Blogul bibliotecii din Brasov

De ce vă miraţi? Numai oamenii să primească daruri de Crăciun? Şi bibliotecile au moşul lor. Dar, adevărat, aveţi dreptate. Şi pe mine m-a cuprins mirarea când ieri după-amiază, când biblioteca era închisă pentru public şi aranjată de zor de Crăciun, o tânără a păşit în bibliotecă zâmbind şi ne-a dăruit o Biblie tipărită sub îngrijirea Patriarhiei României pentru a ajunge la Secţia de Împrumut. A precizat că doreşte ca această carte să fie împrumutată. Şi a mai dorit să rămână donator anonim, împărtăşind cu noi bucuria dăruirii, nu şi a numelui, din modestie. Aşa este cu adevărat orice moş – împarte cadouri cu toţi, mai puţin îşi dezvăluie identitatea. Doar el este moşul tuturor. Mulţumim tinerei pentru generozitatea şi gestul ei care ne-au impresionat.

Azi vă spun o poveste adevărată despre salarii. Cuvinte sfinte: adevăr, salarii. Hm! Miroase a propagandă – veti zice. Nu credeţi? Ascultaţi atunci. Colega noastră Delia a trebuit să plece din localitate înainte de ziua salariilor. Pe un stick internet avea datele de transmis spre bancă, dar plecată de dimineaţă, nu ajunsese să le transmită. Sosită în localitatea Ocnele Mari din judeţul Vâlcea, este îndrumată de gazdă spre bibliotecă unde putea să intre pe net. La căminul cultural, mai precis la bibliotecă, aglomerată de utilizatori ai Biblionetului, află un computer liber de unde transmite informaţiile salvatoare. Graţie Biblionetului, am reuşit noi să ne ridicăm salariile din automatele de bancă ultima dată.  Aşa a fost! Ei, cum vă spusei, cum mi s-a zis, aşa vă povestii şi vouă.  Şi am încălecat pe o şa şi v-am spus aşa o poveste cu final fericit.

Luni, 13 decembrie, la orele 11,00, Biblioteca publică din comuna Poiana Mărului era în fierbere. Toată munca şi pregătirile pentru lansare erau încheiate. Dar câtă zdroabă a fost înainte de acest moment! S-a zugrăvit sala de spectacol, asemeni holul de la intrare şi spaţiul scării. Totul era schimbat, aranjat şi lucea de curăţenie. Au urmat discursurile rostite de mine, de reprezentantul Primăriei, domnul secretar Mihai Gogonia, de preotul Antal Moise, directorul şcolii, ziaristul Ioan Popa, poienar şi invitat special, susţinător şi frecvent donator al bibliotecii. Întrucât fotograful american stabilit la Bucureşti, Davin Ellicson, nu a ajuns la inaugurarea Biblionet din Poiana Mărului, am făcut o prezentare în power point asistenţei prezente, cu date despre cariera sa şi cu fotografii dinr-o altă zonă tradiţională, Maramureş. Am folosit calculatoarele donate prin Biblionet pentru a intra pe site-ul lui Davin Ellicson şi a rula fotografiile din arhivă. Astfel, am dorit să fac o avanpremieră la venirea lui Ellicson în comună, care se va petrece la începutul lui ianuarie 2011. Gâtuită de emoţie, bibliotecara a luat cuvântul la sfârşit. A urmat spectacolul special conceput de elevii Şcolii Generale nr. 1 din Poiana Mărului dedicat cărţii şi bibliotecii – prezentări în power point despre Primele tipărituri apărute în ţara noastră, Cum se scrie o carte şi Poiana Mărului – vatra satului. Vreau să subliniez un moment, acela al cărţilor uriaşe create de copii sub îndrumarea profesorilor, cărţi special concepute despre autori, realizate de elevi cu elemente din viaţa şi opera lor, cu portrete şi scene desenate de tineri, colaje, tăieturi din ziare şi reviste, fotografii. Ideea mi s-a părut excelentă ca instrument de învăţare şi educaţie a gustului pentru lectură. La final, serbarea de Crăciun a cuprins un adevărat spectacol cu muzică folk în interpretarea grupului Floare de colţ, colindători, dansatori, scenete – prima contrapunând doi elevi, unul silitor, altul neinteresat deloc de lectură, Domnul Goe. Prezentă la eveniment, echipa televiziunii RTT a transmis ştirea în cadrul buletinelor de ştiri, descărcate online – http://www.1235.ro/detailsv-id1619-sSTIRI-RTT-13-decembrie-2010.flv-cstiri.html. Evenimentul lansării Biblionet la Poiana Mărului mi-a confirmat încă o dată talentul de impresar şi organizator al bibliotecarei Gabriela Ţintea şi dăruirea pentru bibliotecă. Motiv pentru care merită felicitările noastre cu prisosinţă şi întreg suportul nostru în toate iniţiativele!

Am participat la ediţia a III-a a schimbului braşovean de cărţi de la ceainăria Ceai et caetera. Formula mi-a plăcut. Am întâlnit un grup de iubitori ai cărţii, tineri mai ales, liceeni şi absolvenţi. Pe mulţi i-am văzut şi la Lecturi urbane. În ambianţa intimă, plăcută a ceainăriei, s-a discutat despre cărţi, s-au prezentat volumele şi s-a făcut schimbul. Am reamarcat interesul pentru lectură, unii au ales cărţi în mai multe volume şi au împrumutat mai multe titluri. În plus, ni s-a cerut să notăm sugestiile noastre pentru îmbunătăţirea ediţiei viitoare. Moderarea schimbului a fost făcută cu profesionalism şi echilibru. Şi mi-a atras atenţia că organizatorii se gândesc mereu la o formulă nouă încât să nu rişte repetitivitatea. Pe scurt, schimbul de cărţi mi s-a părut o reuşită şi cred că iniţiativa merită susţinută.

Pe drumul spre casă observ bannerul unei firme comerciale de pe o stradă alăturată casei mele. Nu observasem firmuliţa niciodată, are un obiect de activitate care nu mă interesează, dar bannerul se referea la aniversarea a 10 ani de activitate neîntreruptă. Felicit în gând compania şi mă gândesc că o continuitate în afaceri este ceva de invidiat. Construieşti ceva an de an, faci planuri, creşti, investeşti, devii parte din acea construcţie. Îmi aduc aminte de aniversarea a 20 de ani de existenţă a unei prestigioase edituri din ţară. Şi printr-o asociere curioasă, în minte îmi vine exemplul bibliotecilor, pentru care continuitatea se dovedeşte esenţială în susţinerea unei politici culturale inteligente şi deschise. Dar câte biblioteci mici şi medii nu au dispărut sufocate de nevoi în această perioada de criză? Mă amărăsc cu exemplele Fundatei şi al Zărneştilor, biblioteci publice pe care judeţul le-a pierdut. Şi îmi doresc să ajung mereu timpul când bibliotecile îşi numără existenţa în decenii, tot mai multe decenii. Pentru că o bibliotecă publică activă este semnul de sănătate al unei comunităţi.

Ieri am fost la vernisajul unei expoziţii interesante, 1001 culori şi poveştile lor, produsul final al proiectului Colorează-ţi comunitatea al asociaţiei Colors. Am privit cu încântare fotografiile multicolore expuse în foaierul Teatrului Sică Alexandrescu. Citind materialele expoziţiei, m-au interesat răspunsurile date de tinerii braşoveni la întrebarea membrilor asociaţiei privitoare la ce îşi doresc ei pentru comunitate. Spicuiesc dintre multele răspunsuri cele care mi-au atras atenţia – tururi personalizate, amenajarea pieţelor (de exemplu, piaţa G. Enescu), mai multe biblioteci, evenimente culturale de prestigiu (concerte de toate genurile, festivaluri de teatru, dans), mai multe cursuri de orice fel pentru a face faţă schimbărilor, cursuri gratuite de limbi străine şi de artă (fotografie, dans, pictură), mai multe cinematografe, evenimente dedicate tinerilor şi vârstnicilor, centru industrial dezvoltat, locuinţe pentru tineri, centre medicale performante, viaţă culturală elevată. Multe dintre cererile menţionate de mine vizează oferta culturală şi educaţională. Nu mai pot spune că nu cunosc nevoile comunităţii. Răspunsurile colectate de asociaţie ne oferă informaţii despre acest aspect şi ne ridică o minge la fileu. Relevant, nu?! Voi ce părere aveţi?

Ieri, 8 decembrie, s-au inaugurat oficial calculatoarele cu internet pentru public (CIP) la biblioteca publică din comuna Sânpetru. O bibliotecă cu o bibliotecară pasionată, sufletistă, implicată. Când delegaţia braşoveană a sosit mai devreme de ora ceremoniei, a găsit-o pe doamna bibliotecară căutând o carte pentru o cititoare. Comuna e frumoasă, bine gospodărită, te impresionează prin frumuseţe şi curăţenie. Lansarea Biblionet a avut loc într-o atmosferă de familie, împreună cu toate colegele şi prietenii. Am avut alături de noi pe primarul comunei, domnul Ioan Rusu, un spirit foarte deschis şi care susţine biblioteca şi instituţiile educative şi culturale. De altfel, până să îl cunosc personal pe primarul Sînpetrului, am remarcat promptitudinea cu care fiecare cerere a bibliotecii era satisfăcută. Mai rar aşa primar! Iar doamna bibliotecară Maria Munteanu are un dar aparte să imprime micuţei biblioteci un aer de familie încât toţi cei care îi calcă pragul se simt acasă. Biblioteca era frumoasă şi înainte, dar intrarea în Biblionet a atras mai multe schimbări

. Prin eforturile bibliotecarei şi ale autorităţilor, biblioteca a fost renovată. Am aflat că deja au debutat cursuri săptămânale de iniţiere în utilizarea calculatorului şi navigarea pe internet, care se ţin vineri. Pentru activitatea bibliotecii şi pentru această cooperare dintre bibliotecar şi autorităţi, eu socotesc Sânpetru un model. Demn de urmat şi de alţii.

Continui periplul meu prin bibliotecile din judeţ, cuprinse în programul Biblionet. La Măieruş bibliotecara mă primeşte cu bucurie – biblioteca este zugrăvită din vară, rafturile cu cărţi noi ordonate, birourile cu computere sunt aşezate central, un tânăr navighează pe internet, un consilier, părinte grijuliu, împrumută Chiriţa în provincie, iar copiii vin grupuri şi se programează la internet, după orele de la şcoală. De altfel, la internet nu sunt primiţi elevii chiulangii. Se pare că internetul este fascinant pentru pici – fug de la şcoală sau nu anunţă pe părinţi că merg la bibliotecă, ducându-se direct la bibliotecă după ore, numai să navigheze pe net. Observând derapajul, doamna bibliotecară Adele Türk a stabilit reguli stricte – se pot juca la internet numai după terminarea orelor, cu ştirea părinţilor şi după ce au mâncat. Au prioritate cei ce isi fac lecţiile în faţa celor care vor să se distreze. Bibliotecara mi-a arătat un program blingers care a devenit un hobby pentru ea. Are la dispoziţie un set de imagini, obiecte pe care le poate combina şi crea astfel tablouri, felicitări pe care le postează în contul personal. Aşa şi-a creat legături cu alţi pasionaţi din Belgia şi Germania. Internetul este o ţară cu locuitori pretutindeni. Şi mi-a povestit cum a primit vizita unei cititoare fidele, o pensionară de aproape 70 de ani, care văzând computerele s-a interesat de ele. Întâi i-a spus că dânsa a dactilografiat la maşina de scris şi deci se gândea că un computer trebuie să fie o maşină asemănătoare. După care a aflat cu bucurie de la bibliotecară că poate să vorbească cu nepoatele ei, stabilite în străinătate. Din nou Internetul uneşte oamenii peste graniţe.

În după amiaza aceasta am participat la Gala pentru supervoluntari, ediţia a doua, organizată de Asociaţia Colors, la Reduta. Este unicul eveniment de promovare a voluntariatului şi de premiere a celor mai activi voluntari din judeţele Sibiu şi Braşov. În oraşul nostru evenimentul a coincis cu ziua internaţională a voluntariatului. Timp de două ore am asistat la o gală organizată decent, cu profesionalism şi dăruire, în care cei mai buni dintre cei buni – voluntari şi asociaţii cu programele lor – au fost premiaţi. Felicitări organizatorilor şi câştigătorilor pentru implicare şi mai ales pentru că oferă un model! Menţionăm câteva premii, dintre multele, pe care ni le amintim: Laurenţiu Daniel – cel mai tânăr voluntar; Kivu Alcibiade – Cercetaşii României, filiala Virgil Oniţiu Braşov – cel mai vârstnic voluntar; 34Life – cel mai activ ong; ANTIPA BV SNAC – cel mai activ grup informal; Let’s do it, Romania! – proiectul cu cei mai mulţi voluntari (Bravo!); Irina Palade – jurnalistul care promovează cel mai activ voluntariatul; Oraşul memorabil – categoria blogger (Bravo!); Plantarea piticilor – 34Life – cel mai reuşit proiect; Traseul educaţional al şcolilor din Carpaţi – Grup şcolar industrial Racoş – cel mai bun proiect extraşcolar; Ruxandra Oprică de la Fundaţia pentru asistenţă socială şi tineret – voluntarul anului. A fost un eveniment la care am participat cu bucurie, pentru că regăsesc în voluntari tot ceea ce eu cred: competenţă, corectitudine, convingeri, implicare, altruism, umor, decenţă, atitudine, eleganţă. Ei sunt România mea normală. Şi o surpriză .. . pentru final – Biblioteca Judeţeană Braşov a fost nominalizată de asociaţia Păpuşa de porţelan la categoria Cel mai consecvent sponsor, căci am susţinut activităţile lor educaţionale cu premii în cărţi. La această categorie a mai fost nominalizată compania Ursus Breweries. Ambele propuneri au fost răsplătite de organizatori cu premii cu gândul că fiind atât de puţini, vor încuraja alţi sponsori să susţină voluntariatul. Biblioteca este posesoarea unei diplome şi a unei statuete metalice cu un S, asemeni lui Superman, dar care inseamna Supervoluntar. Mulţumim Oanei Irofte de la Papuşa de porţelan pentru nominalizare şi Asociaţiei Colors pentru culoarea pe care a dat-o realmente evenimentului. Şi să ştiţi că nu a fost un merit că v-am dăruit cărţi, era normal să facem aşa. Iar în 2011, Anul european al voluntariatului, Biblioteca Judeţeană Braşov va fi alături de voluntari!

Va rog mult sa rezervati timp liber in programul dumneavoastra pentru a urmari duminica, 5 decembrie, la TVR 1, orele 11,30 emisiunea Viata Satului – Ne vedem la biblioteca unde se va difuza episodul filmat la biblioteca din Poiana Marului, judetul Brasov. Veti vedea ce poate face o bibliotecara cu pasiune pentru cultivarea traditiilor. Totul fara vreun ban. Prin programul Biblionet, fundatia IREX Bucuresti a convenit cu TVR sa realizeze 8 episoade dedicate bibliotecilor care s-au remarcat prin activitati deosebite in comunitate. Pana acum s-au transmis episoadele despre Biblioteca Judeteana Neamt, cele din Bicaz si Medias, din Dambovita, Mastacani – jud. Galati, Lunca de Jos – jud. Harghita. Din judetul Brasov a fost selectata biblioteca din Poiana Marului. Sunt foarte mandra de activitatea bibliotecarei de acolo, doamna Gabriela Tintea. Merita toata admiratia si lauda. Multumesc!