Blogul bibliotecii din Brasov

Suntem în săptămâna împărţită între dulciuri şi nuia. Sau altfel spus, vom avea Sărbătoarea Sfântului Nicolae, cel care păstrează răbojul purtării noastre de-a lungul anului şi o răsplăteşte după cuviinţă, cu bunătăţi ori cu o vărguţă de pedeapsă. Atente, bibliotecarele au ales lectura potrivită. Este vorba de cartea „Povestea Sfântului Nicolae”, cum altfel, cu ilustraţii de Stela Lie, apărută la editura şi tipografia Dinasty Books Pro, la Bucureşti, în 2005. Volumaşul este disponibil la Sala de lectură şi filialele 1, 3, 4, 5 şi 6.

Dincolo de ceea ce ştim azi, figura sfântului se conturează prin povestea felului cum a ajuns să fie cunoscut şi cinstit, treptat. Cultul Sfântului Nicolae s-a propagat din secolul al VI-lea, când era venerat ca protector al creştinilor în faţa necredincioşilor. În Europa, recunoaşterea sa s-a produs datorită pelerinilor care mergeau în Țara Sfântă. Imaginea Sfântului Nicolae, episcop, patron şi protector, s-a propagat din nordul Franţei spre est şi în acelaşi timp la nord de Alpi, ca să prindă rădăcini în secolul al XII-lea în Germania, de unde a continuat să se răspândească în Europa Centrală şi Rusia, cuprinzând, în decursul secolului al XV-lea, întregul continent.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Alături de Cartea săptămânii, urmăriţi şi Colecţia Lunii!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

În ajunul Zilei României, alegerea bibliotecarului s-a oprit firesc la o carte despre români: „Românii. Stigmat etnic, patrii imagina – o căutare istorică” de Ovidiu Pecican (ediție Humanitas, 2022). Volumul este disponibil la Sala de lectură, Secția de împrumut, filialele 2 și 5.

Aș zice că este o carte despre istorie și cum se fabrică imaginile. Cel mai bine este să dăm cuvântul editurii: „La adăpostul zidurilor mănăstirilor sau conacelor boierești moldo-valahe, ale cancelariilor maghiare și ale palatelor voievodale s-a desfășurat timp de secole un război nevăzut. Un război neobosit, subtil și crâncen. Războiul pentru origini. De unde venim? Cine a fost aici mai întâi? Cine poate să-și ceară drepturi și întâietate? Războiul acesta este cu atât mai cumplit, cu cât unele cronici și documente, probabil maghiare, preluate și folosite și de unii cronicari români, vorbesc despre venirea cândva, târziu, a românilor ca tâlhari trimiși în ajutor ungurilor contra invadatorilor din estul sălbatic. Oroare, rușine, ofensă, strigă cronicarii și cărturarii români, care nu întârzie să aducă ei înșiși dovezi ale vechimii antice daco-romane și ale continuității românilor în aceste locuri, ca scut contra pretențiilor politice și teritoriale ale vecinilor mai puternici. Dovezi pentru mândria care începea să fie națională.
Volumul de față este o analiză a tuturor acestor surse medievale și moderne, plasate în timp, spațiu și context cultural-politic. Este o scufundare în adâncurile scrisului istoric central- și est-european; Ovidiu Pecican încearcă să ajungă la izvoarele care au iscat toate aceste controverse și lupte istoriografice timp de câteva veacuri.
Cine suntem? De ce originile românilor sunt atât de obscure? Care sunt legendele și evenimentele istorice de la care au pornit primele cronici defăimătoare? E oare vorba despre rea-credință, sau despre imaginația scăpată din frâu a unor secretari și copiști din Evul Mediu? Care a fost rolul românilor în apărarea Regatului Ungar? Care sunt argumentele cărturarilor „naționaliști“? Răspunsul la aceste întrebări și la multe altele, pe care nimeni nu și le-a pus până acum, le aflăm din paginile unei cărți de istorie scrise ca o poveste fără sfârșit”.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Somnul este parte din sănătatea noastră. Acesta este motivul alegerii cărţii acestei săptămâni, în acord cu colecţia lunii. Recomandarea s-a oprit asupra volumului „Cum să dormi inteligent” de Shawn Stevenson, traducere a editurii bucureştene Herald din 2020, disponibil la secţia de împrumut şi filialele 2, 3 şi 5.

Autorul pune somnul în lumina reflectoarelor publicând o carte care te învaţă, cu zâmbetul pe buze, cum să îţi creezi o rutină de dormit care să producă un efect pozitiv maxim în viaţa ta, pe toate planurile: de la „perioada de aur” din zi în care somnul este cel mai hrănitor pentru corpul uman la efectul tehnologiei şi al luminii de ecran asupra creierului, de la importanţa luminii solare şi a conectării cu natura la practici meditative care uşurează intrarea în faza de somn şi organizarea conştientă a spaţiului de dormit. Cu un trecut de sportiv şi trecând el însuşi prin experienţa unei recuperări fantastice în urma unui accident pe pista de alergare, Stevenson prezintă lumii întregi tehnicile şi paşii prin care el şi-a îmbunătăţit calitatea vieţii, dar şi rezultatele cercetărilor care stau în spatele acestor soluţii.

Cuprinsul enumeră sfaturi folositoare şi sănătoase, aşa cum arată spicuirile pe care le dăm mai jos: 1. Cât de valoros e somnul ; 2. Bucuraţi-vă de cât mai mult soare în timpul zilei ; 3. Evitaţi orice tip de ecran înainte de culcare ; 4. Decofeinizaţi-vă! ; 5. Răcoriţi-vă! ; 6. Mergeţi la somn la momentul potrivit ; 7. Curăţaţi-vă stomacul şi purificaţi-vă somnul ; 10. Trageţi jaluzelele ;  14. Lăsaţi-o mai uşor cu băutura! ; 16. Calmaţi-vă freamătul interior şamd.

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Ieri, duminică, a avut loc un eveniment sportiv şi comunitar dedicat Zilei care nu se uită, 15 noiembrie 1987, când braşovenii s-au revoltat împotriva comunismului. Este vorba de crosul 15 noiembrie. La mijlocul săptămânii pe care o începem astăzi se află această dată memorabilă. Din aceste motive, alegerea Bibliotecarului s-a oprit asupra volumului coordonat de Marius Oprea şi intitulat „Ziua care nu se uită: revolta braşovenilor din 15 noiembrie 1987”, ediţia a doua apărută la editura Polirom, 2017, 600 pagini. Cartea este disponibilă la Secţia de împrumut, Sala de lectură şi Filiala 5 (Bd. Griviţei nr. 53).

Apărut în colecţia Document, sub egida Institutului de investigare a crimelor comunismului şi Memoria exilului românesc, volumul face cunoscute mărturiile participanţilor şi suferinţele lor după înfrângerea revoltei, reprimarea care a urmat. Cartea este rodul efortului perseverent al coordonatorului şi dorinţei de recuperare a istoriei recente şi a oamenilor care au făcut istorie, fiind dedicată memoriei victimelor, la 40 de ani de la gestul lor curajos. Acţiunea lor a fost şi este un model de demnitate, Marius Oprea scriind că ”Trăiesc mulţumirea de a fi putut pune sub ochii cititorilor poveştile triste ale unor oameni al căror curaj s-a născut din disperare. Oameni care, cu toată această disperare ce a învins frica, au arătat lumii întregi că România lui Ceauşescu nu e o ţară amorţită, în care ‘mămăliga nu explodează’, ci e o ţară care se mişcă, în care demnitatea nu a dispărut şi românii sînt gata să plătească un preţ greu pentru a şi-o apăra. Mulţi dintre participanţii la revoltă au avut de îndurat deportarea; unii, cei cărora această carte le este dedicată, au plătit cu viaţa pentru curajul lor. Și unii, şi ceilalţi sînt, de-acum, oameni ai istoriei.”

15 noiembrie 1987 a fost un moment decisiv şi a arătat criza regimului comunist, anunţând sfârşitul dictaturii. Astfel, a fost înţeles evenimentul de către exilul românesc, chiar în lipsa ştirilor, aşa cum Emil Hurezeanu explică esenţa evenimentului, pătrunzând dincolo de absenţa informaţiilor: ”Nu se ştia ce s-a întâmplat cu muncitorii. Se operaseră arestări. Se vorbea şi despre asta. Oamenii au dispărut de acasă. Nu au mai revenit la familii. Pentru noi a fost limpede încă de atunci. Era începutul unei acţiuni împotriva regimului, era vorba de un protest muncitoresc într-o citadelă ceauşistă, era vorba de un mesaj politic antidictatorial, era vorba de un context clar: presiunile Moscovei, ruptura cu Occidentul, care-şi radicalizase poziţiile faţă de regim – toate astea ne-au făcut să credem că e vorba într-adevăr de începutul sfârşitului.”

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Vă place muzica? Tuturor! ar suna răspunsul. La reînceperea şcolii, recomandăm o carte despre o pasiune care uneşte mulţi oameni şi pe care o profesoară de muzică a scris-o cu entuziasm şi dragoste: „Aritmetica sunetelor: muzica pe care nu o înveţi la şcoală” de Ana-Maria Rusu (colecţia Corint Educaţional, 2022, 280 p.). Volumul este disponibil pentru împrumut la filialele 5 şi 6 (secţia pentru copii).

Cartea este un ghid dincolo de aşteptări. În călătoria muzicală pe care o oferă, primeşti răspunsuri şi soluţii la mirările tale, descoperi bucurii şi surprize, participi la regăsiri, totul într-un stil accesibil, într-o expunere cu grijă şi plină de înţelegere. Scrisă pentru elevi, ea se dovedeşte potrivită şi pentru adulţi. Apreciată de profesionişti ai muzicii (Ada Milea, Anna Ungureanu – dirijoarea corului Madrigal) şi de pedagogi, cartea se dovedeşte un text inspirat pe care merită să îl parcurgi.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Cartea acestei săptămâni a fost aleasă în amintirea fermecătorului actor Mathew Perry, din echipa de actori a îndrăgitului film Friends, care ne-a înveselit de atâtea ori. Volumul său de memorii, intitulat „Friends, iubiri şi marele lucru teribil”, a apărut în limba română la editura Nemira în anul 2022. S-a dovedit de succes, fiind cerut de mulţi cititori. Îl puteţi împrumuta de la Mediatecă, filialele 2, 5 şi 6, dar îl găsiţi şi la Sala de lectură.

„Bună, mă numesc Matthew, deși e posibil să mă știi după alt nume. Prietenii îmi spun Matty. Și ar cam trebui să fiu mort.” Așa începe povestea captivantă a talentatului comic Matthew Perry, care ne poartă în călătoria lui, pornind de la ambiția din copilărie de a deveni faimos și ajungând până la dependență și recuperare. Înainte de vizitele frecvente la spital și perioadele petrecute la dezintoxicare, a existat Matthew, copilul de cinci ani, care călătorea de la Montreal la Los Angeles, vizitându-și părinții divorțați. Prin acest volum facem cunoștință și cu Matthew, adolescentul de paisprezece ani, care a fost vedetă națională a tenisului canadian, dar și cu Matthew, tânărul de douăzeci și patru de ani, care a pus mâna pe un rol foarte râvnit de mulți actori, în episodul-pilot din serialul despre care vorbea toată lumea și care, la vremea respectivă, se numea Friends Like Us, și multe altele.

Într-o relatare extraordinară, pe care numai el o putea face în stilul său sincer, hilar și extrem de familiar, Matthew Perry dezvăluie mai multe despre familia destrămată, care l-a crescut (și, de asemenea, care l-a și lăsat să se descurce singur), despre dorința de validare, care l-a condus spre faimă, dar și despre golul interior, ce nu a putut fi umplut nici măcar de cele mai mari visuri devenite realitate. Actorul vorbește despre liniștea pe care a simțit-o în momentele de luciditate, despre experiențele trăite alături de colegii din Friends, dar și despre alte vedete pe care le-a întâlnit pe parcurs. Franc, conștient de sine și cu umorul său caracteristic, Perry își descrie lupta de o viață cu adicția și tot ceea ce a alimentat-o de-a lungul anilor.

Friends, iubiri și marele lucru teribil este un memoir de neuitat, deopotrivă intim și revelator, precum și o mână întinsă oricui se luptă cu probleme asemănătoare. Cartea este asemeni autorului, onestă, emoţionantă, amuzantă, o mărturie despre experienţele trăite, expuse cu sinceritate.

„Un memoir autentic, scris cu un curaj uimitor. Matthew Perry ne deschide larg ușile vieții lui, vorbind onest despre dependență, boală și singurătatea lui paralizantă. Această carte este însă plină de speranță. Dacă vreți să aflați cine este Matthew Perry, stați departe de zvonuri și citiți acest memoir.” (Marta Kauffman, cocreator al serialului Friends)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesează cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

În acest an Premiul Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă revine doamnei Malica Mezei de la Biblioteca publică din comuna Mirşid, judeţul Sălaj.

În 2023 doamna bibliotecară împlineşte 32 de ani de activitate profesională, legându-şi viaţa de bibliotecă din anul 1991. De peste trei decenii Domnia sa a fost şi este în continuare activă şi implicată. În timpul acesta a reuşit să dezvolte biblioteca şi să o extindă. Iniţial cu sediul în fostul CAP, din anul 2022, biblioteca s-a mutat în clădirea unde funcționează și Centrul de Informare Turistică. Biblioteca Publică din comuna Mirşid are filială la Moigrad, deschisă în 2013 şi a avut la Popeni, până când Căminul Cultural a intrat în renovare.

Zi de zi, doamna Malica Mezei sprijină cauza cărţilor şi cititului, susţinând pe copii şi nu numai. Alături de ora de poveşti şi de lecturile din clubul de vacanţă, fiecare activitate propusă include momente de citit, de exemplu în timpul drumeţiilor şi ieşirilor în natură. Caută şi descoperă orice prilej pentru a stimula apropierea de carte şi citit. De Sărbătoarea Sânzienelor, a făcut buchete şi a confecţionat coroniţe împreună cu micii cititori, urmând instrucţiuni din cărţi. Or, cu prilejul vizitării unui câmp de lavandă, inspiraţi de modele dintr-o carte, au construit o căsuţă verde din flori, frunze şi crengi. Lecturile sunt argumentate de jocuri, experimente şi plimbări, fiind atentă să urmeze dictonul latin Mens sana in corpore sano!

Biblioteca din Mirşid susţine şi promovează evenimente culturale, precum lansări de carte şi evocări ale personalităţilor locale, în parteneriat cu alte biblioteci, cu școlile din comunitate şi cu Primăria, biblioteca fiind alături de administraţia locală.

Receptivă la nou, doamna bibliotecară s-a implicat în programe de modernizare a serviciilor şi  dotărilor de bibliotecă, precum Biblionet şi Code Kids, învăţând să iniţieze elevii în programare şi folosind ocazia pentru realizarea unei machete a bibliotecii cu ajutorul tehnologiei. Totodată, doamna Malica Mezei a reuşit să atragă finanţări nerambursabile prin câştigarea de proiecte, precum Porolissum – o istorie vie, Biblioteca de semințe, 4/4 Pentru Prieteni, Punguța cu 2 cărți. Participă anual la proiecte în parteneriat cu alte biblioteci din țară: Prietenie pe o sfoară, ZICI (Ziua internaţională a cititului împreună), Olimpiada de Benzi Desenate.

Biblioteca din Mirşid s-a dovedit o gazdă bună pentru comunitate, aici desfăşurându-se şezători ce reunesc periodic persoane de diferite vârste. În bibliotecă bunicile împărtăşesc din experienţa lor şi deapănă amintiri, transmiţând tradiţii şi obiceiuri, reţete şi poveşti ce întreţin vie memoria comunitară. Doamna Malica Mezei a găsit calea de a ţine aproape de bibliotecă pe locuitori şi de a coopera. Astfel, a fost sprijinită ideea sa generoasă de a confecţiona mărţişoare la şezătoare, pentru asociaţia Împreună îi vom face fericiţi, spre a fi vândute în scopul ajutării unor cazuri sociale. Proverbul Dar din dar se face rai s-a confirmat, întrucât gestul a fost răsplătit de o donaţie de cărţi pentru bibliotecă din partea mămicilor descurcăreţe. Dinamică şi creativă, doamna bibliotecară a implementat și proiectul Clubul meseriilor rurale, urmărind să ajute la dezvoltarea profesională şi păstrarea ocupaţiilor tradiţionale. Pentru desfășurarea proiectului biblioteca a obținut un pachet de cărți și materiale necesare derulării activităților.

Profesional, Malica Mezei este interesată de noutăţile din breaslă, luând parte la întâlnirile cu colegii din bibliotecile publice din judeţ şi din filiala ANBPR Sălaj, publicând în revista I. D. E.I. a Bibliotecii Judeţene Sălaj, participând la expoziţia colectivă de fotografii a ANBPR, urmărind orice idee şi proiect ce poate ajuta biblioteca sa.

Atentă la nevoile comunităţii şi cu spirit civic, a răspuns la apelul autorităţilor pentru ecologizare în comunitate. De fapt, doamna bibliotecară Malica Mezei este un om între oameni şi pentru oameni, făcând din biblioteca publică un centru al comunităţii. Hărnicia şi munca i-au fost recunoscute adesea de Biblioteca Judeţeană Sălaj, prin diplomele de merit acordate mai mulţi ani la rând. Pentru toate aceste motive, i se atribuie Premiul Monica Andriesei.

Despre premiu: Din 2016 a fost instituit acest premiu prin donația și susținerea generoasă a Paulei Zimbrean, fiica Monicăi Andriesei, în memoria mamei sale. A fost acordat Bibliotecii publice din comuna Stelnica, județul Ialomița (bibliotecară Ionela Șerban, 2016), Bibliotecii publice din comuna Bărbătești, județul Gorj (bibliotecară Ioana Roșu, 2017), Bibliotecii publice din Cotnari, județul Iași (bibliotecar Dorin Cozan, 2018), Bibliotecii Județene “Marin Preda” Alexandria, județul Teleorman (manager Viorel Fota, 2019), Bibliotecii orăşeneşti „Tata Oancea” din Bocşa, judeţul Caraş Severin (bibliotecar şi manager Gabriela Şerban, 2020), Secţiei pentru copii şi tineret a Bibliotecii Judeţene Braşov, bibliotecar Melania-Luana Butnariu (2021), Bibliotecii publice din Topoloveni, judeţul Argeş (bibliotecar Oana Maria Marinică Mustăţea).

Despre Monica Andriesei: MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru cei lăsați în urmă, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă.

Fiecare om are istoria sa, personală şi cea a familiei lui, întrupată în memorie. Memoria este o adevărată moştenire, transmisă din generaţie în generaţie, povestea despre noi şi rădăcinile noastre, alături de patrimoniu imobil. Cel mai adesea luăm decizii influenţaţi de memoria noastră, de istoria noastră personală. Memoria nu este rectilinie, ci ea se dovedeşte foarte subtilă: reţine anumite episoade din trecut, uneori se tulbură, discerne, repovesteşte şi construieşte scenarii. Ce este memoria şi cum funcţionează ea? La întrebarea aceasta legitimă răspunde Emilio Garcia Garcia în cartea lui, „Memoria: amintire şi uitare” (ediţie Litera din anul 2022, traducere din spaniolă de Gabriela Toma). Doritorii vor găsi volumul disponibil la Sala de lectură, Secţia de împrumut, filialele 2, 3 şi 5.

Suntem memoria noastră, mai precis, tipurile de memorie ale noastre. Prin ea și datorită ei percepem, ne mișcăm, gândim, vorbim, ne entuziasmăm și simțim, planificăm și proiectăm. Capacitatea de a ne aminti ne influențează deciziile și ne definește identitatea. Ca urmare a relevanței memoriei pentru existența noastră individuală, este necesar să înțelegem natura acesteia și modul în care funcționează, să renunțăm la concepția tradițională a memoriei ca o modalitate de înregistrare exactă a unor evenimente sau date specifice și, în schimb, să o vedem ca un proces cerebral complex și fragil, într-o continuă evoluție, care construiește, stochează și recuperează amintiri.

În volumul de față, prin intermediul studiilor și a celor mai relevante cazuri clinice ale momentului, sunt analizate diversele sisteme de memorie pe care complexitatea multifațetată a vieții noastre o implică, mecanismele sale subiacente și consecințele modificărilor pe care le pot suferi. (Coperta a IV-a)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesează cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Vieţile noastre se desfăşoară în cea mai mare parte a timpului în casele unde ne-am născut şi trăim. Casele noastre sunt scena vieţilor noastre, cu bucurii şi tristeţi, cu reuşite şi eşecuri, dar mai ales cu starea de siguranţă şi de confort pe care ne-o dau, prin sentimentul de acasă. Dincolo de noi, în aceleaşi case au trăit înaintaşii noştri, fie părinţii şi bunicii noştri, fie alte persoane. Casele împărtăşesc o moştenire şi o istorie, iar obiectele sunt mărturiile acestora. Despre acestea vorbeşte şi ne dezvăluie cartea din această săptămână: „Acasă: o istorie a vieţii private” de Bill Bryson (traducere de Ciprian Şiulea, ediţia a doua, Iaşi, Polirom, 2023, 448 pagini). Volumul este disponibil la filialele 2, 3 şi 6 (secţia pentru copii).

„Mulţi dintre noi trăim în confortul propriilor locuinţe fără să ştim cum au ajuns să arate şi să fie organizate aşa cum sunt astăzi, cu tot ceea ce cuprind ele. Pornind de la această constatare, Bill Bryson ia ca model propria casă pentru a reface îndelungata istorie a vieţii private. Descrie pe rând camerele şi obiectele din ele şi ne arată în tot atâtea poveşti captivante cum au apărut sau cum au evoluat. Mai mult, întrucât, în opinia sa, orice se întâmplă în lume începe şi sfârşeşte în casele noastre, viaţa privată ajunge să prilejuiască digresiuni delectabile în istoria mare. Astfel, baia constituie punctul de plecare pentru o istorie a igienei, dormitorul – pentru una a sexului sau a morţii, bucătăria – pentru o istorie a alimentaţiei şi a comerţului cu mirodenii. Iar anecdotica volumului şi detaliile picante despre viaţa privată a unor nume ilustre fac lectura cu atât mai savuroasă”. (Coperta a IV-a)
Cuprinsul înlesneşte o călătorie în întreaga casă, în afară şi în interior, de sus în jos, în camerele principale şi în dependinţe: Holul; Bucătăria; Salonul; Sufrageria; Pivniţa; Biroul; Grădina; Scările; Dormitorul; Baia; Camera de toaletă; Camera copiilor; Podul.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă la http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/libraryHome.do

Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca vă invită să luaţi parte la Animează cultura! – Concursul de gif-uri dedicat patrimoniului cultural. Participanţii sunt invitaţi să creeze gif-uri noi prin remixarea imaginilor cu acces deschis. Cele mai creative gif-uri vor fi răsplătite cu premii în bani. Imaginile, în număr de 10, au fost selectate din revista literară Foaia Duminecii apărută la Braşov în anul 1837 şi sunt puse la dispoziţie de organizatori tuturor participanţilor, împreună cu textele ce le însoţesc şi scurte informaţii explicative despre publicaţie. Ele sunt disponibile pe site la  Evenimente – Biblioteca Judeteana George Baritiu Brasov

Cine poate participa?

Concursul este deschis tuturor persoanelor creative interesate de animație: elevi și studenți la secții de design și arte vizuale ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arte, teatru și film, artiști vizuali și creatori de animații etc.

Ce trebuie să faci? Alege una până la trei imagini din setul pus la dispoziţie şi adaugă aplicaţii de gif-uri (stickere, efecte, culori, sunete etc), remixând imaginea în mod creativ şi producând o imagine nouă. 

Premiile care se vor acorda sunt următoarele: 

Premiul I –    1.200 lei sumă brută

Premiul II –   1.000 lei sumă brută

Premiul III –    800 lei sumă brută

2 menţiuni a câte 350 lei fiecare

Reguli și condiții de înscriere

Participarea este gratuită şi înseamnă acceptarea regulamentului concursului. 

Se pot înscrie în concurs maxim 3 imagini remixate de către aceeaşi persoană.

Aplicaţiile trebuie să fie nu mai mari de 2 MB

Materialele vor putea fi înscrise în concurs şi trimise până luni, 6 noiembrie 2023, la orele 15,00, pe e-mail la adresa biblgb@rdsmail.ro. Titlul mesajului va fi Concurs GIF Animează cultura!

Aplicaţiile vor fi însoțite de Formularul de înscriere completat, Declarația pe proprie răspundere și Declarația de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal semnate de titular/părinte/tutore legal (pentru cei sub 18 ani), scanate și atașate e-mail-ului de înscriere. Formularul de înscriere va cuprinde titlul imaginii, numele persoanei producătoare/creatorului/echipei/denumirea firmei, e-mail și mobil, semnătură. Formularele sunt anexate acestui mesaj, dar pot fi descărcate şi de pe blogul bibliotecii.

Aplicaţiile trebuie să fie originale şi să respecte tema şi selecţia concursului.

Este interzisă trimiterea unor aplicaţii pentru care participanții la concurs nu dețin drepturi de autor.

Realizatorii aplicaţiilor trebuie să dețină toate drepturile de autor, precum și drepturile la orice muzică sau efect de sunet utilizate în film.

Organizatorul nu va lua în considerare aplicaţiile pe care le consideră obscene, provocatoare sau care încalcă în vreun fel Legea drepturilor de autor ori alte legi românești în vigoare la data Concursului.Detalii suplimentare pe blogul bibliotecii la Blogul bibliotecii din Brasov » Animează cultura! – Concurs de gif-uri cu ilustraţiile revistei Foaia Duminecii (1837)

Recomandări de muzică şi softuri: Sunete – 

Freesound databases

Soft-uri – Giphy, Photoscape, Movie Maker 

Concursul va avea loc în cadrul programului de ştiinţă şi industrii creative SCIFEST

Mult succes!