Blogul bibliotecii din Brasov

Galeria „9”, redeschisă în 2019 în partea dreaptă a Teatrului Sică Alexandrescu, cu intrarea dinspre parcul cu statuia lui Andrei Mureşanu, a vernisat marţi expoziţia itinerantă cu titlul de sus. Aşezate unul sub altul, cuvintele, prin iniţialele lor, formează numele Oaş. Calamburul trimite la Ţara Oaşului, unde a fost organizată o tabără de creaţie inspirată de tradiţiile şi arta zonei, iniţiativă a pictoriţei Cristina Gloria Oprişa. Expoziţia colectivă cuprinde lucrărilor artiştilor Cristina Busuioc, Patricia S. Iusztin, Sever Moldovan, Nyiri Zoltán, Maria Olteanu, Adriana Popa Cănija, Angela Szábo, Kalman Sztrharszky, Horia Ştefan Trânc, Victoria Galbenu Ţăroi, Ioan Aron Ţăroi şi ciclul Ţâpuritori cromatice de Cristina Gloria Oprişa.

Dincolo de aceasta, expoziţia se înscrie într-o mişcare artistică manifest pentru patrimoniul tradiţional, deoarece zona se modernizează agresiv, sub presiunea locuitorilor plecaţi la muncă peste hotare, care renunţă grăbit la casele şi troiţele de lemn, ţesăturile şi obiectele vechi. Prin creaţiile realizate, expoziţia recuperează aspecte din patrimoniul Oaşului, din structura locuinţelor, obiceiuri, obiecte, tradiţii ş.a. De altfel, expoziţia este îmbogăţită cu ceramică, ţesături, obiecte din lemn, justapunerea oferind pandantul tradiţional şi imaginea artistică contemporană ce îl transfigurează, completând şi depunând mărturie pentru patrimoniu prin dialogul lor. În felul acesta artiştii se plasează în poziţia de mijlocitori artistici ai obiceiurilor, păstrând memoria lor şi iniţiind un dialog, asemenea celui dintr-o şezătoare, ceea ce explică şi justifică titlul ales. Culoarea dominantă a expoziţiei este albastrul, parcă într-o continuitate cu expoziţia anterioară ce a aparţinut Bienalei albastre.

Deschisă la Muzeul de Artă Satu Mare, expoziţia a parcurs până acum un periplu la Muzeul din Beiuş şi Muzeul de Artă Tg. Jiu, ajungând la Braşov prin munca şi străduinţa Asociaţiei Culturale Artessentia, care îşi urmează consecvent obiectivul declarat, de a sprijini creaţia contemporană pornind de la tradiţie. Se poate vizita de către public până în 17.03.2020.

Ştiţi filmul Nothing to lose cu Tim Robbins din anul 1997? Crezând că a surprins-o pe soţia sa înşelându-l, acesta ia o armă cu sine şi demarează în trombă. Înnebunit de durere, o ia razna şi începe o cursă nebună, în care sfidează totul, de la autoritate la dragoste, de la prietenie la lege. În final, descoperă că s-a înşelat şi inima sa se linişteşte. Când termini de citit romanul lui Vlad Drăgoi, „Mica mea inimă de om singuratic” (apărut la Editura Polirom, 2019, în colecţia EgoProză), ai impresia că retrăieşti acest film. Într-o noapte, pregătindu-se să închidă librăria unde lucrează, Vlad provoacă un accident cumplit de muncă. Speriat peste măsură, îşi supraveghează plecarea, să nu apară pe camerele de filmat din mall şi se decide să plece brusc cu maşina de acasă, împreună cu câinele Maya. Înnoptează aproape de drumul naţional, iar dimineaţa porneşte spre mare, sperând să lase în urmă şi să scape de vina uriaşă de a fi săvârşit un accident mortal. În tot timpul acesta, amintirile îl năpădesc, povesteşte întâmplări despre familie şi prieteni, despre bucurii şi tristeţi, reînviate de spaima sa de grozăvia făcută. Fiind jefuit de bani şi de lucrurile sale, este silit să se întoarcă şi ajuns din nou la librărie, descoperă că totul este în ordine şi că a fost victima fricii sale. În fapt, s-au suprapus două episoade şi destinul i-a jucat o farsă care i-a aruncat în aer inima şi existenţa într-un coşmar de 12 ore. Cartea se citeşte pe nerăsuflate, scrisul continuu te prinde, analiza şi întoarcerea mereu asupra ego-ului te captivează. Lectură recomandată de bibliotecar!

„Mici focuri pretutindeni” de Celeste Ng (Bucureşti, Editura Litera, 2017) este cartea pe care o recomandăm. Volumul spune povestea unei comunităţi în care toate lucrurile par bine aşezate şi rânduite potrivit regulilor, totul este sub control. Apariţia Miei, o artistă nonconformistă, şi a fiicei ei, Pearl, cu o dorinţă aparte pentru libertate, schimbă cursul lucrurilor şi totul este pus sub semnul întrebării. Astfel, descoperim ce vieţuieşte dincolo de aparenţe, aflăm de viaţa tăinuită a pasiunilor, de secrete şi îndoieli. Disputa în jurul încredinţării unei fetiţe chinezoaice mamei sale ori părinţilor adoptivi împarte comunitatea. Scrisă cu un simţ fin al nuanţelor, cartea este de o profunzime psihologică dublată de ştiinţa autoarei de a dezvolta conflictul şi a păstra treaz interesul cititorului. Lectură recomandată de bibliotecar!

Pe măsură ce anii trec observăm o situaţie tot mai îngrijorătoare. Din 2011 echipa bibliotecii citește săptămânal la Spitalul judeţean de copii din Braşov. Remarcăm pe teren cum scade știința de carte, copiii recunosc cu greu literele, iar ceea ce este mai grav și ne intristează, crește diferența dintre oraș și sat. Câștigă teren cultura orală în dauna cititului ceea ce conduce la deosebiri și există o relație directă între lipsa de performanța la citit și absența bibliotecii publice în comunitățile de unde provin tinerii respectivi. Invers, localităţile dotate cu biblioteca publică deservită de un bibliotecar dinamic înregistrează performante educaționale, economice și sociale. Exemplele de la Dumbrăvița, Mândra, Codlea, Râșnov, Făgăraș arată cel mai bine rolul bibliotecilor publice în comunitățile educate.

O întâmplare petrecută la Spitalul de copii este ilustrativă. Joi, 8 august 2019, am fost la spitalul de copii şi am citit la secţia de Chirurgie. Au fost trei copii: unul de clasa I, vârsta 6 ani, care mi-a spus de la început că poate citi literele, din Braşov probabil, unul de 5 ani, care nu a ştiut să spună unde locuieşte şi un copil mai mare, de 10 ani, clasa a IV-a, dintr-o comună dincolo de Poiana Mărului. Am citit Mog, o pisică uitucă de Judith Kerr. Este o carte cu texte scurte şi ilustraţii, distractivă şi instructivă. Am citit, le-am arătat desenele de la fiecare pagină, am întrebat şi discutat. Copiii au fost în general atenţi, povestea i-a atras, ţineau minte ce se întâmplă, răspundeau, observau desenele. Întâlnirea de citit poveşti s-a desfăşurat bine. Însă un moment m-a descurajat complet. Ştiu din experienţă că uneori copiii mai mari vor să citească ei, le este ruşine că le citeşte altcineva şi vor să arate că pot şi ei. Cu gândul acesta, l-am întrebat pe copilul mai mare dacă ar vrea să citească. Era isteţ, receptiv, observa atent şi răspundea bine. Nu a vrut să citească, m-a refuzat. Eu am citit mai departe, dar la următoarea pagină l-am invitat să citească numele pisicii, MOG, dintr-o ilustraţie, era scris pe farfuria de mâncare a pisicii. A avut dificultăţi să citească cuvântul scurt, spunea fără voce literele înainte. L-a ajutat copilul mai mic, de 6 ani, care de fapt a citit în locul lui.

Cazul este emblematic pentru diferența tot mai adâncă dintre sat și oraș. Cunoaștem situaţia bibliotecii publice din acea comună. Este o localitate fără bibliotecă publică funcţională. Biblioteca se află în centru, vizavi de primărie, în Căminul Cultural, la etajul I, lângă Centrul Papi. Dar majoritatea timpului este închisă, are cărţi vechi acoperite de praf şi computere nefuncţionale. Bibliotecara a absolvit Asistenţa Socială şi se ocupă în Primărie în primul rând de asistenţă socială. Există bibliotecă publică pe hârtie, dar practic ea nu este activă. L-am întrebat pe copil dacă are bibliotecă în şcoală şi a răspuns că nu există bibliotecă şcolară. Copiii de acolo nu au ajutor la citit fiindcă biblioteca publică nu este activă şi şcoala nu este ajutată de bibliotecar. Situaţia lecturii este foarte grea. Cred că acest copil, din cazul nostru, este viitorul adult necititor, bolnav de analfabetism funcţional, care nu va ştii să citească un anunţ de angajare, un act de plată a impozitelor, nu îşi va găsi de lucru, nu va fi independent, ci va fi abonat sigur al serviciilor de asistenţă socială.

Județul Brașov are biblioteci publice funcționale în 29 de localități urbane și rurale. Alte 29 de localități nu au biblioteci publice sau nu sunt funcționale: Predeal, Rupea, Zărnești, Augustin, Beclean, Bod, Bunești, Cața, Cincu, Comăna, Crizbav, Fundata, Hărman, Holbav, Jibert, Lisa, Părău, Recea, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Șinca Veche, Șinca Noua, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticuș, Ucea de Jos, Ungra, Viștea de Jos.

Cred că soluţia este una integrată, prin care autorităţile, de la Biblioteca Judeţeană Braşov şi şcoli la administraţia locală şi judeţeană şi până la cele centrale (prefecturi, ministere, guvern, preşedenţie) să accepte şi să considere cititul o abilitate de viaţă, iar biblioteca publică o instituţie de bază a lecturii, informării, educaţiei permamnente şi culturii oricărei comunităţi. Este nevoie de o colaborare între toate nivelele. Bibliotecarii nu pot răzbi singuri în combaterea analfabetismului funcţional, de fapt a analfabestismului în creştere, întreaga societate trebuie să susţină şi să transmită semnalul că educaţia este o valoare preţuită social.

Biblioteca Judeţeană Braşov găzduieşte Piaţa Seminţe cu suflet care constă în donaţii şi schimb de seminţe de flori şi legume tradiţionale, cu gustul cunoscut din copilărie, asigurate de această reţea de experţi pasionaţi de agronomie şi agricultură ecologică.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 15 februarie 2020, între orele 10,00-12,00, la sediul central (Bd. Eroilor nr. 33-35, Livada Poştei, holul de intrare de la parter şi de la etaj).

Seminţe cu suflet este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor curate şi sănătoase. Acesta este un proiect al unor voluntari decişi să păstreze şi să perpetueze soiurile româneşti de fructe şi legume. Iniţiatorul şi sufletul acestui grup este doamna Rodica Meiroşu, o buzoiancă pasionată de grădinărit, care îşi împărtăşea interesul pentru seminţe şi soiuri româneşti pe o reţea de socializare. Aşa a cunoscut şi a intrat în legătură cu oameni la fel de interesaţi de domeniu, cu care a colaborat şi a făcut schimb de seminţe. Membrii acestui grup au reuşit să organizeze chiar şi două festivaluri: Festivalul internaţional al tomatelor în parteneriat cu Staţiunea de cercetare-dezvoltare legumicolă Buzău şi Festivalul Biodiversităţii la Facultatea de Agronomie Bucureşti.

În timp grupul celor pasionaţi s-a mărit şi din 2016 a început să organizeze pieţe gratuite în ţară, în care oferă seminţe voluntar. Practic, producătorii şi experţii agronomi din această reţea oferă donaţii şi schimb de seminţe tuturor celor interesaţi de plante tradiţionale sănătoase, cu singura condiţie să le cultive fără să le trateze chimic şi să dea mai departe din seminţele primite, contribuind la răspândirea culturii lor. Comunitatea Seminţe cu suflet se adresează agricultorilor şi fermierilor, agronomilor şi absolvenţilor învăţământului de profil agricol (liceal şi superior), grădinarilor etc. Proiectul susţine agricultura ecologică, durabilă şi sustenabilă.

Organizată după același model ca până acum, piaţa ”Semințe cu suflet” permite celor care doresc să cultive legume sau fructe din soiuri vechi să primească gratuit semințe, material săditor, în limita stocului disponibil.

Subliniem că în cadrul pieţei ”Semințe cu suflet” nu se pot cumpăra semințele, iar semințele disponibile sunt limitate, astfel încât ele se distribuie în așa fel încât soiurile vechi să poată ajunge la un număr cât mai mare de persoane. Evenimentul se încheie în momentul în care se epuizează semințele, astfel încât este recomandat să fiți prezenți la ora deschiderii.

Accesul este liber.

Secția de copii și tineret a Bibliotecii Județene Brașov va găzdui lansarea cărții „Dimitrie Cantemir și conștiința unității românilor”. Volumul a apărut în anul 2018 și cuprinde studii dedicate Centenarului Unirii, sub egida Asociației europene Dimitrie Cantemir, fiind coordonat de istoricii militari Mircea Dogaru și Viorel Ciobanu.

Prezentarea publică a cărții va avea loc joi, 30 ianuarie 2020, orele 12,00, la sediul secției de copii (Strada Iuliu Maniu nr. 6) și face parte dintr-un turneu de promovare a volumului în țară. Vor vorbi coordonatorii. Lansarea va fi precedată de o scurtă prezentare a semnificației actului politic de la 24 ianuarie 1859, susținută de Ruxandra Nazare.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domn al Moldovei în două rânduri (1693, 1710-1711) și un cărturar erudit și umanist. Instruit de învățatul profesor grec Ieremias Cacavelas, tânărul Dimitrie a petrecut ani îndelungi la Istanbul, prilej folosit pentru a-și adânci cunoștințele, a-și lărgi cultura, deprinde limbi străine și construi relații. A însoțit armata otomană și a asistat la bătălia de la Zenta (1697), unde aceasta a fost înfrântă de austrieci și astfel a căpătat convingerea că Imperiul Otoman se va destrăma în curând. Numit domn al Moldovei de către turci, cu misiunea de a controla și supraveghea pe Constantin Brâncoveanu, suspectat de Poartă pentru trădare, Dimitrie Cantemir a trecut de partea Rusiei și s-a ridicat împotriva otomanilor. A făcut acest gest nu înainte de a încheia un tratat secret de alianță cu țarul rus Petru cel Mare prin care asigura autoritatea domniei și ereditatea familiei sale la tronul Moldovei. Dar înfrânt la Stănilești în 1711, părăsea pentru totdeauna Moldova și se retrăgea în exil în Rusia, unde țarul i-a dat proprietăți și funcții.

A publicat o lucrare de reflecții religioase intitulată Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (Iași, 1698), a scris, printre altele, o carte de muzică turcească, când era la Istanbul (între 1705-1709), fiind și compozitor, o altă lucrare despre religia musulmană, în latină și rusă și Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman (1714-1716). Totodată a compus Descriptio Moldaviae (1714-1716) la cererea Academiei din Berlin, al cărei membru devenea în 1714, precum și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1719-1722), o erudită istorie a românilor și o lucrare argumentată despre romanitatea românilor. Argumentele din această ultimă lucrare au fost cunoscute și propagate de corifeii Școlii Ardelene și astfel ideile despre unitatea de neam au impulsionat conștiința națională și au contribuit la nașterea proiectului de unitate politică a românilor.

Biblioteca județeană Brașov are bucuria de a vă invita la lansarea și prezentarea cărții Collaboration in Designing a Pedagogical Approach in Information Literacy de Anne Landoy, Daniela Popa și Angela Repanovici.

Evenimentul va avea loc joi, 30 ianuarie 2020, orele 13,00, la Biblioteca județeană Brașov, sediul central, etaj 1, secția Mediatecă.

Volumul, publicat în acces deschis, in seria Springer Texts in Education, combină expertiza in cultura informației cu expertiza in educație și predare, urmărind să împărtășească bune practici și să stimuleze dezvoltarea metodelor de instruire în cultura informației, in universități și biblioteci.

Cartea a apărut prin cooperarea interdisciplinară a autoarelor, cu specializare în biblioteconomie şi ştiintele informării, psihologie și educație, prin colaborarea internațională dintre facultăți și cu sprijinul financiar al Universității din Bergen, Norvegia.

Prezintă: Daniel Nazare, Mariana Norel, Ruxandra Nazare

Link-ul spre text îl găsiți aici
https://link.springer.com/book/10.1007%2F978-3-030-34258-6

Artista Margareta Pâslaru se va afla la Braşov la o întâlnire cu publicul, oferind autografe pe cartea „Eu şi timpul”, apărută la Editura Curtea Veche. Evenimentul va fi joi, 16 ianuarie 2020, orele 13,00, la Biblioteca Judeţeană Braşov, Sediul central, Sala de lectură, etaj 1.

Numele Margareta Pâslaru ne trimite cu gândul la cuvântul superlativ, fiindcă personalitatea ei artistică a avut o carieră plină de împliniri. Margareta Pâslaru s-a lansat in muzică in 1958, cucerind publicul și critica muzicală prin vocea aparte, gravă. Impresionați de acest timbru, multi compozitori români au creat cântece special pentru Margareta Pâslaru, devenite rapid șlagăre. Astfel, au fost inspirați compozitori clasici ai muzicii ușoare românești: Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Camelia Dăscălescu, George Grigoriu, Horia Moculescu, Temistocle Popa, Vasile Veselovschi și alții. A susținut recitaluri pe versuri de George Bacovia, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Virgil Carianopol, Mihai Eminescu, Ion Minulescu, Adrian Păunescu. La rândul ei, este compozitoare și textieră, semnând și interpretând propriile creații.

A apărut în emisiunile și spectacolele lui Valeriu Lazarov, a jucat în teatru și filme, a colaborat cu radioul in piese de teatru radiofonic şi cu televiziunea în programe muzicale şi de divertisment. Pentru munca și prestația ei artistică, a fost răsplătită cu numeroase premii, dar mai ales de recunoștință publicului. Margareta Pâslaru este o artistă pentru toate vârstele, fiind recunoscută grație inconfundabilei voci ce interpretează deopotrivă melodiile Lasa-mi toamnă, pomii verzi și Veronica.

Probabil este mai puţin cunoscută în calitate de filantrop fiindcă, fapt foarte important, Margareta Pâslaru susţine cu burse tinerele talente. Astăzi se află în mijlocul nostru la bibliotecă pentru a vorbi despre cartea Eu şi timpul şi a oferi autografe publicului prezent. Astfel, veţi avea prilejul să descoperiţi în scris o persoană care a scris istorie în muzică, astfel Margareta Pâslaru va continua să „cânte” prin povestea personală din carte.

Întâlnirea profesională a Comisiei de prelucrarea documentelor și de referințe științifice a fost găzduită şi susţinută financiar de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi a avut loc la Braşov în perioada 28-29 noiembrie 2019. Dintre membrele comisiei au participat Catrina Căluian şi Titina Maricica Dediu de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi, Ioana Frunte-Lată de la Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna” Tulcea, Ruxandra Nazare şi Nicoleta Tudor de la biblioteca gazdă. Alături de membrii comisiei, au luat parte Liviu Dediu, vicepreşedinte ANBPR, Johanna Haltrich şi Natalia Perianu de la secţia Dezvoltarea colecţiilor din cadrul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.
Temele de discuţii au fost următoarele:
Achiziţia de carte prin SICAP – proceduri şi metodologii
Descrierea publicaţiilor electronice – reguli
Codul internaţional de catalogare Resource Description and Access (RDA)
Scopul a fost şi este de a stabili modalităţile de achiziţie practicate, cu avantajele şi dezavantajele lor, de a lămuri chestiuni de catalogare, de a aplica cât mai uniform principiile de catalogare şi de a contribui la actualizarea cunoştinţelor. Obiectivul este de a oferi recomandări pentru bibliotecari şi catalogatori, îndrumări utile şi practice spre a fi cât mai uniformă şi accesibilă descrierea datelor bibliografice.
La primul subiect, Titina Dediu şi Johanna Haltrich au prezentat modalitatea de achiziţie prin SICAP (Procedură simplificată) la Galaţi şi Braşov. Această procedură se aplică, potrivit legii, de bibliotecile publice cu un buget de achiziţie de o anumită valoare şi include toate tipurile de documente care se achiziţionează de o bibliotecă (carte, audio-media, publicaţii seriale etc). Cartea veche ar putea fi o excepţie. Referitor la caietul de sarcini, criteriul de atribuire de la Galaţi este raportul calitate – preţ, stabilind ponderea următorilor factori: număr de titluri – 40%, număr de exemplare – 35%, preţ – 25%, în timp ce la Braşov criteriul de departajare a furnizorului de carte este rabatul aplicat la oferta de titluri, exemplare şi colaborări cu editori. S-a discutat exemplul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti care indică un tip de cerere, centrat pe colecţiile bibliotecii şi încărcarea listei de titluri, autori, an, fără preţ însă. Cu cât o cerere de ofertă este mai clară cu atât permite accesul şi participarea mai multor ofertanţi, legea solicitând expres asigurarea accesului echitabil al mai multor ofertanţi.
La Galaţi, bibliotecarul responsabil din cadrul Compartimentului Achiziție lucrează în SICAP şi practică achiziţia pe loturi mari, în timp ce la Braşov, bibliotecarii de la achiziţie se ocupă doar de munca de bibliotecă, iar departamentul de contabilitate operează în SICAP. Cu cât comenzile se succed mai rapid, cu atât funcţionează o aprovizionare periodică, cărţile noi ajungând mai rapid la utilizatori. În schimb, la Braşov, se încarcă pe SICAP şi listele de comenzi, îmbinându-se metode din Procedura simplificată cu cele din achiziţia directă. S-au menţionat şi alte exemple de biblioteci, mai mari şi mai mici, precum Bucureşti, Cluj, Craiova, Baia Mare, Sibiu, Alba, prezente pe SICAP. S-a ajuns la concluzia că este nevoie de a obţine informaţii mai multe şi mai detaliate şi s-a întocmit un draft de chestionar care vizează date despre buget – ce cotă parte se alocă achiziţiei de carte, audio-video, periodice etc., tipul de achiziţie, criterii de atribuire, condiţiile din caietul de sarcini și care va fi aplicat bibliotecilor publice, selectiv, în funcţie de buget, datele obţinându-se din analiza SICAP şi telefonic. Rezultatele acestui chestionar vor fi gata la data de 8 februarie 2020.
S-a discutat despre catalogarea publicaţiilor electronice, cu demonstraţii practice, de exemplu descrierea unei pagini de internet, cu lămuriri despre standarde, norme şi principii de catalogare. Dl Liviu Dediu a făcut o succintă prezentare a ceea ce înseamnă RDA. În acest context, Catrina Căluian a propus, în calitate de preşedintă a Secţiunii Catalogare și indexare a ABR şi de contributoare la Ghidul naţional de catalogare coordonat de Constanţa Dumitrăşconiu, bazat pe RDA, să muncim împreună și să inițiem din partea celor două asociații, ABR şi ANBPR, o adresă către Biblioteca Națională a României în vederea demarării demersurilor de către aceasta pentru obținerea dreptului de traducere/consultare/difuzare a noului cod internațional RDA de la deținătorul dreptului de autor (ALA Publishing). Cererea pentru acordul traducerii trebuie să vină din partea unei biblioteci şi Biblioteca Naţională a României este cea mai potrivită. O cerere comună a celor două asociaţii către Biblioteca Naţională ar putea avea mai mulţi sorţi de izbândă. De asemenea, Catrina a apelat la extinderea corpului de contributori la acest ghid, iar doamna Nazare Ruxandra a propus chiar o sesiune de lucru comună, colaborativă a celor două comisii. Biblioteca Judeţeană Braşov ia în considerare posibilitatea să susţină o asemenea întâlnire comună de lucru. În viitor Comisia ar trebui să se ocupe de lucruri practice și recomandări privind achiziţia, gestiunea fondului, bibliografii şi istorie locală, referinţe ştiinţifice.

Despre componența comisiilor profesionale ale ANBPR vezi detalii aici https://anbpr.org.ro/index.php/despre-noi/organizare/

În cadrul Sciefest – Festival de ştiinţă şi industrii creative, Biblioteca Judeţeană Braşov a lansat Concursul de design cu tema Mobilier pentru o bibliotecă publică, etapa creaţie, în 11 septembrie 2019.

Concursul a avut în vedere proiectarea unor “corpuri de lectură”, concepute fie ca ansamblu integrat (scaun și masă de citit, împreună cu corp de iluminat, ceas etc) fie ca piese individuale. Designerii aveau libertatea să proiecteze un mobilier SMART, care să integreze componente sau echipamente inteligente, să aleagă structuri și culori inovative și materiale eco-prietenoase, să acorde atenție unor poziții de ședere-lectură neconvenționale.

Cerința obligatorie era ca designul propus să sugereze ambianța adecvată pentru citit, să trimită la ideea de bibliotecă a viitorului, să fie comod, fezabil, practic, sigur, durabil și să creeze o atmosferă specifică lecturii. Totodată materialele puteau fi diverse: lemn, carton și hârtie, plastic, metal, textile, sticlă, pe cât posibil reciclabile.

Concursul s-a deschis tuturor persoanelor creative preocupate de design: elevi și studenți la secții de design ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arhitectură, arte, design, ingineria lemnului, arhitecți, designeri, artiști plastici interesați de design, antreprenori și inițiatori de start-up-uri și makerspace-uri. Pentru mai multe detalii vezi regulamentul http://blog.bjbv.ro/?p=4956

La invitaţia bibliotecii judeţene braşovene, au răspuns 6 creativi braşoveni, cu pregătire diversă (designer, arhitect, elevi şi absolvenţi ai Liceului vocaţional de arte plastice Hans Mattis Teutsch, iniţiatori de start-upuri). Formaţia proprie şi-a pus amprenta asupra proiectelor propuse care sunt foarte diferite şi oferă soluţii variate. Juriul, format din specialişti din domeniu şi din bibliotecă, a evaluat nu atât de multe proiecte, dar felurite ca abordare.

Proiectul Refugii pentru lectură, designer Robert Niculescu, a câştigat Premiul I prin propunerea unui mobilier modular, flexibil, adaptabil contextului. Muzeul cărţilor este titlul proiectului ce a câştigat Premiul II şi este propunerea unei absolvente a liceului braşovean de arte, Paula Alina Teodorescu, azi studentă la filologie. Acest proiect se axează pe sediul central al bibliotecii din Livada Poştei şi propune o reorganizare a sălii de lectură, secţiei de împrumut şi a parcului din spatele bibliotecii. Viziunea ei artistică include un ansamblu, iar conceptul şi memoriul tehnic explică alegerea titlului şi a soluţiilor de mobilier. Din partea bibliotecii, se cuvine să remarcăm că acest proiect aparţine unei cititoare pasionate. Premiul III a revenit unei firme de arhitectură, proiectul fiind semnat de arhitecta Alina Grigorescu, aplicat noului spaţiu de la Agrement, sub Tâmpa şi avansând o soluţie de amenajare şi decoraţiuni interioare pentru un sediu diferit. Menţiunea a fost acordată proiectului Concept Corp de bibliotecă a tinerei eleve Daiana Bogdan de la Liceul vocaţional de arte plastice H. Mattis Teutsch.

Rămase în afara concursului au fost două proiecte Ceas literar, proiectant Tudor Petrican şi Mobilierul multifuncţional Ridmour al inovatorului şi creativului tânăr Alexandru Ailioaie (care a fost trimis tardiv). Primul dintre ele lua în considerare spaţiul Filialei nr. 5 a bibliotecii, situat pe Bd. Griviţei, venind din partea unui cititor pasionat şi creativ în materie de ceasuri, în timp ce al doilea a propus un fotoliu multifuncţional, cu mai multe poziţii, putând fi utilizat ca birou, masă de lucru, cu spaţiu de depozitare cărţi şi bagaje. Dincolo de caracterul personal şi perspectiva diferită a fiecărui proiect, trebuie să observăm că întâlnim şi aspecte similare între proiecte, detectabile, de pildă, la nivelul practic al compartimentelor pieselor de mobilier pentru cărţi şi obiecte personale.

Câştigătoare sau nu, toate proiectele au fost expuse în expoziţia intitulată Designul lecturii, vernisată pe 25 noiembrie 2019, găzduită în spaţiul ART onezero (Strada Lungă nr. 100). Cele 6 proiecte pot fi văzute în selecţia expoziţiei şi pot fi consultate în întregime în mapele aflate la dispoziţia publicului vizitator. Câteva piese modulare din proiectul clasat pe locul I au fost tipărite la imprimanta 3D a bibliotecii şi se află în expoziţie. Programul de vizitare este luni, miercuri, vineri – 14,00-16,00, marţi şi joi – 17,00-19,00. Până vineri vă aşteptăm la ART onezero să vizionaţi proiectele!

Concluziile acestei prime ediţii a concursului vizează faptul că este nevoie de o asemenea competiţie, evident una care să includă şi etapa de prototipare, cu bugetul aferent, lansată şi anunţată din timp. Reacţia specialiştilor în design şi decoraţiuni interioare din mediul braşovean a fost încurajatoare, un concurs dedicat unor preocupări tradiţionale (dispunem de industria lemnului, de silvicultură, de instituţii artistice, de expertiză) fiind binevenit. A doua concluzie clară desprinsă din această primă experienţă este necesitatea de a crea o secţiune specială pentru debutanţi, pentru a stimula creativitatea tinerilor, a-i încuraja să concureze şi a răsplăti efortul lor. Din partea bibliotecii, intenţia este să lanseze şi alte concursuri adresate atât designerilor de produs, cât şi creatorilor de animaţie de film şi de ce nu? de jocuri video, pe baza poveştilor şi imaginilor din documentele şi manuscrisele bibliotecii. Aceasta este una dintre ambiţiile de viitor, pe care sperăm că o vom realiza.