Arhivă

Arhivă Autorului

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Luna martie este luna dedicată femeilor şi alegerea noastră pentru această săptămână (07-13.03.2022) s-a oprit la “Alfabetul doamnelor: de la doamna B. la doamna T.” de Ioana Pârvulescu (Bucureşti, editura Humanitas, ediţie revăzută şi adăugită, 2021, 253 pagini). Volumul poate fi consultat şi împrumutat de la Sala de lectură, Secţia de împrumut şi filialele 1, 2, 3 şi 5.

Autoarea prezintă astfel scrierea:

“Această carte e liberă. De aceea o dedic tuturor celor care se mai bucură să exploreze în voie spaţiul dintre coperte, doamnelor şi domnilor deopotrivă, studentelor şi studenţilor de la Litere, cititoarelor şi cititorilor care dau sens (şi sensuri noi) efortului unui scriitor. Ştiu că asemenea oameni vor exista şi în vremurile cele mai puţin propice cititului. Cartea oferă o tipologie a personajelor feminine din literatura română, de la doamna B. a lui Negruzzi la doamna T. a lui Camil Petrescu. Combină critica şi istoria literară cu istoria mentalităţilor, sociologia cu istoria culturală, experienţa de viaţă cu cea de bibliotecă: în fond cam tot ce folosim când citim şi judecăm literatura, fără mânie şi părtinire. Alfabetul doamnelor nu se doreşte, desigur, a fi exhaustiv (oricum, nu trece de Interbelic). Fiecare dintre noi are cu siguranţă unul propriu, bazat pe afinităţi. Acesta este al meu. Nu-l impun, il propun”.

Carte recomandată de Bibliotecar!

Consultaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la următorul link: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Colecţia lunii martie – Personalităţi din cinematografie

În 25 februarie, în Franța, a avut loc ceremonia de decernare a premiilor César (cea mai înaltă distincție franceză în domeniul cinematografiei), în cadrul căreia actrița de origine română, Anamaria Vartolomei, a obținut premiul pentru Cea mai bună speranță feminină.

Peste ocean, Academia Americană de Film a făcut cunoscute nominalizările pentru mult râvnitele premii Oscar. În așteptarea galei americane, ce va avea loc la sfârșitul lunii martie, vă oferim o colecție de biografii ale unor personalități din cinematografia românească și mondială, regizori, scenariști, actrițe și actori renumiți, iubiți și premiați.

Alfred Hitchcock, Anthony Quinn, Sophia Loren, Woody Allen, Robert De Niro, Meryl Streep, Ion Popescu-Gopo, Toma Caragiu, Gina Patrichi, Maia Morgenstern sunt nume care se regăsesc în colecția “Viața și filmul”, pe care Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov v-o propune în luna martie și care poate fi accesată pe pagina catalogului on-line al bibliotecii, la link-ul: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 28th, 2022 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (28.02. – 06.03.2022) este volumul “Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerăbdătoare, viaţa lungă şi ursitoare bune” de Isabel Allende (Humanitas, 2020, traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu) pe care îl puteţi împrumuta la Secţia de împrumut la domiciliu şi filialele 1, 2, 3, 5 şi 6.

“Isabel Allende plonjează în adâncurile memoriei şi ne oferă o carte emoţionantă, îmbibată de umorul său caracteristic, despre relaţia cu feminismul şi condiţia de femeie, o pledoarie pentru viaţă care trebuie trăită, simţită şi savurată cu deplină intensitate.

Ne invită s-o însoţim într-o călătorie personală în care, cu harul ei de povestitoare, revizitează episoadele ce o leagă de feminism din copilărie până astăzi. Ne face cunoscute portretele unor femei far din existenţa sa, ne vorbeşte despre scriitoare şi activiste, laudă creaţia unor tinere artiste care exprimă revoltă generaţiei lor şi se înclină în faţa atâtor anonime care, cunoscând suferinţa produsă de violenţă, s-au ridicat şi, cu demnitate şi curaj, au mers mai departe. Ele sunt cele care au inspirat-o şi au însoţit-o pe întregul parcurs al vieţii, sunt femeile sufletului ei. Toate acestea fără să piardă nici o fărâmă din inconfundabila sa bucurie de a trăi şi amintindu-ne că, dincolo de vârstă, există întotdeauna o vreme pentru dragoste.

Isabel Allende, acest izvor nesecat de joie de vivre, ne-a scris încă o carte dezarmant de frumoasa şi de sinceră, numită Ce vrem noi, femeile? Despre dragostea nerăbdătoare, viaţă lungă şi ursitoarele bune. Fiindcă aşa este ea, Isabel cea care se scrie, Isabel cea care ne scrie. Isabel, cea care însetează după libertate, dar nu doar pentru sine, ci pentru toate femeile acestei lumi. Căci dependenta şi docilitatea împuţinează, ţin femeile în chingile limitării forţei minţii, sensibilităţii şi creativităţii, a putinţei lor de a exista autentic în lume. Le ţin temătoare, undeva la marginea istoriei. Însă dacă îşi rup împreună chingile dependenţei, «ele vor schimba natura puterii, în loc ca puterea să schimbe natura lor». Isabel, cea care alină şi dă speranţă, ştie cât de crunt de departe de libertate sunt cele şi cei care trăiesc traume greu de imaginat. Şi atunci împarte roadele marelui ei succes cu fetiţe din India, cu femei din Nepal, cu refugiaţii din dictaturi şi războaie. Isabel, cea care iubeşte, crede că dragostea, la 78 de ani, nu este cu nimic altfel decât cea de la 18 ani. Numai că acum se afla sub imperiul urgenţei. Nu mai e timp de pierdut. Căci, până la urmă, nici măcar noi, femeile, nu suntem niciodată atât de bătrâne, încât să nu întinerim. Isabel, cea care spune în fiecare dimineaţă Da! zilei care vine, soarbe zorile cu nesaţ, privind cu bucurie în urmă: «Sunt liberă. Nu am de dovedit nimic nimănui». Dar o face asumându-şi până la capăt cele două surse care îi hrănesc fiinţa: scrisul şi sentimentele”. (Mihaela Miroiu)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă https://blog.bjbv.ro/wp-admin/post-new.php

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Lansare de carte – editura Eikon

februarie 24th, 2022 Fără comentarii

Editura Eikon în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov are plăcerea să vă anunţe şi să vă invite la lansarea cărţii “Oracolul generaţiei X” de Stelina Păun Cărpuşor. Evenimentul va avea loc marţi, 1 martie 2022, de la orele 14,00, la sediul central, Sala de lectură (etajul I).

Vor vorbi autoarea, profesor dr. Christian Crăciun şi domnul Valentin Ajder, directorul editurii Eikon. Moderator şi amfitrion va fi Daniel Nazare, directorul bibliotecii.

Cartea cuprinde memoriile Stelinei Păun Cărpuşor, parte din generaţia X, pe care o prezintă astfel: cu “Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade în buzunar, cu chitara în spate, păşind în ritm de rock, pasionată şi de muzica folk, hard and heavy metal, punk, apreciind versurile critice şi care a aparţinut unui curent pe care îl numeşte sarcantilism, un hibrid între sarcasm şi mercantilism. Despre carte, Christian Crăciun afirmă că prezintă copilăria şi adolescenţa acelei generaţii, crescută în anii dificili ai dictaturii ceauşiste, anii ’80 dominaţi de cei trei F: frică, frig, foame. Dincolo de condiţiile grele, copiii de atunci, mulţi la număr, creşteau împreună, interacţionând, constituind un univers plin de veselie, jocuri şi experienţe, amintiri ce formează substanţa cărţii.

Cartea se poate cumpăra de pe site-ul librăriei Eikon, putându-se comanda la următorul link https://www.librariaeikon.ro/…/1183-oracolul-generatiei…, cu livrare la domiciliu, în orice colţ al lumii vă aflaţi. Veniturile din vânzarea cărţii sunt donate în scop caritabil.

Vă aşteptăm cu drag la întâlnirea cu o carte şi oameni interesanţi, o întâlnire de suflet şi pentru suflet!

Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile şi permis cu respectarea condiţiilor de securitate impuse de pandemie.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 21st, 2022 Fără comentarii

Cum luna februarie este un timp închinat iubirii, inclusiv iubirii de carte şi de lectură, alegerea bibliotecarului pentru această săptămână s-a oprit firesc asupra unei culegeri cu texte scrise de autori români contemporani: “Amorul pe înţelesul tuturor: o antologie a prozei contemporane de dragoste” (Piteşti, Paralela 45, 2018, 160 pagini). Găsiţi acest titlu la Sala de lectură, Secţia de împrumut la domiciliu, filialele 2 şi 5.

Reunind scrierile lui Cosmin Perţa, Ştefan Caraman, Matei Florian, Stelian Müller, Marian Ilea, Adina Rosetti, Simona Sora, Al. Bogdan Stănescu, Şerban Tomşa, antologia aduce publicului texte şi viziuni proaspete nu numai despre dragostea în literatură, dar şi despre ce este şi cum este simţită dragostea azi, cu sensibilitatea şi mentalităţile societăţii noastre.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă - http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 14th, 2022 Fără comentarii

Potrivită cu această săptămână ce începe sub semnul Sfântului Valentin, cartea săptămânii este “Repertoarul amorului: 69 de povești de dragoste din istoria lumii” de Stelian Tănase (apariție a editurii Hyperliteratura, Timișoara, 2019, 250 pagini) pe care o găsiți la Sala de lectură, Secția de împrumut și filialele 2, 3 și 5.

Fie că vorbim de curtezane, amante sau soţii, de regi, dictatori sau preşedinţi, regizori, actori, cântăreţi sau artişti, fie că sfârşiturile lor sunt tragice sau timpul a diluat din flacăra sentimentelor, poveştile lor au schimbat de multe ori istoria şi însuşi conceptul de iubire, aşa cum îl ştim astăzi. Stelian Tanase te poartă într-o incursiune în unele dintre cele mai pasionale şi intrigante poveşti de dragoste, care la timpul lor, au făcut înconjurul lumii. De la iubirile nefericite ale lui Kafka la relaţiile lui Stalin sau Hitler, de la amanta lui Goebbels la drama lui Jeanne Hebuterne şi Amedeo Modigliani, de la Frida Kahlo, Edith Piaf, Coco Chanel sau Marilyn Monroe, până la amorurile din interbelicul bucureştean, cu Bâzu Cantacuzino sau Enescu, de la idilele Reginei Maria până la dragostea Regelui Mihai.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Conferința națională Îndrăgostiți de lectură sub egida ABR și ANBPR

februarie 14th, 2022 Fără comentarii

Iubitorii de carte și pasionații de lectură, organizațiile și instituțiile cu atribuții în domeniile educației și culturii, începând din acest an, sărbătoresc în data de 15 februarie, ZIUA NAȚIONALĂ A LECTURII conform Legii nr. 21 din 14 ianuarie 2022.
Bibliotecarii din România vor marca această zi printr-o Conferință Națională cu titlul „Îndrăgostiți de lectură”, anul acesta având loc ediția I.
Prin organizarea acestor evenimente, bibliotecarii își propun ca, an de an, să reunească pasionații de lectură, iar prin activitățile realizate să încurajeze publicul să citească mai mult, evidențiind beneficiile lecturii la toate vârstele. Aducând în prim plan personalități ale culturii românești sau străine, evenimentul se dorește a fi un bun prilej de promovare a lecturii la nivel național și desigur, o bucurie adusă participanților.
Astfel, luni, 14 februarie 2022, începând cu ora 11.00, iubitorii de cultură și lectură îi vor putea asculta, online, pe cei trei invitați de onoare ai acestei ediții:
✔ Manager Mihaela Mereuță, Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț
✔ Scriitoarea drd. Ionela Ablai
✔ Scriitorul Dănuț Ungureanu
Conferința va fi deschisă oficial de către Președinta Asociației Bibliotecarilor din România Adriana Szekely și de către președintele Asociației Naționale a Bibliotecilor și Bibliotecarilor din România – Dragoș Neagu.
Vor lua cuvântul și reprezentanți ai bibliotecilor implicate în organizarea evenimentului: bibliotecar drd.Melania Luana Butnariu – Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, bibliotecar Loredana Stanciu – Biblioteca Județeană „N.Iorga” Prahova și manager Mariana Lucia Marian – Biblioteca Județeană „I.S. Bădescu” Sălaj.
Moderarator al evenimentului va fi bibliotecar drd. Melania Luana Butnariu – Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov.
Evenimentul va fi avea loc pe platforma ZOOM, iar participanții se pot conecta utilizând https://us02web.zoom.us/j/83732314804?pwd=VWkxaVVzaXI3T01ObjJ5WDV0L3piUT09
Evenimentul va putea fi urmărit și pe pagininile Facebook ale organizatorilor în data de 14 februarie 2022.
Proiectul se desfășoară cu susținerea partenerilor: Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Asociația Bibliotecarilor din România, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, Biblioteca Județeană „N.Iorga” Prahova și Biblioteca Județeană „I.S. Bădescu” Sălaj.

Persoană de contact:
Melania Luana Butnariu, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, telefon: 0745188236.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

februarie 7th, 2022 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni (07-13.02.2022) este “Ce ştie doar vântul” de Amy Harmon (în traducerea Oanei Stănescu, Bucureşti, Editura Bookzone, 2021, 456 pagini), disponibilă pentru public la Secţia de împrumut la domiciliu şi filialele 2, 3 şi 5.

Romanul este o poveste de dragoste de neuitat, călătoria imposibilă a unei femei de-a lungul secolelor ce ar putea schimba totul…
Anne Gallagher a crescut fermecată de povestirile bunicului său despre Irlanda. Devastată de moartea acestuia, ea călătorește înapoi către meleagurile lui natale pentru a-i împrăștia cenușa. Acolo, copleșită de amintirea unui om pe care îl adorase și de o istorie pe care nu o știuse niciodată, este transportată brusc într-un alt timp.

Irlanda anului 1921 este în prag de război. Un loc periculos în care să te trezești. Tocmai aici ajunge Anne, rănită, dezorientată, aflată în grija doctorului Thomas Smith, protectorul unui băiețel care îi pare straniu de cunoscut. Confundată cu mama copilului, dispărută cu mult timp în urmă, Anne trebuie să hotărască dacă este dispusă să renunțe la viața sa de până atunci pentru o dragoste pe care nu credea că o va găsi vreodată. Dar, până la urmă, oare această alegere îi aparține ei cu adevărat?
Vântul, martorul tăcut a tot ce s-a întâmplat, este singurul care cunoaște răspunsul.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+cf1e6f8fc0a801143bf3dd4105194945&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

9 februarie – Ziua internațională a pizzei

februarie 4th, 2022 Fără comentarii

Originile a ceea ce numim astăzi pizza se găsesc cu sute de ani înainte de Hristos. Scrieri istorice menţionează faptul că soldaţii lui Darius cel Mare (521 – 486 î.H.) îşi coceau, pe scuturile de luptă, un fel de pâine plată, acoperită cu brânză. A doua atestare scrisă datează din secolul al III-lea î.H., când istoricul roman Marcus Porcius Cato aminteşte în scrierile sale de un aluat întins în formă rotundă, asezonat cu ulei de măsline, ierburi aromatice şi miere, copt pe piatră. Şi poetul roman Virgiliu descrie în poemul Eneida o pâine în formă de cerc, care pare să semene cu ceea ce astăzi numim pizza.
Anul 1522 este unul decisiv în istoria pizzei. După ce roşiile au ajuns pentru prima oară în Europa, locuitorii oraşului Napoli au început să le combine cu produsele de panificaţie şi astfel putem spune că a apărut prima variantă a pizzei moderne. Secolul al XVII-lea aduce pizzei din Napoli o mare popularitate printre localnici şi printre turiştii care vizitau acea parte a Italiei.
Cel mai cunoscut şi apreciat tip de pizza din Italia este clasica Margherita. Aceasta ar fi fost creată în 1889 de către napoletanul Raffaele Esposito. Cu ocazia vizitei cuplului regal la Napoli, el ar fi creat o pizza inspirată de culorile steagului italian: roşu (roşii), alb (mozzarella) şi verde (busuioc). Reginei Margherita i-a plăcut atât de mult mâncarea încât pizza a primit numele ei.
La început de secol XX, pizza italiană ajunge în America, fiind vândută sub formă de felii, de vânzători ambulanţi, pe străzile din Chicago. Le păstrau calde într-un recipient ingenios, de formă cilindrică, prevăzut cu un compartiment umplut cu cărbuni încinşi.
Astăzi pizza se găseşte aproape oriunde şi se serveşte în nenumărate variante, cu tot felul de topping-uri, inclusiv unele pe care italienii nu le-ar pune niciodată pe un blat de pizza. Dar pentru o pizza adevărată, tot în Italia trebuie să mergem, şi nu oriunde, ci la Napoli!

Cu acest prilej, colega noastră Valentina Mihăilă de la Secția de împrumut la domiciliu a organizat o microexpoziție de carte, alegând volume de rețete pentru acest fel de mâncare cunoscut pe toate meridianele lumii.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Ion L. Caragiale – dublă aniversare în 2022

februarie 4th, 2022 Fără comentarii

În anul 2022 celebrăm 170 de ani de la nașterea dramaturgului român ce a rămas un simbol și reper pentru generațiile de cititori și spectatori, precum și trecerea a 110 ani de la stingerea sa din viață.

Cu acest prilej, colegul nostru Iulian Cătălui a organizat o expoziție de carte, selectând lucrări reprezentative din opera sa, pentru toate genurile frecventate și tipurile de scrieri pe care le-a creat, precum și volume de critică și exegeză a activității sale, alături de o succintă prezentare a sa:

Născut în data de 1/13 februarie 1852 la Haimanale, județul Prahova, în Muntenia pe atunci, devenită România după 1859 şi decedat pe 9 iunie 1912, la Berlin, în Imperiul German, Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Criticul George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Caragiale s-a bucurat de recunoaşterea operei sale pe perioada vieţii sale, însă a fost şi criticat şi desconsiderat.

După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanţa sa în dramaturgia românească. Piesele sale au fost jucate şi au devenit relevante în perioada regimului comunist. În 1982, regizorul Lucian Pintilie a început filmarea peliculei „De ce trag clopotele, Mitică?”, inspirat din piesa D-ale carnavalului, care a fost interzisă de comunişti în faza în care nu i se definitivase montajul, din pricina trimiterilor sarcastice voalate la adresa sistemului de atunci.

Începutul activităţii jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat, cu probabilitate, în luna octombrie 1873, la ziarul Telegraful, din Bucureşti, unde ar fi publicat rubrica de anecdote intitulată Curiozităţi. Apropierea de ziaristică este confirmată, cu certitudine, odată cu colaborarea la revista Ghimpele, unde şi-ar fi semnat unele dintre cronici cu pseudonimele: Car şi Policar, în care sunt vizibile “vioiciunea şi verva de bună calitate”. Numele întreg îi apare la publicarea de la 1 octombrie 1874 a poemului “Versuri” în Revista contemporană. Între anii 1878 şi 1881 a colaborat la Timpul, alături de Eminescu, Ronetti-Roman şi Slavici.

La 1 februarie 1880, revista Convorbiri literare a publicat comedia într-un act Conu Leonida faţă cu reacţiunea. Tot în 1878 a început să frecventeze şedinţele bucureştene ale Junimii, la Titu Maiorescu şi să citească din scrierile sale, astfel, la Iaşi, a lecturat O noapte furtunoasă într-una din şedinţele de la Junimea. În 6 octombrie, însoţit de Maiorescu, a citit la aniversarea Junimii, la Iaşi, O scrisoare pierdută, iar la 13 noiembrie, în prezenţa Reginei Elisabeta a României, premiera piesei s-a bucurat de un “succes extraordinar”. Prin modul de a scrie şi prin diversitatea preocupărilor, articolele politice ale lui Caragiale au devenit sinteze satirice concentrate.

Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii şi o dramă), nuvele şi povestiri, momente şi schiţe, publicistică, parodii, poezii. Operele sale, în special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic românesc. Volumele sunt următoarele: „Schiţe (Traduceri şi originale)”, 1897; „Momente”, 1901; „1907, din primăvară până-n toamnă. Cîteva note”, 1907; „Novele, povestiri”, 1908; „Teatru. Opere complecte”, 1908; „Momente, schiţe, amintiri”, 1908 şi „Schiţe noue”, 1910.

Pornind de la constatarea că tipurile şi situaţiile din comediile lui Caragiale erau inspirate din realitatea socială a timpului, criticul Titu Maiorescu atrăgea atenţia că artistul recrea realitatea dintr-o perspectivă ideal-artistică, fără nicio preocupare practică, în sensul că el generaliza. Pe de altă parte, I. Constantinescu afirma: „Teatrul lui Caragiale este nonpsihologic, nu ca o carenţă a artei dramaturgului: stilul popular şi grotesc al comediei sale este prin el însuşi antipsihologic. (…) În cazul celor mai importante figuri comice, Caragiale păstrează foarte puţin din structura tipului tradiţional. Prin distrugerea unităţii personajului şi a umanităţii lui, prin creaţia omului dezorientat în afara vieţii morale, cu comportament discontinuu, o omului fără calităţi, dramaturgul român este unul dintre creatorii structurii eroului farsei moderne”.

Mereu ne întoarcem la piesele de teatru ale lui Caragiale, mereu ne relaxăm citind schițele sale, zâmbind jovial sau amar, întotdeauna având o reacție. Este cea mai mare moștenire lăsată și firesc este ca gestul nostru de lectură și relectură să îi cinstească memoria și scrisul.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: