbane.

Piaţa Sfatului & Piaţa Enescu

MUZEE

1 – 31 AUGUST 2015

orele 10.00 – 18.00 - Marţi – Duminică

Expoziţia de desen Ada Muntean „Black Fire”

Proiectul  „Black Fire“  este o radiografie vizual-plastică

a dezumanizării individului în societatea contemporană,

care are la bază conflictele interioare ale fiinţei provocate

de contrastul imens între ceea ce omul îşi doreşte, simte

şi percepe ca fiind adevărata împlinire şi ceea ce

mass-media cataloghează, acceptă şi integrează ca exemplu

de succes universal valabil.

Muzeul de Artă Braşov

1 – 31 AUGUST 2015

orele 10.00 – 18.00 - Marţi – Duminică

Expoziţia temporară: „Sate contemporane din

România – tezaure vii”

Muzeul de Etnografie Braşov

orele 10.00 – 18.00 - Marţi – Duminică

Expoziţia temporară: „Satul Araci din Ţara

Bârsei – pe urmele unei monografii”

Muzeul de Etnografie Braşov

1 – 31 AUGUST 2015

orele 10.00 – 18.00 - Marţi – Duminică

Expoziţia temporară: „Păpuşile vă prezintă moda de altădată”

Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului

PROIECŢIE FILM

1 – 2  AUGUST 2015

CINEMA ÎN AER LIBER

Eveniment din cadrul proiectului cultural Caravana

Metropolis „Cinema în aer liber”

organizator: Asociaţia Culturală Metropolis

în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov

1 AUGUST 2015

ora 21.30 – TEORIA ÎNTREGULUI

regia: James Marsh

cu: Eddie Redmayne, Felicity Jones

Premii: Oscar pentru cel mai bun actor,

2 Globuri de aur, 2 premii Bafta

Piaţa Sfatului

2 AUGUST 2015

ora 21.30 – O DUMINICĂ FRUMOASĂ

regia: Nicole Garcia

detalii: Franţa, AP12

Premii: Nominalizat la Premiul Cesar

pentru Cel mai bun actor

Piaţa Sfatului

 14  AUGUST 2015

 ora 20.00 – Cinemateca Librăria „Şt.O.Iosif”

Rulează filmul „Pretty Woman” (1990),

cu: Richard Gere, Julia Roberts

Librăria „Şt. O. Iosif” Braşov

26 – 27  AUGUST 2015

ora 21.00 – Caravana Filmelor NexT – proiecţii de

film în aer liber, al doilea sezon în Braşov

Apărută în 2014 sub conceptul creativ de Picnic şi

Cinema sub clar de lună, aduce publicului braşovean

o parte din scurtmetrajele Festivalului International

de Film NexT (a 9 ­a ediţie la Bucureşti) in două seri

de proiecţii speciale.

organizatori: Sociatatea Culturala NexT şi KunSTadt

Art Events Management

Aleea de sub Tâmpa

ALTE EVENIMENTE

8 AUGUST 2015

ora 17.00 - Lansare de carte:„Acum: Momentul” şi

„Lu, păianjenul visător” de Natu Florin,

Editura: Libris Editorial

Librăria „Şt. O. Iosif” Braşov

 18 AUGUST 2015

 ora 17.30 - Seară pentru suflet

moderator: Ruxandra Munteanu

Librăria „Şt. O. Iosif” Braşov

1 – 20 AUGUST 2015

 orele 16.00 –19.00 – Expoziţia „Problemele oraşului”

realizată de Casa Tineretului şi Culturii Duchère, Lyon

şi Universitatea Lyon 2, Franţa cu susţinerea Ordinului

Arhitecţilor din România, Filiala Braşov – Covasna – Harghita.

Expoziţia este rezultatul unei cercetări antropologice care are

ca subiect relaţia locuitorilor cu oraşul în faţa deciziilor politice

şi urbanistice, cu referire la situaţia implementării unui mare

proiect urban asupra unui cartier din Lyon, Franţa. Subiectul

este relevant pentru orice loc, inclusiv pentru Braşov, deschizând

discuţia asupra viitorului cartierelor de blocuri de locuinţe

dezvoltate în perioada anilor ’60, ’70 sau ’80.

Turnul Porţii Ecaterina

 21 AUGUST 2015

 ora 18.00 – Conferinţele: „Centrul Civic Braşov – Impactul

demolărilor din anii 1980 asupra locuirii” şi „Legislaţia agrară

din 1921 şi dezvoltarea oraşului Braşov”.

Conferinţele susţinute de antropolog Bianca Botea şi arhitect

Diana Mihnea, organizate sub egida Conferinţele Oraşului

Memorabil, din iniţiativa şi cu susţinerea Ordinului Arhitecţilor

din România, Filiala Braşov – Covasna – Harghita în parteneriat

cu Primăria Municipiului Braşov

Mansarda Casei Baiulescu

 22 AUGUST 2015

orele 9.00 – 13.00 - Şezătoare Întâlnire cu ia

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

(Mediatecă)

28 AUGUST 2015

ora 18.00 - Club de lectură

Librăria „Şt. O. Iosif” Braşov

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Anunţ selecţie operatori date în municipiul BRAŞOV

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) recrutează operatori de date în cadrul studiului „Consumul cultural al populaţiei municipiului şi zonei metropolitane Braşov – 2015”.

 ACTIVITATE

- Cercetare cantitativă prin aplicarea de chestionare structurate, faţă în faţă la domiciliul respondenţilor;

 ZONA DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII

- Municipiul Braşov;

 CONDIŢII:

- Minim studii medii (absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat);

- Experienţa în participarea la studii cantitative bazate pe aplicarea de chestionare constituie un avantaj (dar nu e obligatorie);

- Disponibilitate de participare la sesiune de training;

- Disponibilitate pentru activitate de teren în perioada imediat următoare;

 REMUNERAŢIE

- 30 RON net (în mână, după plătirea impozitelor) / chestionar valid (integral şi corect completat);

 Persoanele interesate sunt rugate să ne contacteze telefonic:

 Ștefania Voicu, asistent coordonator studiu: +40725 915 987

Andrei CRACIUN, coordonator studiu: +40721 282 741

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Alara Deniz: Pictura ca expresie personală

Alara Deniz are 10 ani și a absolvit clasa a III-a. Venită de la vârsta de 7 ani din Turcia în România, nu știa încă limba română atunci când a început clasa întâi. Dar încă de atunci era pasionată de desen. Pictura este viața ei, este un copil retras, căruia îi place să picteze și se exprimă astfel, reacționând la ce o înconjoară. Biblioteca județeană Brașov prin secția de copii i-a dat ocazia să expună tablourile ei și să își rostească povestea. Surprinse de cât de frumoase și interesante erau picturile Alarei, bibliotecarele i-au propus ei și mamei ei să facă un vernisaj ca la carte, invitând pe colegii din clasa ei și pe învățătoare. Sosiți în ziua cu pricina, colegii și învățătoarea au trăit o mare surpriză când Alara, la invitația bibliotecii, a început să-şi prezinte tablourile și să explice ce anume a văzut și simțit ea, ce a vrut să spună, ce tehnică a aplicat. Atrasă de artă și experimentând curioasă tot felul de posibilități de exprimare, inclusiv pictura pe coajă de ou, Alara a devenit brusc, în fața ochilor uimiți ai asistenței, extrovertită, povestind cu bucurie cum a pictat și ce a vrut să spună. Chiar mama ei nu a mai putut să își recunoască fiica: din copilul introvertit, care prefera singurătatea și desenul, subit s-a transformat într-o fetiță ce se exprima sigură pe sine când povestea de pasiunea ei. Arta te schimbă, iar ocazia oferită de bibliotecă a fost aceea de a-şi exprima preaplinul ei sufletesc, oferit de și prin artă. Alara este o artistă în devenire, talentată, curioasă, înclinată spre experiment, observând tot ce o interesează și exprimând stările de spirit prin desen. Grație acestor caracteristici, credem că perspectiva de a fi un artist autentic este reală.

Personal, m-a emoționat în mod deosebit un tablou, reprezentând o barcă în amurg, cu câteva cuvinte de protecție și iubire în arabă, dedicat tatălui ei ce se află în Turcia.
 Expoziţia rămâne deschisă publicului la Filiala pentru copii şi tineret nr. 6 a Bibliotecii Judeţene Braşov, situată pe strada Iuliu Maniu nr. 6.
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Evenimente la Ceai et caetera iulie 2015

In Ink Exhibition – expoziție de pictură semnată Anamaria Gănescu

1 – 31 iulie 2015

In Ink a fost o simplă joacă la început, un hobby cu care îmi antrenam abilitățile de a controla cerneala pe o coală de hârtie. Am început să schițez linii și puncte într-un mod cât mai expresiv, descoperind că pot face mai mult decât atât.

Portretele înfățișează oameni faimoși care au revoluționat lumea artistică având în vedere arta cinematografică și pictura comtemporană. În principal, m-am bazat pe expresivitatea chipurilor personajelor.

Primul personaj din această serie este Johnny Depp, unul din cei mai controversați și autentici actori ai cinematografiei actuale. Reușește să uimească prin personaje total diferite, mulându-și personalitatea după rolurile complicate pe care le interpretează. Pentru această lucrare, am ales să deformez realitatea, portretele fiind exagerat de alungite pe orizontală, o referință la cum actorul interpretează personajele întrecând limitele imaginației.

Pentru lumea comediei am ales celebrul personaj Mr. Bean care reușește fără cuvinte să stârnească amuzament. Un al doilea actor este Jim Carrey, care a fascinat lumea prin comportamentul lui și prin felul în care interpretează rolurile.

Din a două categorie fac parte Salvador Dali și Andy Warhol care au fost deopotrivă pictori revoluționari, reușind să stârnească vâlvă , dar și personalități excentrice care au uimit prin înfățișare, dar și prin felul aventuros și mult criticat în care au trăit.

Personalitățile feminine din In Ink sunt două din cele mai râvnite femei, o comparație între secolul trecut și secolul actual, Marilyn Monroe și Dita von Teese. Pe lângă doza de admirație pe care o primesc, s-au confruntat și cu multe critici reușind să le elimine prin carismă și nonconformism.

Seria In Ink se încheie cu unul din cele mai cunoscute personaje actuale, Walter White aka Heisenberg din seria Breaking Bad. Este un personaj controversat cu replici memorabile care a reușit să fie iubit și admirat în toată lumea. Fiecare dintre noi, ca oameni de rând, reușind să îi simțim frica și curajul de a lupta într-o lume străină pentru propria viață și pentru întreținerea familiei.

Fiecare personaj ales debordează de personalitate și expresivitate, de aceea am ales să le reprezint prin una din pasiunile mele. Totodată, vreau să încurajez pasiunile care pornesc naiv și neîncrezătoare.

Atașat de fiecare lucrare sunt replici memorabile pe care personajele le-au spus, plus un videoclip reprezentativ (link și qr code).

Închei printr-unul din citatele mele preferate “Risk isn’t a word in my vocabulary. It’s my very existence.”

Anamaria Gănescu // In ink Exhibition

 “În joacă” – Peretele care a prins viață datorită elevilor clasei a IX-a arhitectură de la Liceul de arte plastice Hans Mattis-Teutsch, coordonați de doamna profesoară Cristina Lorincz

Iulie 2015 -

Lucrarea reprezintă înfruntarea dintre cei doi șahiști înfățisați prin cunoscutele lucrări de artă: Venus din Milo și Gânditorul de la Hamangia. Fiecare combatant luptă din turnul lui, Venus din Milo se află în turnul de Jenga, iar Gânditorul în turnul de cărți. Firește, respectând realitatea, statuia reprezentativă culturii Greciei antice, neavând mâini, nu poate face nicio mutare pe tabla de șah, piesele ei fiind zdrobite de armata adversarului.

Obiectele si personajele lucrării pot fi interpretate. De exemplu, dacă s-ar lua fiecare bucată a picturii se pot descoperi elemente esențiale oricărui joc: turnul de Jenga și cel de cărți reprezintă practica, experiența și măiestria, Venus reprezintă frumusețea și plăcerea jocului, armata de piese reprezintă duritatea și rigiditatea, Jokerii sunt copilaria și bucuria, transformarea pieselor de remi în cărți de joc aduce aminte de magia transmisă, Monalisa reprezintă misterul, iar, nu în ultimul rand, Gânditorul reprezintă tactica și strategia bine gândită. Toate aceste elemente alcătuiesc fiecare joc minunat.

Personajele pot fi înțelese și ca niste trăsături, caractere sau acțiuni ale societății, Jokerii reprezintă tinerețea, fericirea, spontaneitatea și, totodată, lipsa de griji și indiferența față de probleme, în timp ce Venus reprezintă frumusețea fizică, iar Gânditorul reprezintă omul îngândurat, grijuliu, cel care planifică fiecare mișcare, fiind in opoziție cu Jokerii.

Proiectul acestei picturi pe perete a fost unul îndrăzneț, având în vedere că a fost pentru prima dată când cei unsprezece tineri au pictat la asemenea dimensiuni (peretele având 4,25 m X 2,60 m) și mai ales pentru că au lucrat în echipă. Ei au alcătuit o echipă frumoasă și plină de talente distincte. La început ideile au venit din partea întregului grup și, filtrându-le și punandu-le pe hârtie au ajuns la un desen care mai apoi avea să devină o pictură cât tot peretele. Toate detaliile aproape că au dublat timpul de lucru estimat inițial. Toți au lucrat cât de bine au putut și cu bune, cu rele, au reușit să termine, fiind mândri de ceea ce au reușit să realizeze în echipă.

Probabil că in viitor se vor putea ocupa și de alte proiecte la fel de provocatoare sau chiar mai ambițioase.

text scris de către liderul echipei, Vlad Comșa.

 Lia and Friends by Anda – expoziție de ilustrații

martie – august 2015

Ilustratoarea Anda Cofaru și micuța zână Lia vă invită în lumea lor – lume ce o puteți vedea în cadrul expoziției de ilustrație ce are loc în ceainărie. În  camera de jocuri de la etaj, pereții sunt umpluți cu imagini ce surprind aventurile micuței Lia și ale prietenilor ei prin natură. Iar dacă doriți să va bucurați de imagini și la dvs. acasă, puteți achiziționa atât pânzele expuse, cât și o varietate de calendare pentru 2015!

NOU! Clubul de limbi străine: franceză, engleză și în viitor germană

Marți, 14 iulie 2015, 19h00, franceză

Miercuri, 15 iulie 2015, 19h00, engleză

Iubești limbile străine?

Știi cât de important este ca în CV să îți poți strecura cunoștințele unei limbi străine?

Cunoști o limbă străină dar nu ai mai exersat-o demult?

Cum ar fi să îți poți exersa abilitățile de comunicare și cunoștințele în cadrul unei întâlniri cu oameni care doresc același lucru?

La Ceai et caetera s-a deschis sezonul de conversație într-o limbă străină!

Vei avea ocazia să te întâlnești cu vorbitori nativi ai unei limbi străine, să te distrezi și să te relaxezi la un ceai, rece sau cald.

Atelier creativ de autocunoaștere Celebrarea Copilului din interiorul nostru

Miercuri, 15 iulie 2015, 18h00

Te invit la un atelier în care să dăm frâu liber creativității noastre, să spunem povești și să pictăm ghivece, să mâncăm  înghețată și să bem o oranjadă/limonadă și să îi mulțumim Copilului din noi pentru pentru că ne este alături.

Din cauza specificului acestui atelier numarul maxim de participanți este limitat la 15. Locurile se ocupă în ordinea înscrierilor.

 Ce va propun pentru acest atelier:

  • Să spunem povești
  • Să pictăm ghivece
  • Să sărabătorim Copilul nostru interior

Când: 15 iulie

18:00 – 18:15, sosirea participanților și comandarea ceaiului

18:15 – 20:30, program atelier

Cu cine?

Gabriela Popescu, psiholog, consilier psihologic și psihoterapeut în Analiză Tranzacțională cu atestare de la Colegiul Psihologilor din România, facilitator de constelații familiale, trainer și facilitator de creativitate.

În prezent lucrez ca psihoterapeut în Brașov, țin seminarii, workshopuri, grupuri de dezvoltare personală prin Analiză Tranzacțională și Constelații Familiale.

Sunt membră a Asociației Române de Analiză Tranzacțională, membră a European Association of Transactional Analysis, membră a International Transactional Analysis Association, membră a Colegiului Psihologilor din România.

Înscrierea la atelier se face trimițând un email cu datele voastre (nume, prenume, telefon) la adresa: analizatranzactionalabv@yahoo.com

Confirmarea participării este importantă pentru mine. Astfel voi putea să pregatesc materiale și pentru tine.

Număr maxim de participanți: 15

Termen limita de inscriere: 10 iulie

Contribuție financiară: 30 RON (Prețul include materialele necesare atelierului, o înghețată și o oranjadă/limonadă din partea Ceainăriei Ceai et caetera)

Toti participantii vor primi diplome de participare.

Unde?

Ceainăria Ceai et caetera,

Str. Latină nr.15, Brașov

Detalii:

Mărturii de la participantii la ateliere similare poți citi aici: http://www.gabrielapopescu.ro/psiholog-brasov-3/

Web: www.gabrielapopescu.ro

Revista de autocunoaștere și psihoterapie: http://www.povesteameadeviata.ro

Blog: http://transactionalanalysis.wordpress.com

Seară de Joc si joacă – competiție între echipe

Joi, 16 iulie 2015, ora 18h30

“Joc și joacă” este un concept diferit de competiție între echipe, prin care îmbinăm cunoștințele, îndemânarea și colaborarea, toate sub forma unor jocuri. Echipele, formate din 3-4 persoane, se vor întrece într-o serie de probe care implică îndemânare, coordonare, logică, cunoștințe și colaborare.

Ne jucăm, dar și câștigăm! Echipa câștigătoare va primi un voucher pe care îl va putea folosi în ceainărie. Valoarea voucher-ului reprezintă suma totală strânsă în seara competiției. Fiecare participant, pentru a intra în concurs, va achita o taxă de 5 lei.

Prima parte a competiției presupune o serie de probe mai mici, la care întrega echipă va trebui să lucreze împreună, contra cronometru, pentru a obține cât mai multe puncte. Probele sunt variate și pot să fie diferite la fiecare ediție: muzică, imagini, cunoștințe generale, realizarea unor modele folosind hârtie, puzzle-uri scurte, ghicitori etc. În a doua parte a competiției, fiecare membru al echipei va participa la câte un joc scurt (board game sau probă de îndemânare), împotriva reprezentanților celorlalte echipe.

Pentru o seară în care competiția, îndemânarea și joaca se iau de mână, scrie-ne componența echipei tale (numele coechipierilor) și numele echipei pe adresa contact@lumeaboardgames.ro până miercuri, 15 iulie.

P.s. Pentru o bună desfășurare a competiției, limităm numărul echipelor la 7. Grăbește-te să prinzi un loc pentru echipa ta!

 Schimb de cărți

Duminică, 19 iulie 2015, 19h00

Vino cu o carte pe care ai citit-o și ti-a plăcut. Povestește-ne despre ea și împrumut-o unei persoane căreia i-ai trezit interesul prin povestea ta. La schimb, vei primi cel puțin o altă carte faină ! La ediția următoare ne povestești cum ți s-a părut cartea împrumutată și schimbăm din nou impresii și cărți. Hai și tu în comunitatea iubitorilor de cărți!

 

Clubul de Board games reloaded

Vara aceasta, Clubul de Board games caută noi membri! În fiecare zi de luni, începând cu ora 19.00, un nou joc așteaptă cuminte să fie descoperit și exploatat la maxim. Sunt pregătite jocuri ce fac o incursiune în istorie, precum Praetor, jocuri pentru cei ce iubesc trenurile (Ticket to Ride, Colt Express) și jocuri de povești de seri de vară ca Dixit Odyssey și multe altele.

Oricare ar fi abilitatea ta, în jocurile Board games vei descoperi întotdeauna cum să o exersezi. Atenție! Provoacă dependență!

Friday Night Magic

În fiecare vineri de la 19h00

Magic The Gathering este primul joc apărut, de tipul “trading card game”. În 2011, la nivel mondial, comunitatea avea peste 11 milioane de jucători. Persoanele interesate să se distreze, dar care vor să își dezvolte abilitățile strategice sunt așteptate în fiecare zi de vineri, să intre în comunitatea jucătorilor de Magic The Gathering, din Brașov.

 

Colțul cu idei istețe și cu personalitate: cadouri sau pretexte pentru a le face o bucurie celor dragi

De ziua cuiva drag sau când ai un motiv special de bucurie, în ceainărie te așteaptă un colț dedicat. Cu drag, ceainăresele te pot consilia și vei putea alege un set special de ceai, o geantă sau o creație vestimentară handmade, create de Atelier M, un puzzle sau un joc de societate de tip card game sau board game. Peste 150 de titluri te așteaptă în Lumea board games.

Sărbătorește-ți ziua de naștere la Ceai et caetera

O aniversare puțin…mai specială!

Pentru cei mici sau mari, pentru o surpriză celor dragi ție, te invităm să petreci în stilul Ceai et caetera! Motivul tău de bucurie, prilejul ceainăreselor de a te servi cu drag cu produse sănătoase: ceaiuri răcoritoare de vară, limonadă, oranjadă, sucuri proaspete și naturale 100%,  alternative sănătoase pentru gustări, prăjitură Marlenka și torturi raw vegane.

Indiferent  pentru care dintre spațiile de care dispunem vei opta, atmosfera va fi mereu una relaxată.

Multitudinea de jocuri colorate deschise în ceainărie îi vor purta pe toți cei mici și/sau mari în lumea magică Board games.

Cei mici vor fi primiți într-o sală decorată special de petrecere cu baloane colorate, cărți de povești, mini-jucării de pluș. Vor găsi de asemenea puzzle-uri, jocuri de strategie pentru vârsta lor.

Vă așteptăm!

Cu drag,

Prietenii tăi de la Ceai et caetera

Mai multe detalii despre toate activitățile care au loc în ceainărie, puteți găsi accesând:

www.ceaietc.ro

http://www.facebook.com/ceaietc

 

Programul ceainăriei:

Luni – Vineri: 14h00-23h00

Sâmbătă – Duminică: 13h00-23h00

Ultima comandă: ora 22h00

 p.s.: Vă mulțumim că ne sunteți alături și dornici de a continua împreună povestea începută pe strada Castelului acum șase ani. De trei ani, ne găsiți în pitorescul Șchei.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Anim’est Braşov – ediţia 2015

Duminică am vizionat un film din cadrul festivalului internațional de film de animație Anim’est Brașov: Lisa lămâie și Băiatul portocală Maroc: o idilă furtunoasă. Producție estoniană-finlandeză a anului 2013, filmul este un muzical animat reușit, pe o temă actuală, aceea a imigrației ilegale și a condițiilor de muncă inumane pe plantații, în regim de ilegalitate și brutalitate. Riscurile pe care le înfruntă Băiatul portocală Maroc și aspirația spre iubire a Lisei lămâia sunt centrul subiectului. Timp de peste o oră, am trăit emoțiile alături de personajele atât de bine conturate și interpretate. Alegerea mi-a fost confirmată de calitatea peliculei, scenariului, realizării artistice, muzicale, interpretării. Ceea ce m-a dezamăgit nu a fost un aspect legat de film, ci absența publicului. În sala încăpătoare de la Reduta, filmul s-a derulat în prezența a 40 de oameni, cel mult 50 persoane. Părerea de rău și surprinderea mea se explică prin faptul că Anim’est este un eveniment de calitate și care a fost promovat intensiv. De ce totuși o participare atât de mică? Nu am participat la toate evenimentele, nu mă pot pronunța în cunoștință de cauză, dar mă întreb de ce publicul a fost atât de redus. De ani de zile, puține evenimente reușesc să atragă o majoritate a publicului și să umple sălile. Una dintre concluziile Barometrului de consum cultural la Brașov este că oferta este supradimensionată în raport cu publicul subdimensionat. Nu cred că prețul biletelor a fost prohibitiv, atâta timp când un bilet a avut prețul modic de 5 lei. Avem o problemă reală să mobilizăm publicul și să îl satisfacem în cerințele lui culturale la Brașov.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura, Diverse Tags:

Propunere de concepte pentru Brașov – oraș candidat la Capitală europeană a culturii 2021

Multiculturalismul orașului celor 10 nume

dr. Daniel Nazare

            Să ne închipuim un cerc în care apare scris numele Brașov, iar din el pornesc, spre toate punctele cardinale, 9 linii. Numele românesc și actual al orașului, atestat din evul mediu, trimite la o comunitate românească harnică, nici pe departe fără chef de muncă și fără curaj, și care, prin negustorii ei dădea, încă din secolul XV, cel mai bogat contribuabil al urbei.

Din cercul mai sus menționat pornește spre nord-est o altă linie pe care putem nota numele Brassó, ce trimite tot la o comunitate veche a orașului (a doua ca mărime în prezent), ce a crescut spectaculos prin afluirea dinspre arealul secuiesc la final de secol XIX, odată cu prima industrializare. Cea mai importantă personalitate maghiară a orașului, celebrul fotograf Brassaї, a luat chiar numele orașului ca pseudonim și i-a dus faima spre toate zările, deși considera că a plecat din ,,ultimul oraș al Occidentului”, dincolo de care începe ,,Orientul”.

A doua linie poate șoca fiindcă merge spre est și are numele Stalin, unul ce trimite la perioada dintre 1950-1960, când orașul s-a numit așa, când s-a produs a doua industrializare. ,,Orașul Stalin” era  ,,orașul roșu”, însă nu pentru culoarea țiglelor de pe case, ca în evul mediu, ci pentru că, cu prețul unor traume vizibile și astăzi, a căutat să se transforme în ceva ce în prezent putem recupera spectaculos sub forma spațiilor industriale reconvertite. Așadar, o moștenire ce nu trebuie uitată, ci asumată și valorificată și cultural și turistic.

Următoarea linie, tot în sensul acelor de ceasornic, are la capăt numele de Perșava, numele turcesc al Brașovului. Moștenirea aceasta este una dintre cele mai interesante, fiindcă nu luăm în calcul doar că la Biserica Neagră se afla o mare colecție de covoare anatoliene, ci că până în zorii modernității burgul era perceput ca unul ,,schismatic”, chiar ,,turcesc”, dacă drumețul venea dinspre vest. De altfel, un englez, într-o carte apărută în 1855 semnala în oraș ,,luleaua de chihlimbar, ciubucul lung, tutunul bine mirositor, splendida dulceaţă şi multe alte dulciuri din bucătăria cofetarului turc, cafeneaua gen chioşc, bazarul şi alte specialităţi”.

O linie ce are la capăt numele Stefanopolis pleacă din cerc spre sud-est și ne duce cu gândul la moștenirea grecească a Brașovului. Numele orașului, tradus din greacă, însemna orașul lui Ștefan (,,cel încoronat”), ce ne duce cu gândul la mult mai cunoscutul Corona. Negustorii ,,greci”, nume generic sub care se puteau ascunde nu doar români, ci și alți balcanici, au fost primii ce au pătruns în orașul săsesc, prin casele cumpărate, iar capacităţile lor intelectuale și spiritul comercial îi fac destoinici, bunăstarea le asigură libertate şi strălucire, reciprocul lor sprijin negustoresc înseamnă spirit comunitar, tenacitate şi stăruinţă în întreprinderi.

Următoarea linie merge spre sud și are la capăt numele bulgăresc al orașului, Brashiev, fiindcă constructorii bulgari au participat la edificarea Bisericii Negre și au locuit alături de români în cartierul ce purta numele Bolgarszek. Călătorii străini, care treceau prin Braşov, făceau confunzii şi îi numeau aproape invariabil pe românii din Şchei ,,bulgari”, iar acest soi de ambiguitate cu reverberații și în limba liturgică și cărțile de cult păstrate, ne face să evidențiem, în trecutul multicultural al Brașovului și componenta bulgară și, în sens mai larg, slavă.

Cu trimitere la stema orașului ne putem imagina la capătul următoarei linii, orientată spre sud-vest, numele Corona, denumirea latină a orașului ce duce pe linia catolicismului spre Roma, iar această moștenire latină ascunde o bogată cultură, ce ne apropie, poate cel mai tare, de nucleul vechii Europe. Goticul ne-a lăsat moștenire cel mai mare edificiu de cult dintre Viena și Istanbul, Biserica Neagră, iar salba de biserici, unele fortificate, din Țara Bârsei, ne-au plasat, prin cea din Prejmer, pe lista UNESCO.

O altă linie ce merge spre vest are la capătul ei denumirea de Brașovia, sub care e cunoscută cetatea de pe Tâmpa, dărâmată din rațiuni militare, dar sub acest nume generic se poate ascunde orice loc dispărut din oraș, fie că este vorba de un bastion, o casă, un parc, o piață sau o statuie.

Următoarea linie este îndreptată spre nord-vest și ne duce cu gândul la numele de Krunen, numele dialectal săsesc al Brașovului, cu trimitere la coloniștii numiți generic sași de pe teritoriul Imperiului German, din zona Luxemburgului, dar acoperind și alte arii geografice, fiindcă printre ei se aflau şi flamanzi, valoni şi chiar italieni. Așadar, un creuzet etnic, având leagănul în ceea ce numim vechea Europă, primul nucleu al Uniunii Europene actuale.

Ultima linie ce merge spre nord are la capătul ei numele german Kronstadt, ce vine în completarea dimensiunii săsești și care poate fi cultivată și completată cu extensii, fie protestante, fie mai ales catolice, nu doar spre spațiul Germaniei, Austriei și Elveției, ci chiar și al Poloniei și Cehiei, foste și actuale zone ale germanității, unde celebrul reformator brașovean Honterus s-a format și creat. Însă nu doar el, ci și alți gânditori, ce au renunțat la perspectiva unei frumoase cariere acolo pentru a se întoarce la Brașov. Reveneau și anonimele calfe ce făceau călătoria inițiatică obligatorie, la fel cum și destule calfe germane se inițiau la Brașov. Orașul a adăpostit și evrei, armeni, romi, italieni și alte neamuri, cu poveștile lor fascinante, un emigrant danez fiind primul care a împodobit la Brașov un brad de Crăciun.

Am încercat să comprim cât am putut această descriere, ce poate fi mult amplificată și umplută cu evenimente culturale, pornind de la această moștenire unică în felul ei în spațiul românesc. ,,Orașul celor 10 nume” poate fi ortografiat cu mai multe caractere de litere diferite și este mult ajutat prin recenta și încă nu prea bine asimilata schimbare de titulatură, de la ,,capitala culturală a Europei” la ,,capitala  europeană a culturii”. Accentul nu mai cade pe ce avem diferit și specific, ci pe ,,dimensiunea europeană”, fiindcă va trebui să aducem, prin evenimente culturale de ținută, Europa din toate punctele cardinale, aici la Brașov, deși, prin istoria trecută, deja am adus-o. Conceputul descris mai sus ni-l dă orașul, nu trebuie să inventăm ceva, să mergem spre abstractizări, să forțăm lucruri pe care să le demonstrăm cu argumente raționale, ci doar să invităm alături de noi în 2021, dar și în anii premergători, artiști și public european, ce în mare măsură are legătura cu orașul, prin simplul fapt că strămoșii lor au lăsat urme aici. De fapt, pentru Brașov, „Europa este aici!”, dacă e să fim și mai ambițioși și nu neapărat prea aroganți și orgolioși, „Toată/întreaga Europă a fost/ încă (mai) este aici!”

Opera Prima – prima carte, prima școală, prima gramatică în limba română, prima tiparniță…

 

dr. Vasile Oltean

 

            ”Ați mai văzut un oraș mai patriot ca Brașovul?” – exclama Eminescu. Primul care vedea Brașovul Capitală Europeană a Culturii a fost Nicolae Titulescu, care în testamentul din anul 1939 preciza spre cunoaștere și împlinire: ”Să mă înmormântați la poalele Tâmpei, pe o alee între brazi, undeva mai deoparte. Prietenii mei de la Brașov îmi vor găsi locul. Tache Ionescu, la poalele Bucegilor, eu la picioarele lui, la poaleleTâmpei…”.

Poate vreun oraș din țara aceasta să așeze în calendarul existenței sale mărturii definitorii ale culturii naționale ca Brașovul? Diaconul Coresi edita aici, sub egida Bisericii Sf. Nicolae, primele cărți de circulație în limba română, așezând definitiv biruința scrisului în limbă română și fixând pentru totdeauna normele limbii literare, dovedind că ”Întru biserică mai bine e a grăi cinci cuvinte în limbă română decât întunericu de cuvinte în limbă striină” (Tâlcul vangheliilor – 1564). Dimitrie Eustatievici Brașoveanul la 1757 și apoi Radu Tempea la 1797 realizează primele două gramatici ale limbii române în Șcheii Brașovului. Dascălul Costea și apoi familiile de cărturari: Duma, Hoban, Baran, Tempea, Grid ș.a. formează o veritabilă școală de copiști, copiind, traducâd și realizând cărți de mare interes național pentru ființa poporului nostru.

Cunoaște cineva că puțin cunoscutul dascăl din Șcheii Brașovului, Nicola Nicolau, a scris primele trei cărți din Europa despre Napoleon, aflate în arhiva din Șchei?: ”Întâmplările războiului franțozilor și întoarcerea lor de la Moscova”; ”Napoleon Bonaparte, ce au fost și ce este”; ”Vrednica de pomenire Biruință ce în vremea noastră s-au făcut. Piramida cea din tunuri înălțată în marea cetate Moscova”. După ce slujise școala din Șchei și cea de la Golești, însoțise pe Dinicu Golescu în Europa în călătoria sa și scria, nu numai cărțile despre Napoleon, ci și alte cărți de interes național și internațional: ”Geografia sau scrierea pământului”; ”Descoperirea Americii”; ”Plutarh nou sau pe scurt scrierea vieții celor mai vestiți bărbați” ș.a., fiind ales membru al ”Societății filosoficești a neamului românesc”.

Aflat la întâlnirea tuturor drumurilor care duceau spre Muntenia și Moldova, dar înzestrat și cu dreptul de ”etapă și depozit”, Brașovul devine nu numai un construct comercial-economic dar mai ales cultural în conjunctura creată în relația pe care a avut-o cu populația săsească a cetății. Ați mai întâlnit undeva în lume ca cetatea săsească medievală a Brașovului să fie slujită ca ”scriitor la cetate” de protopopii Bisericii din Șchei (Iane, Mihai, Bratu – sec. XVI, Ioan Barac – sec.XVIII), ca să dăm doar câteva exemple? Aceștia alcătuiau documentele oficiale ale cetății, fiind răsplătiți financiar, dar și moral în relațiile cu românii din Șchei, fiind folosiți și ca mesageri în legăturile cu Moldova și Muntenia, aducând de acolo privilegii de comerț, dar și cărți.

Impresionantă este concurența loială și constantă la Brașov dintre populația românească și cea săsească. Sașii înființează tipografia honteriană prin Johanes Honterus (1539), românii cea coresiană prin Diaconul Coresi (1556), sașii fac cronici, românii fac cronici, sașii alcătuiesc catastife, românii protocoale-catastif (sunt peste 800 în arhiva din Șchei), ei traduc cărți, același lucru fac și românii. Când la școala din Șchei se introduce la 1559 primul manual de limbă română, cel care face gestul oficial de predare a manualului a fost judele brașovean Michael Weiss. Este impresionant acest dialog de interferență culturală între două etnii.

Brașovul își cere dreptul de capitală europeană a culturii și prin alte două sectoare culturale: școala și biserica. Atât școala gimnazială honterială și prima școală românească, cât și Biserica Sf. Nicolae și Biserica Neagră, care au concentrat în jurul lor valori de cultură națională și universală. Mărturii stau colecțiile de carte veche din zestrea acestor instituții.

 

Orașul policentric al culturii

 

dr. Adrian Lăcătuș

 

Acum o sută de ani, Brașovul era un oraș în care trăiau, în proporții relativ egale, trei grupuri mari de cetățeni, definite etnic: germaniromânimaghiari. Lor li se adăugau comunități sensibil mai mici de evreigreciitalieni,slaviromi.

Dar, deși toți acești oameni trăiau pașnic împreună și aveau relații sociale, politice și, mai ales economice, și învățau foarte multe unii de la alții, culturile lor se exprimau în universuri paralele, în cărțile și revistele lor trăia Kronstadt-ul, Brassó-ul sau Brașovul imaginar al fiecărui grup, viața se desfășura ca și cum ar fi fost coridoare, trotuare sau străzi paralele. Brașovul acestei epoci, care avea frumusețea ei, era policentric într-un sens cantitativ, numeric, literal: avea mai multe centre de cultură care ocupau același spațiu, dar care nu comunicau semnificativ.

            Între timp, istoria Europei s-a precipitat, s-a radicalizat în mișcările ei și asta a schimbat fața acestei părți de lume, inclusiv a Brașovului. Proporțiile popoarelor care o locuiesc și simetria demografică au dispărut demult. Dar, așa cum se întâmplă întotdeauna, oamenii ajung să iubească ceea ce le lipsește. Legăturile se reafirmă acum, și sunt ușor de făcut, pentru că toți le doresc, în mod natural.

Policentrismul există astăzi ca dinamism, ca rețea dinamică de centre aflate în legătură, într-o relație de schimburi reciproce, de stimulare, în evervescență, o atmosferă de deschidere către alte culturi și forme de viață. Există un cosmopolitism constitutiv al Brașovului și al brașoveanului, care se opune etnocentrismului. În acest sens Brașovul este un model de conviețuire și, în perioada recentă, de colaborare, de integrare a dimensiunilor culturale și tradițiilor specifice, fie ele mai vechi sau mai noi, într-un nou întreg.

Policentrism înseamnă și schimbarea raporturilor dintre centru și periferiecentru și provinciecentru și margine, care devin, cel puțin temporar, și spre beneficiul comun, interșanjabile. Asta este deja o realitate, dar și un proiect, un deziderat. Ești în centru dacă te simți în centru, dacă ceea ce ai de exprimat, în orice formă civică, artistică sau intelectuală este original, curajos și clar. Această mobilitate a centrului este premisa esențială a unei culturi democratice.

Există la Brașov și un pluralism sau policentrism al tradițiilor, care nu sunt doar etnice și culturale. Avem aici un raport neconflictual între tradițional și modern, între cultura pământului/a naturii și industrie, a căror integrare sau coabitare are o istorie la Brașov care nu merită să fie uitată.

 

De la Medieval la contemporan – o redefinire a identității culturale

 Mara Oprișiu

Arta contemporană este arta de astăzi. Ea oglindeşte cultura şi societatea contemporană, oferind atât specialiştilor cât şi publicului larg o resursă preţioasă prin care să ia în considerare ideile actuale și regândirea familiarului. Într-o lume influențată global, diversă cultural și avansată tehnologic, artiștii contemporani dau glas peisajului cultural variat, schimbării de identitate, valori și credințe. Publicul contemporan joacă un rol activ în construirea sensului operelor de artă. Privitorul contribuie sau chiar completează opera de artă prin reflecții personale, experiențe, opinii și interpretări.

Creaţia artiștilor contemporani este o combinaţie dinamică de materiale, metode, concepte și subiecte care provoacă granițele tradiționale. Adesea se referă sau însușește elemente din mai multe discipline și surse: cultura populară (film, televiziune, muzică), mass-media (publicitate, știri, comunicații, design grafic, media digitale), științe umaniste (literatura, istorie, istorie intelectuală, istorie naturala) și istoria artei (artă, arhitectură). Integrează adesea noile tehnologii (digital media, calculatoare, internet) sau materiale neconvenționale (obiecte găsite, natura, corpul). Artiştii de astăzi explorează idei, concepte, întrebări și practici care să examineze trecutul, să descrie prezentul și să imagineze viitorul. În mod constant se referă la trecut, construind pe teme atemporale, criticând modele demodate, cercetând istorii uitate sau împrumutând metode și tehnici tradiționale pentru a realiza idei noi. Arta poate servi ca o formă de critică – reîncadrând, redefinind sau întrerupând ideile tradiţionale şi aşteptările cu privire la artă și / sau societate, cum ar fi frumuseţe, originalitate, reprezentare sau autoritate.

Ea estompează adesea granițele dintre artă și viață de zi cu zi. Adesea, o operă de artă va intersecta intenționat cu un mediu, cum ar fi casa, locul de muncă, școala, politica şi divertismentul. Arta poate exista în afara forumurilor de expunere şi este adesea prezentată în moduri inovatoare, ca o instalație, un eveniment, un spectacol, on-line, sau ca documentație a unei munci efemere. Arta se poate desfășura în timp. Acesta poate fi pe baza de proces (performativ, colaborare, spontan), experienţial sau interactiv (video, bazat pe Web, multimedia, angajat social), sau poate răspunde la mediul său (artă publică, street art, artă de mediu).

Așadar arta contemporană este parte activă a vieţii comunităţii. Ea poate acţiona ca un ca un catalizator pentru creşterea organizaţiilor de artă contemporană gestionate la nivel local şi durabil în Braşov. Artiştii primesc suportul necesar care îi încurajeaza să ramână, să creeze şi să expună local. Asta presupune alocarea către cultură de spaţii prin reconstrucţie sau restaurarea patrimoniului local. O operă de artă este produsă folosind numeroase metode de lucru și procese diferite. Aceasta poate fi creată în mod izolat sau în colaborare cu asistenți, specialiști, prelucrători sau chiar publicul. Astfel se creează colaborări, schimburi între medii profesionale artistice, economice, administrative, implicit locuri de muncă. Accesul la artă este democratizat, publicul local are şansa să fie implicat activ, impactul creator colectiv lărgește înţelegerea rezidenţilor asupra ce e posibil pentru oraș, spune povestea orașului altora din întreaga lume (turişti) și facilitează o re-gândire imaginativă despre cum ar putea cetățenii să contribuie la locul pe care îl numesc acasă.

Istoria din Braşov subliniază importanța implicării artiștilor direct în revitalizarea orașului şi de a nu-i lăsa pe margine, ca decor. Vorbim despre o comunitate de arte în schimbare, ce schimbă cu sine oraşul.

 

Poveștile Brașovului – o nouă geografie culturală

 

dr. Alexandru Stănescu

Poveștile Brașovului reprezintă un concept menit să situeze orașul pe o nouă hartă culturala a Europei, o hartă a comunităților vechi, simpatice și interesante. Geografic, Brașovul nu este o așezare oarecare, prin urmare nu-și poate alege un concept de genul “Estul Vestului” sau “Vestul Estului”, pentru că orașul înseamnă mult mai mult, faima sa ajungând în evul mediu și în epoca modernă până în Constantinopol, Petersburg, Halle, Paris, Jaffa, Rajahstan, prin intermediul unor fii iluștri, și al harnicilor săi locuitori sași, români și unguri. Orașul, cu Țara Bârsei, reprezintă “o mică Transilvanie” atât din punctul de vedere a așezării geografice,  fiind amplasat pe un platou de presionări între patru munți, cât și din punct de vedere demografic, fiind locuit de membri a șase etnii (români, sași, maghiari, greci, evrei sau romi).

            Brașovul însuși este de poveste, o poveste frumoasă despre măreția tradiției,  despre multiculturalitate, despre valori ca toleranța, prietenia,  hărnicia, spiritul intreprinzător, curajul și libertatea, adică despre acele valori care stau la baza Uniunii Europene.

Poveștile Brașovului ne introduc în viața și moștenirea culturală a orașului oferind povești frumoase cu înțelesuri profunde, care pot alătura Brașovul celor mai de seamă comunități din Europa. Dacă la baza oricărei idei de marketing de succes stă o idee generoasă și o poveste frumoasă, poveștile Brașovului pot contribui la patrimoniul cultural european cu  moștenire culturală însemnată care aduce în atenția opiniei publice: monumente, oameni,  fapte și locuri memorabile.

Prin etalarea poveștilor locale în cadrul manifestărilor din anul 2021, comunitatea brașoveană invită toate națiunile europene să se împărtășească din  frumusețea și înțelepciunea faptelor săvârșite de brașoveni în trecut, dar și în prezent, pentru că povestea continuă, iar comunitatea dovedește că are în permanență resurse pentru a oferi exemple de bună practică în ceea ce privește multiculturalismul, excelența în cultură și spiritul antrepenorial.

            Poveștile Brașovului pot asigura cadrul în care moștenirea culturală brașoveană să fie  pusă în valoare în mod adecvat și adaptat la așteptările și nevoile culturale ale  vechilor comunități, reprezentând naționalitățile conlocuitoare (Românii în Șchei, Sașii, Grecii, Evreii din Cetate, Maghiarii din Blumăna).  Prin intermediul poveștilor, brașovenii și publicul european ar afla despre personalități exemplare, care au făcut faima Brașovului, ca Honterus, Coresi, Michael Weiss, von Hermann, Honigberger, Brassai, Pitiș, Prunariu, dar în spatele acestor povești se află alte mici istorii care așează Brașovul la locul pe care-l merită pe o hartă culturală a Europei. Poveștile oamenilor se împletesc cu poveștile locurilor, povestea lui Honterus este totodată și povestea modului în care Brașovul era racordat la marele curent cultural al Umanismului și la spiritul Reformei. Povestea lui Coresi oferă informații despre începuturile scrisului în limba română, despre harnica și aleasa comunitate românească din Șchei, despre prima moară de hârtie din bazinul Carpatic. În spatele poveștii lui Honigberger se ascund informații despre un medic brașovean, ajuns medicul personal al Sultanului, apoi medic al un rajah din Kasmirsi Gandahar, dar și despre brașoveanul Honigberg, arheolog amator, care a  pus bazele știintei orientalistice la nivel mondial prin colecția de obiecte orientale pe care a donat-o Academiei Franceze.

Povestea preoților cărturari din familia Grid ar permite publicului să ia cunoștință cu personalități ca Dimitrie Gridovici, autorul primei gramatici a limbii române, cunoscut încă din Marea Enciclopedie Franceză sub pseudonimul de “Brașoveanul”. Povestea Judelui Michael Weiss este la rândul său o poveste frumoasă despre cavalerism, implicare în lupta pentru libertate și sacrificiu.

Povestea lui Brassai este povestea unui mare fotograf al vieții de noapte din Paris, continuator al tradiției marilor fotografi brașoveni (Adler și Lang), devenit cunoscut datorită talentului și cercului său de prieteni care au marcat cultura franceză din secolul al XX-lea, dar care a preferat să ajungă cunoscut sub pseudonimul de “Brașoveanul”, în limba maghiară.  Povestea arhitectului Halasz, fratele lui Brassai, arată cât de sincron era Brașovul interbelic cu marile curente din arhitectura secolului al XX-lea și ar readuce stilul cubist în atenția brașovenilor și a europenilor. O expoziție Matthis Teutsch ar putea arăta brașovenilor și lumii întregi exemplul unui alt fiu ilustru, adept al unui curent artistic de avangardă, care a făcut faima orașului său.

Povestea profesorului Gh. I. Pitiș aduce în fața  publicului măreția tradiției Junilor și a șcheienilor, pe care acest mare etnograf i-a studiat și popularizat într-o manieră perfect racordată cerințelor studiilor etnografice și folclorice la nivel european din secolele XIX –XX.

Poveștile Brașovului pot continua și cu expoziții și evenimente dedicate lui Dumitru Prunariu, singurul român care a participat la aventura spațială, fiind cosmonaut într-un echipaj sovietic, eveniment care arată și el modul în care brașovenii au reușit mereu să fie în pas cu marile curente de gândire, cu noutățile din știință și artă.

De fapt poveștile ar fi pretextul care va putea genera o suită de  evenimente care să ridice personalitățile și patrimoniul cultural imobil, mobil și imaterial, la locul pe care-l merită în conștiința brașovenilor, dar și în conștiința publicului național și european. Brașovenii ar putea arăta lumii întregi cum prin așa-numitul “localism creator” o pleiadă de cetățeni ai Brașovului au reușit să fie sincronizați perfect cu omologii lor din alte țări europene și să răspândească luminile culturii și valorile comune europenilor în rândul comunității brașovene, dar și să ducă o parte din moștenirea culturală brașoveană în alte spații culturale.

Brașovul ar putea  fi așezat pe o hartă culturală a Europei, ca oraș cultural,  ca orașul primelor școli și gimnazii, ca oraș al primelor tipărituri în limba vernaculară, oraș ale primelor manuale, oraș al Reformei, ca oraș al restaurării ortodoxiei ardelene,  oraș simbol al luptei pentru libertate (1612, 1916, 1987, 1989), orașul dialogului intercultural, orașul fără academii și institute de cercetare, dar cu numeroși intelectuali și artiști, care în activitățile lor curente așează viața culturală la un nivel comparabil și perfect sincronizat cu ceea ce se întâmplă în capitalele culturale din Occident.

În cadrul evenimentelor dedicate capitalei europene a culturii, comunitatea brașoveană ar putea oferi publicului național și celui european numeroase exemple despre stăruința în bine, despre implicare și participarea locale la conservarea tradițiilor, despre promovarea artiștilor și artei moderne în concordanță cu evoluțiile artistice din Europa contemporană.

Regenerare prin cultură

dr. Valer Rus

 

            Brașovul s-a transformat acum câteva generații dintr-o comunitate multietnică într-o aglomerație urbană. Dacă la începutul secolului al XX-lea orașul avea 3 comunități dominante, cu un număr apropiat de locuitori, reprezentând câte o treime fiecare, adică români, germani și maghiari, după al doilea război mondial începe un fenomen specific societății comuniste, și anume industrializarea forțată dublată de mutații masive de populație prin imigrație. Urmarea a fost că în decurs de 30 ani Brașovul avea mai mult de 300.000 locuitori, la care se adăugau alte câteva zeci de mii de locuitori în zona periurbană sau metropolitană.

            Acest nou corp social nu era și nu este integrat din punct de vedere comunitar, singurul element de legătură fiind limba comună vorbită și apartenența la câteva mari platforme industriale. Mult prea puțin pentru ceea ce a urmat.

            După anul 1989 a urmat un proces accelerat de dezindustrializare, prin falimentarea marii industrii brașovene. La puțin timp după aceasta începe prima etapă a depopulării orașului. La aceasta s-a adăugat aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, care a dus la un nou val de emigrare din oraș prin schimbarea locului de muncă și a țării de rezidență. Din fericire, din punct de vedere economic, asistăm la o nouă renaștere a industriei brașovene, care însă trebuie dublată de un alt proces obligatoriu, reconstrucția comunității.

            Știm din trecutul recent că Brașovul și-a pierdut identitatea istorică prin fenomenul imigrației masive din alte regiuni istorice. Practic, 9 locuitori din 10 ai Brașovului nu erau născuți aici, ci în altă parte a țării. Copii noilor veniți își petreceau vacanțele în localitățile de origine ale părinților, și, mai grav, veneau în centrul istoric al orașului de reședință aproape ca turiști.

            Singurul element care poate duce la reintegrarea brașovenilor cu propria lor comunitate este cultura. Ea este elementul de identitate comună într-un amalgam de diversități de cele mai diferite origini: locul de naștere, accentul limbii vorbite, obiceiurile și tradițiile proprii, dezrădăcinarea primei generații, lipsa de identificare cu noul oraș și noua comunitate, cultura internă a locului de muncă etc.

            Cultura brașoveană și noua ei viziune, care să îmbine armonios patrimoniul și tradițiile istorice cu noua creativitate contemporană, prin democratizarea accesului la cultură în toate cartierele dormitor, inventarea de noi evenimente și tradiții comunitare poate duce în final la reconstrucția și solidarizarea comunității brașovene.

            Regenerarea urbană prin cultură poate, și trebuie, să însemne noi puncte de iradiere culturală în cartierele orașului, noi festivaluri și evenimente comunitare care să aparțină cartierelor, cetățeni mai educați și mai informați, activi și parte a fenomenului vieții publice, indiferent de trecutul personal și cultural. Viitori cetățeni ai Brașovului trebuie să cunoască istoria și trecutul orașului în care trăiesc, trebuie să fie mândri că au ocazia să contribuie la noua identitate locală prin participarea la acte de cultură și creație contemporană și generarea unora noi, care să se adauge la identitatea originară.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura, Diverse Tags: