Arhivă

Arhivă pentru ‘Cultura’ Categoria

12 martie – Gazeta de Transilvania

Anul acesta s-au împlinit în 12 martie, după stil vechi, 175 de ani de la apariţia Gazetei de Transilvania, primul ziar politic al românilor transilvăneni. Cu acest prilej, Muzeul Casa Mureşenilor în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, a organizat un eveniment dedicat aniversării ziarului. Au fost prezenţi doamna inspector de istorie Mariana Gavrilă, domnul director Dragnea de la Şcoala generală nr. 13, elevi de la Colegiul Naţional Andrei Şaguna, şcolile generale 11, 13, 25, 27 şi altele. În deschidere, au fost invitaţi să vorbească preotul Vasile Oltean şi scriitorul Daniel Drăgan. Cuvântările domniilor lor s-au remarcat prin tonul de regret, criticând, printre altele, exprimarea incorectă şi greşelile de limbaj din presa scrisă actuală. Din păcate, tonul apăsător şi chiar trist al cuvântărilor şi inabilitatea de adecvare la context au făcut ca evenimentul să debuteze ca un parastas şi nu ca o acţiune cu rost informativ, pedagogic şi memorialist, de ghidare a tinerilor în istoria locală şi de educare în spiritul valorilor trecutului, actuale şi azi. Au urmat jurnaliştii Eduard Huidan, ziarist la “Drum Nou” şi fost redactor-şef al Gazetei de Transilvania, seria nouă (1989-2009) şi Ioan Popa, semnatarul rubricii Citim în Gazeta Transilvaniei acum 100 de ani apărută în cele două ziare. Domnul Huidan a punctat contribuţia Gazetei de Transilvania la viaţa comunităţii în timp ce domnul Ioan Popa a povestit despre aniversările şi jubileele Gazetei, despre participarea dânsului la acestea şi despre experienţa de jurnalist. Despre seria veche a Gazetei Transilvaniei au vorbit subsemnata (George Bariţiu – un model de jurnalism), Valer Rus (Gazeta Transilvaniei şi Mureşenii) şi Marilena Barna (Publicitatea în Gazeta Transilvaniei). Mai întâi, am vrut să ştiu cât interes faţă de subiect au tinerii, întrebându-i dacă citesc presa scrisă şi mass media în general. Am primit răspunsul că lecturează Dilema veche şi jurnale internaţionale, printre care The Economist, vrând să cunoască realitatea şi ceea ce se întâmplă în jurul lor, opiniile despre evenimente şi explicaţii asupra acestora. Eu le-am spus elevilor şi profesorilor prezenţi la manifestare că vreau să le transmit câteva argumente şi nu regrete inutile, că doresc să îi conving printr-o atitudine detaşată şi idei clare că merită să preţuim Gazeta şi tradiţia ei. Am pornit de la întrebarea De ce este importantă Gazeta din moment ce a apărut abia la 1838? în timp ce Curierul romanesc din Bucuresti al lui I. Heliade Radulescu si Albina Romaneasca din Iasi a lui Gh. Asachi au aparut in 1829. Nu este primul ziar românesc, dar este primul ziar politic al românilor transilvăneni şi este unul dintre cele mai longevive, a apărut cu scurte întreruperi până în ianuarie 1945. Braşovenii pot fi mândri că în oraşul lor au apărut ziare în limba germană, maghiară şi română în anii 1837-1838, iar începutul presei româneşti de aici se datorează colaborării românilor cu tipograful german Johann Gött, stabilit la Braşov. Este un rar exemplu de cooperare şi dialog etnic şi multicultural. Le-am dat câteva date biografice despre George Bariţiu, originar din judeţul Cluj, dar stabilit şi legat de Braşov, unde a trăit 42 de ani şi a creat instituţii moderne, fiind un vizionar şi un practician în acelaşi timp. După aceea, am oferit câteva exemple despre jurnalismul practicat de Bariţiu – articolele informative, documentate atent, opinii echilibrate, deschise şi tolerante, abordarea tuturor problemelor actualităţii de atunci, inaugurarea unor rubrici noi – Revista de jurnale, poşta redacţiei, apelul la colaboratori şi desfacerea Gazetei preponderent în Muntenia şi Moldova, fiind singurul ziar românesc din Transilvania cu o mare circulaţie dincolo de Carpaţi, faptul că a pus interesul general mai presus de interesul personal, cedând fără orgolii inutile conducerea Gazetei din dorinţa de a menţine apariţia ziarului. Subliniind că ziarele oferă o perspectivă filtrată şi că nu trebuie să avem încredere 100% în ele ca izvor istoric, ci trebuie verificate cu alte izvoare istorice, am încheiat adresând o întrebare ziariştilor Ed. Huidan şi I. Popa cu privire la cenzura regimului comunist şi presiunea ei asupra presei. Intervenţiile domniilor lor au nuanţat chestiunea şi le socotesc binevenite, fiindcă am avut şansa să înţelegem mai bine condiţia presei în dictatură de la oameni care au trăit această experienţă. Intenţia mea a fost să provoc dialogul şi să aflu mărturii directe despre situaţia de atunci, fiindcă nu putem convinge pe cei de azi, care nu au trăit în dictatură, decât prin exerciţiul sincerităţii. Valer Rus a expus scurt ce a însemnat presa română, cine o citea şi cine avea nevoie de ea, a subliniat contribuţia Mureşenilor la Gazetă şi a pledat pentru valorile morale ale acestei familii, care s-a sacrificat la rândul ei pentru acest ziar al comunităţii românilor transilvăneni. Marilena Barna a prezentat atrăgător reclamele din ziar. În final, s-a lansat Gazeta Transilvaniei, ziar online al Muzeului Casa Muresenilor, apărut cu contribuţiile elevilor. Invitaţi să ia cuvântul, doamna inspector de istorie şi domnul director de la Şcoala generală nr. 13 Braşov au subliniat rostul presei şi speranţa investită în viitor prin exerciţiul făcut de tineri cu acest prilej. Ţin să spun aici opinia mea că nu consider “Drum Nou” un ziar care a continuat Gazeta Transilvaniei, seria veche, mai ales că a fost înfiinţat în septembrie 1944 cu scopul de a concura Gazeta şi a înlocuit-o în final, aceasta fiind suspendată de autorităţi în ianuarie 1945, fără niciun temei legal. “Drum Nou” a fost ziarul oficios al Partidului comunist român, unicul cotidian braşovean, singura sursă scrisă de informaţii locale şi a transmis pe primele pagini comunicatele oficiale despre planurile cincinale, depăşirea acestora etc. Politica de atunci se baza pe fabricarea datelor si a informaţiilor, greu de verificat azi, pe limbajul de lemn, îndoctrinarea cetăţenilor şi controlul libertăţii de exprimare a jurnaliştilor. A fost un timp dificil să faci profesia de ziarist. Cu bune şi cu rele, acea epocă revolută merită să fie cunoscută şi evaluată, avem nevoie de mărturiile vechilor jurnalişti, iar dialogul sincer şi interviurile, metodă a istoriei orale contemporane, sunt singurele capabile, după opinia mea, care pot asigura cunoaşterea perioadei “de la surse directe” şi “pe surse”, “pe bune”.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Octavian Goga – Chipul arestat al poetului

Azi, 14 martie 2013, la Biblioteca Municipală “Victor Tudoran” Săcele a avut loc un eveniment organizat de Liceul teoretic “George Moroianu” Săcele. O expoziţie foto documentară “Octavian Goga – chipul arestat al poetului” a fost vernisată, expunând materiale inedite din arhiva CNSAS şi s-a lansat cartea cu acelaşi titlu, în prezentarea prof. dr. Dan Brudaşcu şi a directorului liceului.
Un eveniment organizat în colaborare cu Casa de cultură şi Consiliile locale Cluj-Napoca şi Săcele, la care şi-au dat mâna şcoala şi biblioteca publică.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)

„Bun de Tipar” – Ediţia a II-a

Organizată de Federaţia Editorilor din România şi Headsome Communication, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi Asociaţia Română de Relații Publice, „Bun de Tipar – Gala Industriei de Carte din România” îşi propune să marcheze reuşitele anuale ale industriei de carte din România. Profesionişti ai cărții – editori, autori, traducători, graficieni, tipografi, librari, bibliotecari sau specialişti în vânzări, marketing şi comunicare – vor avea ocazia să se bucure de recunoaşterea colegilor de breaslă şi a publicului în cadrul acestei gale dedicate excelenţei editoriale.

La cea de-a doua ediţie, intră în concurs produsele editoriale ale anului 2012. Sunt invitate să participe toate editurile care sunt înregistrate, publică și difuzează carte în România (inclusiv cele din Republica Moldova care au o filială în România), tipografiile care au sediul în România, bibliotecile autohtone, librăriile care au sediul pe teritoriul României, precum şi cele online înregistrate ca firme românești, plus platformele online dedicate promovării cărţilor.

Formular de înscriere B.

Formular de înscriere edituri.

• Regulamentul poate fi consultat aici . Detalii despre juriu și calendarul competiţiei aici.

Adresa către care trebuie trimise proiectele înscrise în competiţie: Asociația Editorilor din România (str. Dr. Iacob Felix nr. 97, bl. 17A, sc. A, et. 1, ap. 7, sector 1,011035 Bucureşti), cu menţiunea „Gala Bun de Tipar”, ediția a II-a.

Pentru informații suplimentare: Headsome Communication – office@headsome.ro, 0722.539.011 (Ioana Gruenwald), 0722.609.478 (Oana Boca).

Sursa: site-ul ANBPR

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
Categories: ANBPR, Cultura, Evenimente Tags:

Cărţi noi

februarie 21st, 2013 Fără comentarii

La capitolul Noutăţi editoriale, am remarcat două interesante volume, scrise şi editate de oameni legaţi de biblioteci. În primul rând, vreau să menţionez cartea semnată de Anca Elisabeta Tatay, Din istoria şi arta cărţii româneşti vechi: gravura de la Buda (1780-1830), Cluj, Editura Mega, 2011. Este un demers documentat şi serios al unui istoric de artă, care a studiat în bibliotecile din ţară şi din străinătate producţia de carte românească a tipografiei din Buda, stabilind cu rigoare ilustraţia de carte, gravurile şi gravorii, influenţele artistice, contribuţia tiparniţei etc. A doua carte este îngrijită de colegul nostru, domnul Nicolae Nicoară-Horia de la Biblioteca Judeţeană Arad. Este vorba despre ediţia jurnalului (dioariul în termenul epocii) lui Atanasie Marienescu, cărturar preocupat de popularizarea învăţăturii şi culturii, pasionat folclorist. Apărut la Arad, editura Nigredo, în 2012, volumul valorifică roadele eforturilor editorului aflat pe urmele cărturarului Marienescu, descoperind izvoare inedite. După o primă ediţie a jurnalului,aflat în colecţiile bibliotecii publice arădene, domnul Nicolae Nicoară-Horia ajunge în posesia unui nou manuscris, graţie urmaşilor lui Marienescu, piesa completând informaţiile şi recompunând biografia cărturarului. Cartea mi-a atras atenţia prin subiect, deoarece sunt rare jurnalele ca izvoare de informaţie într-o epocă din care avem corespondenţă şi amintiri abundente, nu însă şi jurnale personale, atât de sărac aflate la îndemâna specialiştilor. Spre regretul meu, din pioşenie pentru amintirea lui Marienescu, domnul Nicoară nu a procedat la actualizarea inteligibilă a limbajului conform normelor acceptate la îngrijirea ediţiilor şi adnotarea textului, ci a transcris textul original, însoţindu-l de facsimile color după copia originalului. Lectorul întâmpină dificultatea de a citi şi înţelege mulţi termeni, care sună rebarbativ astăzi. Dincolo de aceasta, apreciez gestul de a edita un document valoros, inedit, despre un cărturar care nu a precupeţit munca sa pe tărâmul culturii şi care merită toată preţuirea noastră.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Primul număr al publicaţiei Romanian Book Review

februarie 19th, 2013 Fără comentarii

A apărut primul număr al publicației lunare Romanian Book Review, editată de Institutul Cultural Român. Revista – editată în limba engleză – are drept scop popularizarea aparițiilor de toate genurile de pe piața editorială românească, adresându-se publicului din străinătate, ca și potențialilor editori și traducători de volume în alte țări.

Revista apare lunar în 12 pagini full color și se difuzează gratuit prin rețeaua Institutului Cultural Român din străinătate. Editorialul inaugural este semnat de președintele ICR, prof.univ.dr. Andrei Marga.

Revista va fi prezentată public printr-o lansare care va avea loc la sediul ICR, marți 19 februarie 2013, ora 13.00.

http://www.icr.ro/bucuresti/evenimente/primul-numar-al-publicatiei-romanian-book-review.html

Nr. 1 poate fi descarcat : http://www.icr.ro/files/items/13254_1_pagina%201%20%20RBR%20front%20(2).pdf

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Gheorghe Mihăilă – slavistul originar din Dăişoara

februarie 16th, 2013 Fără comentarii

Iată unul dintre produsele cursului de Poveşti digitale, realizat de Georgiana Mihăilă, colega noastră bibliotecar din Rupea. Filmuleţul postat pe youtube prezintă una dintre personalităţile de marcă ale slavisticii din România, Gheorghe Mihăilă, care a ilustrat strălucit catedra de studii slave, Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti. Vă comunic linkul unde puteţi viziona povestea digitală făcută cu respect şi sensibilitate, în amintirea unui intelectual şi om de o rară nobleţe şi generozitate:http://www.youtube.com/watch?v=neSc4nXiPkE

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)

Istoria jurnalismului din România în date

februarie 11th, 2013 1 comentariu


Apărută în 2012, la Editura Polirom, această enciclopedie cronologică a fost iniţiată de jurnalistul şi profesorul universitar bucureştean Marian Petcu în anul 2008. Este o lucrare care a reuşit să atragă acordul managerilor de instituţii publice şi a antrenat munca a 120 de specialişti – bibliotecari, profesori, istorici, arhivişti, jurnalişti. Au fost multe biblioteci publice implicate, printre care şi Biblioteca Judeţeană Braşov. Este un proiect generos care a inclus presa din Romania, indiferent de limbă, incluzând publicaţiile comunităţilor etnice trăitoare aici în statul român, o lucrare enciclopedică, întinsă pe durata a 280 de ani, care numără 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presă şi 33 500 de jurnalişti şi publicişti. Este un volum uriaş de informaţii, pus la dispoziţia publicului, menit să transmită o imagine de ansamblu asupra presei din trecut şi de azi. Este, dacă vreţi, un recensământ al presei noastre şi fundament al unei posibile baze de date. Aici veţi regăsi date despre presa braşoveană, de limbă germană, maghiară şi română, la care am lucrat cu sârg, adâncită să descurc iţele cronologiei presei braşovene, pe urmele lui Ştefan Pietraru. Personal, pentru mine perioada 2008-2009, cât am muncit la acest proiect, a fost fastă, profesorul Marian Petcu oferind această oportunitate de colaborare Bibliotecii, iar managerul de atunci, doamna Veturia Voinescu, încredinţându-mi această sarcină. A fost o alinare, o biblioterapie si un imens ajutor pentru mine sa mă ocup de cronologia presei braşovene, o bucurie şi o plăcere să mă retrag în trecut, chiar dacă am lucrat sub presiunea termenelor de predat. Totul a trecut şi acum a rămas doar bucuria împlinirii acestui proiect.
Biblioteca deţine volumul, pe care îl veţi găsi la Sala de lectură, acolo unde vă aşteaptă spre lectură!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Două bloguri recomandate

februarie 4th, 2013 Fără comentarii

Vreau să vă recomand două bloguri de recenzii de cărţi, sugestii de activitati si idei, care ne pot inspira pe toti, cititori, bibliotecari, parinti de copii si adolescenti. Primul este bookaholic.ro, blog cu recomandări de lecturii, recenzii de cărţi şi de filme, chiar analize şi sinteze pe teme de actualitate. Al doilea este blogul Laurei Frunză – laurafrunza.com, cu informaţii bogate despre cărţile pentru copii si adolescenti, jocuri, decoraţiuni, reţete. De altfel, autoarea blogului si-a explicitat jurnalul online Idei pentru mamici si copii si veti gasi cu adevarat informatii de interes.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , , , , ,

Confesiunile unui câine

februarie 3rd, 2013 Fără comentarii

Miercuri, 30 ianuarie 2013, la Biblioteca Judeteana Brasov, am fost martori la un spectacol de exceptie oferit de echipa de actori si artisti din companiile particulare de teatru Replika si Green Hours de la Teatrul Luni din Bucuresti. Pornind de la cartea Viata de caine de Peter Mayle, spectacolul a imbinat teatrul cu muzica si cu imagini video. Actrita Mihaela Radescu a oferit un regal publicului brasovean prezent in mansarda Casei Baiulescu, devenita neincapatoare. Textul, interpretarea, muzica s-au combinat intr-o spumoasa piesa, inteligent construita, plina de umor, jucata cu suflet. Practic, spectacolul, facand parte din proiectul Manifest canin la sala de lectura, pune in lumina si critica abuzurile diverse asupra animalelor – neglijenta, abuzul, violenta, rasfatul exagerat, ridiculizarea prin nume caraghioase, coafuri excentrice, publicitatea în jurul animalelor de companie, eutanasierea -, sustinand ideea protectiei lor si educatia oamenilor in spiritul respectului drepturilor animalelor. Un spectacol fără nici un strop de didacticism, convingător, interactiv, care poate schimba felul de gândire, un spectacol care demonstrează talent şi atitudine civică. Un spectacol gândit într-un proiect educativ, cu participarea mai multor parteneri, între care se numără şi ANBPR şi care se va juca şi la Craiova şi Tg. Mureş, la bibliotecile judeţene de acolo. Şi pe care am dori să îl revedem la Braşov, sperând să participe mai multi tineri!


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Braşov şi plăcile lui memoriale

ianuarie 31st, 2013 Fără comentarii

În decembrie 2012 s-a aşezat o placă memorială pe Strada Lungă nr. 109, în memoria poetului maghiar originar din Braşov, Aprily Lájos. Am observat prezenţa ei la începutul anului şi am mers special să o văd. Este o placă memorială redactată în trei limbi, în germană, maghiară şi română, marcând casa unde s-a născut şi a trăit Aprily Lájos, poetul care a scris şi publicat în Braşov, Cluj, Bucureşti, Budapesta, cu egală inspiraţie şi măsură, cel care l-a tradus pe George Coşbuc în limba maghiară, o personalitate recunoscută şi un model pentru Braşov. Un oraş este cu atât mai bogat cu cât are mai multe plăci memoriale. Arată interesul pentru trecut, atenţia pentru cultivarea identităţii locale şi cinstirea memoriei înaintaşilor. Iată de ce mă bucură mult gestul de instalare a plăcii memoriale Aprily Lájos, un gest înscris în ordinea firească a Braşovului. Iar Strada Lungă nr. 109 devine un reper pentru cultura braşoveană, astfel încât toţi cei care vor trece pe acolo vor ştii că acea clădire are o istorie si identitate proprie şi nu este anonimă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: