Blogul bibliotecii din Brasov

La capitolul Noutăţi editoriale, am remarcat două interesante volume, scrise şi editate de oameni legaţi de biblioteci. În primul rând, vreau să menţionez cartea semnată de Anca Elisabeta Tatay, Din istoria şi arta cărţii româneşti vechi: gravura de la Buda (1780-1830), Cluj, Editura Mega, 2011. Este un demers documentat şi serios al unui istoric de artă, care a studiat în bibliotecile din ţară şi din străinătate producţia de carte românească a tipografiei din Buda, stabilind cu rigoare ilustraţia de carte, gravurile şi gravorii, influenţele artistice, contribuţia tiparniţei etc. A doua carte este îngrijită de colegul nostru, domnul Nicolae Nicoară-Horia de la Biblioteca Judeţeană Arad. Este vorba despre ediţia jurnalului (dioariul în termenul epocii) lui Atanasie Marienescu, cărturar preocupat de popularizarea învăţăturii şi culturii, pasionat folclorist. Apărut la Arad, editura Nigredo, în 2012, volumul valorifică roadele eforturilor editorului aflat pe urmele cărturarului Marienescu, descoperind izvoare inedite. După o primă ediţie a jurnalului,aflat în colecţiile bibliotecii publice arădene, domnul Nicolae Nicoară-Horia ajunge în posesia unui nou manuscris, graţie urmaşilor lui Marienescu, piesa completând informaţiile şi recompunând biografia cărturarului. Cartea mi-a atras atenţia prin subiect, deoarece sunt rare jurnalele ca izvoare de informaţie într-o epocă din care avem corespondenţă şi amintiri abundente, nu însă şi jurnale personale, atât de sărac aflate la îndemâna specialiştilor. Spre regretul meu, din pioşenie pentru amintirea lui Marienescu, domnul Nicoară nu a procedat la actualizarea inteligibilă a limbajului conform normelor acceptate la îngrijirea ediţiilor şi adnotarea textului, ci a transcris textul original, însoţindu-l de facsimile color după copia originalului. Lectorul întâmpină dificultatea de a citi şi înţelege mulţi termeni, care sună rebarbativ astăzi. Dincolo de aceasta, apreciez gestul de a edita un document valoros, inedit, despre un cărturar care nu a precupeţit munca sa pe tărâmul culturii şi care merită toată preţuirea noastră.

A apărut primul număr al publicației lunare Romanian Book Review, editată de Institutul Cultural Român. Revista – editată în limba engleză – are drept scop popularizarea aparițiilor de toate genurile de pe piața editorială românească, adresându-se publicului din străinătate, ca și potențialilor editori și traducători de volume în alte țări.

Revista apare lunar în 12 pagini full color și se difuzează gratuit prin rețeaua Institutului Cultural Român din străinătate. Editorialul inaugural este semnat de președintele ICR, prof.univ.dr. Andrei Marga.

Revista va fi prezentată public printr-o lansare care va avea loc la sediul ICR, marți 19 februarie 2013, ora 13.00.

http://www.icr.ro/bucuresti/evenimente/primul-numar-al-publicatiei-romanian-book-review.html

Nr. 1 poate fi descarcat : http://www.icr.ro/files/items/13254_1_pagina%201%20%20RBR%20front%20(2).pdf

Iată unul dintre produsele cursului de Poveşti digitale, realizat de Georgiana Mihăilă, colega noastră bibliotecar din Rupea. Filmuleţul postat pe youtube prezintă una dintre personalităţile de marcă ale slavisticii din România, Gheorghe Mihăilă, care a ilustrat strălucit catedra de studii slave, Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti. Vă comunic linkul unde puteţi viziona povestea digitală făcută cu respect şi sensibilitate, în amintirea unui intelectual şi om de o rară nobleţe şi generozitate:http://www.youtube.com/watch?v=neSc4nXiPkE

Apărută în 2012, la Editura Polirom, această enciclopedie cronologică a fost iniţiată de jurnalistul şi profesorul universitar bucureştean Marian Petcu în anul 2008. Este o lucrare care a reuşit să atragă acordul managerilor de instituţii publice şi a antrenat munca a 120 de specialişti – bibliotecari, profesori, istorici, arhivişti, jurnalişti. Au fost multe biblioteci publice implicate, printre care şi Biblioteca Judeţeană Braşov. Este un proiect generos care a inclus presa din Romania, indiferent de limbă, incluzând publicaţiile comunităţilor etnice trăitoare aici în statul român, o lucrare enciclopedică, întinsă pe durata a 280 de ani, care numără 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presă şi 33 500 de jurnalişti şi publicişti. Este un volum uriaş de informaţii, pus la dispoziţia publicului, menit să transmită o imagine de ansamblu asupra presei din trecut şi de azi. Este, dacă vreţi, un recensământ al presei noastre şi fundament al unei posibile baze de date. Aici veţi regăsi date despre presa braşoveană, de limbă germană, maghiară şi română, la care am lucrat cu sârg, adâncită să descurc iţele cronologiei presei braşovene, pe urmele lui Ştefan Pietraru. Personal, pentru mine perioada 2008-2009, cât am muncit la acest proiect, a fost fastă, profesorul Marian Petcu oferind această oportunitate de colaborare Bibliotecii, iar managerul de atunci, doamna Veturia Voinescu, încredinţându-mi această sarcină. A fost o alinare, o biblioterapie si un imens ajutor pentru mine sa mă ocup de cronologia presei braşovene, o bucurie şi o plăcere să mă retrag în trecut, chiar dacă am lucrat sub presiunea termenelor de predat. Totul a trecut şi acum a rămas doar bucuria împlinirii acestui proiect.
Biblioteca deţine volumul, pe care îl veţi găsi la Sala de lectură, acolo unde vă aşteaptă spre lectură!

Vreau să vă recomand două bloguri de recenzii de cărţi, sugestii de activitati si idei, care ne pot inspira pe toti, cititori, bibliotecari, parinti de copii si adolescenti. Primul este bookaholic.ro, blog cu recomandări de lecturii, recenzii de cărţi şi de filme, chiar analize şi sinteze pe teme de actualitate. Al doilea este blogul Laurei Frunză – laurafrunza.com, cu informaţii bogate despre cărţile pentru copii si adolescenti, jocuri, decoraţiuni, reţete. De altfel, autoarea blogului si-a explicitat jurnalul online Idei pentru mamici si copii si veti gasi cu adevarat informatii de interes.

Miercuri, 30 ianuarie 2013, la Biblioteca Judeteana Brasov, am fost martori la un spectacol de exceptie oferit de echipa de actori si artisti din companiile particulare de teatru Replika si Green Hours de la Teatrul Luni din Bucuresti. Pornind de la cartea Viata de caine de Peter Mayle, spectacolul a imbinat teatrul cu muzica si cu imagini video. Actrita Mihaela Radescu a oferit un regal publicului brasovean prezent in mansarda Casei Baiulescu, devenita neincapatoare. Textul, interpretarea, muzica s-au combinat intr-o spumoasa piesa, inteligent construita, plina de umor, jucata cu suflet. Practic, spectacolul, facand parte din proiectul Manifest canin la sala de lectura, pune in lumina si critica abuzurile diverse asupra animalelor – neglijenta, abuzul, violenta, rasfatul exagerat, ridiculizarea prin nume caraghioase, coafuri excentrice, publicitatea în jurul animalelor de companie, eutanasierea -, sustinand ideea protectiei lor si educatia oamenilor in spiritul respectului drepturilor animalelor. Un spectacol fără nici un strop de didacticism, convingător, interactiv, care poate schimba felul de gândire, un spectacol care demonstrează talent şi atitudine civică. Un spectacol gândit într-un proiect educativ, cu participarea mai multor parteneri, între care se numără şi ANBPR şi care se va juca şi la Craiova şi Tg. Mureş, la bibliotecile judeţene de acolo. Şi pe care am dori să îl revedem la Braşov, sperând să participe mai multi tineri!

În decembrie 2012 s-a aşezat o placă memorială pe Strada Lungă nr. 109, în memoria poetului maghiar originar din Braşov, Aprily Lájos. Am observat prezenţa ei la începutul anului şi am mers special să o văd. Este o placă memorială redactată în trei limbi, în germană, maghiară şi română, marcând casa unde s-a născut şi a trăit Aprily Lájos, poetul care a scris şi publicat în Braşov, Cluj, Bucureşti, Budapesta, cu egală inspiraţie şi măsură, cel care l-a tradus pe George Coşbuc în limba maghiară, o personalitate recunoscută şi un model pentru Braşov. Un oraş este cu atât mai bogat cu cât are mai multe plăci memoriale. Arată interesul pentru trecut, atenţia pentru cultivarea identităţii locale şi cinstirea memoriei înaintaşilor. Iată de ce mă bucură mult gestul de instalare a plăcii memoriale Aprily Lájos, un gest înscris în ordinea firească a Braşovului. Iar Strada Lungă nr. 109 devine un reper pentru cultura braşoveană, astfel încât toţi cei care vor trece pe acolo vor ştii că acea clădire are o istorie si identitate proprie şi nu este anonimă.

O copilă cu chip diafan, o prezenţă discretă şi totuşi un “copil”. Astfel ar putea fi descrisa mica noastra poeta ANA-MARIA MOISE, de doar 12 ani, eleva a Scolii Gimnaziale din Sanpetru-judetul Brasov.
Cu un timbru cald al vocii, isi recita sensibil si timid creatiile in fata audientei formata din ai ei colegi si cadrele didactice. Ii simti emotia, emotie care ma incearca si pe mine cand astern aceste cuvinte, dar mai ales versurile micutei Ana-Maria Moise.

FLUTURI DE ZAPADA

Vantul puternic bate
Fulgul incet cade,
Iar eu stau la caldurica
si-o ascult pe-a mea bunica.

Imi povesteste de Ajun
Imi povesteste de Craciun
Imi povesteste multe lucruri
Dar si despre albi fluturi.

Cand i-a vazut ea prima data
A fost demult, a fost odata
Intr-o zi i-a fost sa vada
Cum cad fluturi de zapada.

Stateam atenta si-o ascultam,
Din cand in cand mai atipeam,
Dar ma trezea un gros latrat,
Pan’ la urma ma culcam.

SATUL SFANT

Ma uit pe bolta sfanta
Si-ascult cum pasarile canta.
Ma uit pe campia inverzita
Si vad cum fluturi se agita.

Ma uit in satul sfant
Ce-i construit pe-al nost pamanat
Ma uit, vad un darapanat bordei
Ce-i construit numai din tei.

Ma uit in jurul meu
Stiu ca totul e creat de Dumnezeu
Ma uit, vad oameni buni si rai
Care-au luat-o pe diferite cai.

BAIATUL NAZDRAVAN

Era nazdravan
Cu parul balan
Cu nas borcanat
Al nostru baiat.

Pe fete ciupea,
Baieti impingea,
Chiar si sora sa
Adesea plangea.

Ingerasul lui
Mereu ii soptea
Ca lui Dumnezeu
Nu-i place rautatea sa.

Bietul ingeras
Mult a mai muncit
Si s-a chinuit
Pe baiat sa-l faca
Rau sa nu mai faca.

Pana intr-o zi
Cand s-a suparat
Si-n vis l-a certat
Pe raul baiat:

“De nu esti cuminte
Te voi parasi
Vesnic tu pe lume
Singur ai sa fii.

Cand s-a trezit
Bietul copilas
Rau s-a speriat.
Cu lacrimi in ochi
In genunchi statea
Si cu glasul tremurand,
El asa spunea :

“Inger, ingerasul meu
Te rog iarta-ma pe mine
Caci voi asculta de-acum
Numai si numai de tine.”

DALMATIANUL

Am un catelus
Foarte jucaus
E dalmatian
Un pic cam dolofan.

Toata ziua,ziulica,
El se joaca cu bunica.
Face mare galagie
Si in casa e urgie.

Cand vine ora de culcare,
Nici n-aude a mea strigare,
Pentru ca latra-ntruna
Pana se trezeste luna.

DE ZIUA MAMEI

De ziua ta mamica mea
Iti dau in dar inima mea.
Iti dau in dar si sufletul
Caci vreau sa-ti vad zambetul.

Si-o sa-ti dau mamica mea
cea mai frumoasa lalea
Vantul o sa-ti dea in zbor
De la mine un martisor,
Dar pupicul meu prefer
Sa nu-l dau prin mesager

SATUL MEU

Vreau sa ma duc in satul in care-am crescut,
Unde mama m-a nascut.
Unde vara pe caldura zaboveam
Iar iarna la caldura-n cada stateam.

Vreau sa ma duc sa imi vad curtea
Vreau sa ma duc sa vad si puntea
Pe care cu fetele incet treceam
Si foarte tare ne distram.

Vreau sa ma duc sa vad si scoala
Unde m-a dus de mana mama,
Sa vad banca in care stateam
Si profesoara eu o ascultam.

COCOSUL

CUCURIGU! spune-un ceas
Ce are inima si glas
Si trezeste intreg satul
Doar dregandu-si putin glasul.

Are pene rosii-n coada
La gaini le tine sfada.
Este mandru si frumos
Ca ce naiba? E Cocos.

-Vai ce cocosel viteaz,
Spun gainile-ntrun glas
El este cu noi mereu
Si ne ajuta la greu.

Cocoselul admirat
Spune si el suparat
-Ce pacat, ele nu stiu
Ca-mi este greu sa fiu
Cocoselul lor viteaz
Ce le apar la necaz.

GHIOCELUL

Ghiocelul mititel
A iesit astazi si el
Dupa Omul de Zapada
Lumea-ntreaga ca sa vada.

S-a gandit ca daca iese
Lumea-ntreaga-nveseleste,
Cand iesi i-a fost sa vada
Gramajoare de zapada.

Mititel si vai de el
A sunat din clopotel
Fratii lui s-au adunat
Primavara a chemat.

TOAMNA

Frunze cad incet cu randu’
Vor s-acopere pamantu’
Colorate, dar uscate
Au cazut acuma toate.

Nu mai vrea nici una sus
Cred c-au ametit
Li s-o fi facut si rau
De atata zgaltait.

C-a fost ieri un vant puternic
Ce-a cutreierat gradina,
Dar daca ma uit mai bine,
Asa e si la vecina.

La matusa peste drum
Nici o frunza in copac.
La vecinu’ Gheorghita
Nici macar o frunzulita.

– Vantule, dar rau mai esti
Pe copaci ii pedepsesti.
Ce ti-au facut oare
De-i golesti de frunzisoare?

-Pe copaci nu-i pedepsesc
Doar de frunze ii golesc
Daca e vreo frunzulita,
Nu e toamna, mai fetita!!

-Pai si brazii cum au frunze,
Ei sunt incapatanati?
-Nu, dar asa-i dat de la Domnu’
Sa nu fie dezbracati.

VARA

Acum vara a venit
Si copacii-au inrodit
Pasarile ciripesc
Si pe noi ne-nveselesc.

Randunica cuib isi face,
Cucului gura nu-i tace,
Iar ratoiul cel falos
Macane galagios.

Rata si cu puii ei
Se plimba pe apa,
Iar cand vad un mormoloc,
Sar si repede-l inhata.

BRANZICA

Branza e gustoasa
Dar si foarte sanatoasa.
Branza-i din laptic
Ca sa nu ramai mic.

Eu mananc si beau lactate
Adica branza si lapte
Si va spun drept
Ca am multa sanatate.

DOAMNEI DIRECTOARE

Doamna noastra directoare,
E frumoasa ca o floare.
Floarea-aceea e laleaua
Si conduce super scoala.

Dar daca o suparam
Si o lege incalcam
Ea se supara pe noi
Si ne da chiar nota doi.

Sper din tot sufletul sa va placa aceste versuri ale micutei Ana-Maria Moise de la Scoala Gimnaziala Sanpetru, in acelasi timp rog sa-i fie iertate eventualele stangacii.

Munteanu Maria – bibliotecar la Biblioteca Comunala Sanpetru.

Esti dispus sa iti impartasesti ideile si sa iti exprimi viziunile pe tema „Puterea culturii de a crea un viitor mai bun”? Pentru a construi o lume a pacii, trebuie sa cunoastem si sa respectam cultura fiecaruia. Care sunt aspectele culturii din tara sau regiunea ta de care esti mandru si cum pot tinerii sa foloseasca aceste elemente pentru a crea un viitor mai bun? Esti invitat sa trimiti un eseu, in 700 de cuvinte sau mai putin, original si nepublicat, scris sau tiparit in engleza, franceza, spaniola sau germana, ori in maximum 1600 de caractere, daca e in japoneza.

Primii trei castigatori vor primi premii in bani si o excursie in Japonia!

Data limita pentru trimiterea lucrarilor este: 30 iunie 2013

Mai multe informatii:
http://www.goipeace.or.jp/english/activities/programs/1301.html

Asociația Visum pentru Educație și Cultură vă invită la un nou eveniment din seria „Atelierul de idei”, un proiect care dorește să promoveze educația, cultura și să adune în aceeași încăpere un grup de oameni care să discute despre lectură, poezie, proză, despre artă, care să adune idei și să gândească anumite direcții de acțiune.
Proiectul adună un set de evenimente care să pună probleme, să propună soluții și care să acorde sprijin la nivel de discuție asupra acestor lucruri.

Vă invităm să luați parte la cea de-a doua ediție a proiectului Atelierul de idei: „Să-l citim pe Eminescu”. Întâlnirea ne dă prilejul să răspundem la câteva întrebări, care credem că trebuie puse:
– Cum îl citim pe Eminescu?
– De ce îl citim pe Eminescu?
– De ce îl considerăm mai important pe Eminescu decât pe alți poeți contemporani cu el sau contemporani cu noi?

Reușim totuși să-l descoperim pe Eminescu la nivel individual sau doar într-un cadru instituționalizat, în care poetul este o unealtă din mecansimul de construire a identității românești, sociale?

Toate aceste lucruri vor fi discutate vineri, 25 ianuarie, ora 19.00, la ceainăria Ceai Et Caetera, strada Latină, nr. 15, Șchei, Brașov.