Arhivă

Post Tăguit cu ‘tehnologie’

Nocturna Bibliotecilor 2017 la Braşov – Program

septembrie 20th, 2017 Fără comentarii

Nocturna bibliotecilor este un eveniment antrenant, care de câţiva ani a devenit o campanie naţională de promovare a cărţii, cititului şi bibliotecii. Desfăşurată sub egida Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor şi Bibliotecarilor din România (ANBPR), manifestarea doreşte să se adreseze tuturor, publicului fidel de cititori, dar şi neutilizatorilor, încercând să atragă spre biblioteci şi lectură cât mai multă lume. Din acest motiv, bibliotecile au propus mereu evenimente interactive, care să stârnească interesul tuturor celor invitaţi să descopere altfel spaţiul cărţilor. În anul 2017 tema Nocturnei bibliotecilor este una generoasă, despre Bucuria lecturii, despre plăcerea pe care o descoperi în compania cărţilor tale favorite, despre emoţiile trăite pe care vrei să le împărtăşeşti. Vom avea de toate – de la lecturi publice la teatru, de la expoziţii la concerte, de la concursuri şi ateliere până la sesiuni de fotografiere a cititorilor cu cartea preferată, de la consultaţii oftalmologie gratuite pentru a citi mai bine până la aplicaţii şi proiecte inovatoare de recomandări de lectură pe smartphones, de la audiţii la ilustraţii în tehnica manga şi nu numai.

Nocturna Bibliotecilor la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov va avea loc sâmbătă, 30 septembrie 2017 (cu un scurt preambul vineri, 29 septembrie 2017), începând de la orele 18,00, va fi plină de surprize, cu final neaşteptat şi sperăm noi că publicul va aprecia programul divers. Iată detalii mai jos:

Vineri, 29 septembrie 2017, orele 

Filiala nr. 6 de copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6)

Ateliere de creaţie şi lectură, de cântec şi lectură, de dans şi lectură, de sport şi lectură (pentru copii, părinţi, bunici)

Ţinuta obligatorie: haine comode, de sport

Sâmbătă, 30 septembrie 2017

Sediul Central (Bd. Eroilor nr. 33-35 (Livada Poştei )

Şezătoare la Braşov– orele 13,00-18,00, etaj I, Mediateca (pentru adulţi, seniori, copii)

Spectacol de teatru de păpuşi al Teatrului Arlechino Braşov „Winnie de pluş şi prietenul lui, Guiţ” interpretat de Cecilia Negru – orele 18,30-19,30, etaj I, Mediateca (pentru copii şi părinţi)

Atelier demonstrativ de legătorie şi restaurare carte – orele 18,00-18,30, etaj I, hol

Turnul Babel – atelier multilingv de lecturi în limba engleză, franceză, japoneză, maghiară, spaniolă, estoniană, greacă şi italiană, urmate de traducere şi discuţii – orele 18,00 – 20,30, etaj I, Sala de lectură (pentru adolescenţi, adulţi, seniori, braşoveni, români şi rezidenţi străini)

Invitaţii noştri, vorbitori nativi dintre rezidenţii străini, dar şi scriitori, ce stăpânesc deopotrivă limba română, Ei vor citi şi comenta un fragment literar, după care se vor prezenta, vor traduce pe scurt textul  şi vor împărtăşi experienţa lor de a trăi în spaţiul lingvistic al României şi în oraşul Braşov. Atelierul multilingv de lecturi publice este o încercare de dialog şi de educaţie interculturală între secţiile de limbi străine, rezidenţii străini şi braşoveni.

Atelier de fotografiat şi citit „Eu şi cartea mea favorită” – orele 18,00-22,00, parter, Holul de intrare (pentru copii, adolescenţi, adulţi, seniori, bibliotecari şi cititori)

Sesiunile de fotografiere a cititorilor cu cartea favorită vor fi asigurate de o cabină foto profesionistă ce va realiza fotografiile şi tipărirea lor.

Concurs de descoperire Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar – orele 18,00-22,00, Secţia de Împrumut (adolescenţi, adulţi, seniori)

Casa Baiulescu

Expoziţie despre modă şi sport în revistele de acum mai bine de o jumătate de veac – orele 18,00-22,00, Secţia de reviste şi ziare

BibliotecAdolescenţilor – vernisajul expoziţiei de fotografii– orele 18,00, Mediateca Francofonă (adolescenţi, adulţi, seniori)

Să citim mai bine – Consultaţii oftalmologice gratuite pentru cititori – orele 18,30, Mediateca Francofonă (pentru public general)

Ateliere şi proiecte– Boutique literar- Atelier de corespondenţă istorică, Recomandare de lectură pe telefoane mobile IOS şi Android, aplicaţii media pentru colecţii de patrimoniu şi revista manga – orele 18,00 – 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

Detalii pe blogul bibliotecii http://blog.bjbv.ro/?p=4438

Concert Maria Tănase + Ion Barbu = love de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov, not Kasparov) – orele 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

O relație stilistic improbabilă și istoric inexistentă devine posibilă într-un spațiu suspendat, atemporal, în care melodia întâlnește ezoterismul liric. Un happening muzical ce ia forma unei reverii. O invocație a tărâmurilor magice peste care zbura Păsărea Măiastră și a paradisurilor artificiale în care își trăia extazul creator Poetul Matematician.

Veți asculta interpretări surprinzătoare ale cântecelor Mariei Tănase și traduceri muzicale în primă audiție ale poeziilor lui Ion Barbu într-o manieră hipnotică, cu sonorități de dream-pop și folk-psihedelic.

Un performance de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov not Kasparov).

Intrare liberă
Partener al evenimentului: RAT Braşov

Vă aşteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)

Biblioteca, muzeul şi biserica din Codlea

Vineri, 10 iunie 2016, împreună cu Crina Buştenaru, am vizitat Codlea, dorindu-ne mult să vedem clădirea reabilitată a bibliotecii municipale codlene.  În urmă cu doi ani, Primăria Codlea obţinea o finanţare de la Regiunea Centru pentru reabilitarea unor clădiri din centrul istoric al oraşului – biblioteca, un muzeu nou amenajat şi casa de cultură. Ne-a impresionat cum arată azi edificiul bibliotecii – renovat complet pe toate nivelele – subsol, parter şi etaj, cu uşi noi din lemn masiv, uşi anti incendiu metalice pentru camera serverului, instalaţii electrice şi conexiune internet noi, spaţiul redefinit şi mobilat modern, luminos, grupuri sanitare pentru utilizatori, aparatură de supraveghere instalată. Lemnăria a fost reînnoită, dar s-au păstrat caracterul vechi şi eleganţa clădirii (vechi elemente de structură arhitectonică, arcade, bolţi, nişe). La parter va funcţiona secţia de împrumut publicaţii la domiciliu pentru tineri şi adulţi. La etaj se vor afla un birou, sala de resurse multimedia – cărţi audio, centru de informare şi sala de lectură pentru ziare şi reviste (publicaţii periodice).  Autorităţile intenţionează să încheie mutarea cărţilor şi amenajarea în iunie-iulie, urmând să se deschidă publicului cât de curând. În noile condiţii, Biblioteca municipală din Codlea este cea mai modernă bibliotecă municipală din judeţul Braşov. Este un spaţiu generos ce urmează să fie pus la dispoziţia comunităţii, cu toate şansele de a deveni un centru comunitar pentru codleni. Acolo pot găsi un spaţiu modern, generos, care să fie al lor toţi codlenii, de la tineri atraşi de aparatură audio la adulţi interesaţi de audiobook, de la pensionari ce se pot întâlni în cluburi de lectură, discuţii la autorităţi ce pot organiza consultări cu cetăţenii, de la ong-uri locale ce pot discuta probleme sociale, de protecţia mediului, de interes local la antreprenori care pot să expună problemele lor şi să caute soluţii de surmontare.

Peste drum, am vizitat nou deschisul muzeu al tradiţiilor codlene, amenajat în incinta zidului de apărare al bisericii săseşti. În subsol, sunt expuse o serie de obiecte, date în custodie de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, dar şi de diferiţi particulari, saşi, donatori al căror nume este trecut pe o listă la intrare. Muzeul are machete, obiecte, piese de mobilier, de port, acte şi documente, reproduceri foto la scară mare a vederilor din Codlea. La momentul acesta, este destul de divers în exponate şi vizitat de grupuri de turişti, străini, dar şi români, care întâi văd biserica săsească, de unde sunt îndrumaţi spre muzeu. Cât timp am vizitat noi muzeul, a ajuns un grup de germani şi aici. Am intrat un pic să văd biserica săsească, despre plafonul căreia citisem mult. Ceea ce am văzut mă face să sper că biblioteca şi muzeul vor contribui la dezvoltarea comunităţii şi că modelul de la Râşnov, Făgăraş, Rupea, unde cetăţile au devenit obiective de patrimoniu şi de interes turistic vizitate şi valorificate de comunitate, se va replica şi la Codlea.  Vă îndemn cu căldură să vă faceţi timp să mergeţi să vizitaţi Codlea, iar cu prilejul festivalului Musica Barcensis să ascultaţi concertul din biserica evanghelică, descoperind comorile acestui vechi târg locuit de saşi şi români. Merită, vă asigur, vizita dumneavoastră cu prisosinţă! Veţi descoperi ce vă poate oferi judeţul Braşov! La doar o aruncătură de băţ puteţi petrece o zi frumoasă, cu bucuria şi plăcerea de a vedea lucruri interesante., clădite prin eforturile oamenilor locului. Iar pentru noi bibliotecarii Codlea va fi cu siguranţă cea mai modernă bibliotecă publică din judeţ. Dorim şi altor oraşe din judeţul nostru să se străduiască să aibă o bibliotecă publică pe măsura oraşului lor şi aşteptăm iniţiative mai ales din partea celor care nici măcar nu au bibliotecă publică funcţională (ne referim aici mai exact la Predeal şi Zărneşti, dar şi la Victoria). Poate modelul bibliotecii din Codlea va ambiţiona administraţiile acestor oraşe, poate va inspira şi vor realiza că o bibliotecă publică este o resursă pentru dezvoltarea comunităţii şi nu o povară.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

BVCC – Festival de cultură liberă

Iată un anunţ despre un eveniment care sigur interesează pe bibliotecari, mai ales pe aceia ce cunosc şi aplică principiile licenţelor libere sau a datelor deschise. Vă invit să participaţi fiindcă organizatorii au expertiză şi noi bibliotecarii avem ce afla şi putem încheia parteneriate.
BVCC – Festival de cultură liberă invită la înscriere proiectele de muzică, film sau interactive care sunt distribuite prin licențe libere sau care sunt create cu ajutorul platformelor libere și open source, precum Arduino, Raspberry Pi sau GNU/Linux. Festivalul va avea loc la Brașov în zilele de 12-14 iunie, în Laborazon Maker Space.
În 2013, am organizat primul festival de film cu licență liberă în Brașov. Am proiectat filme selectate cu ajutorul prietenilor de la festivalul BCCN din Barcelona, am organizat o expoziție de instalații care făceau referire la conținut liber și am avut invitați care ne-au vorbit despre avantajele accesului liber, colaborarea directă fără intermediari și explozia creativității. I-am avut în vizită pe cei de la Copy-me.org (Alex Lungu, Ioana Pelehatăi, Liviu Bărbulescu), Fundația Ceata (Tiberiu Turbureanu), jurnalistul Mihai Ghiduc, Asociația pentru Tehnologie și Internet (Valentina Pavel, Bogdan Manolea) și Fundația Soros (Andra Bucur).

Între timp am sesizat in cadrul evenimentelor organizate de către noi prin Laborazon Maker Space interesul mare pentru noile tehnologii,  așa că ne-am gândit să deschidem scena pentru ateliere de electronică, demo-uri de Arduino și Raspberry Pi și instalații interactive.

Vă invitam sa participați cu producții video cu licență liberă care vor fi proiectate în cadru Festivalului BVCC și publicate online pe site-ul festivalului.

Dorim să includem și performance-uri muzicale live, deci așteptăm sugestii pe această zonă.

Trimiteți un mesaj de intenție însoțit de demo conținut pe adresa alina(at)laborazon.ro. Anunțul în legătură cu proiectele selectate se va face la sfârșitul lunii mai. Participarea artiștilor și creatorilor este gratuită.

Menționăm că ne vom strădui pe cât posibil să-i  sprijinim pe invitații dinafara orașului cu cazare în sistem couch surfing și/sau cu mese .

Alăturați-vă festivalului nostru sub orice formă doriți, prin participarea cu conținut sau prin consumare de conținut, susținere prin donații sau sponsorizări și distribuirea acestei invitații de participare!

Organizatori: Laborazon Maker Space, Asociația KunSTadt

Contact: Alina Floroi, alina(at)laborazon.ro, 0722 619 960

http://bvccfestivaldeculturalibera.tumblr.com/

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Săptămâna Educației Deschise

februarie 25th, 2014 Fără comentarii

Săptămâna Educaţiei Deschise este o sărbătoare a Mişcării globale pentru Educaţie Deschisă. Scopul ei este să sporească gradul de conştientizare vizavi de rolul educaţiei continue şi impactul mondial al tehnologiei informaţiilor asupra procesului educaţional.
A treia ediţie a Săptămânii Educaţiei Deschise va avea loc între 10-15 martie 2014, înregistrând evenimente organizate local şi online pretutindeni în lume. Participarea la evenimentele organizate şi utilizarea tuturor resurselor este deschisă şi gratuită tuturor.
Centrul regional de instruire Braşov se va lansa cu acest prilej. În 12 martie va fi făcută publică noua lui platformă de e-learning şi primul curs încărcat pe aceasta: „Mentor în devenire”.
La Braşov, avem confirmate participarea unor susţinători şi suporteri ai educaţiei deschise, metodelor şi instrumentelor lor în România. Astfel, toţi cei interesaţi, profesori şi elevi din mediul preuniversitar, bibliotecari publici şi şcolari vor putea participa la prezentările, atelierele şi seminariile pregătite
Cosmin Hermann, Platforma moodle de e-learning în România
Nicolae Constantinescu, Resurse educaţionale deschise
Claudia Popescu, Alice Roman, Mentor în devenire – noul curs de brand al Centrului Regional de Instruire Braşov
Pentru participare, vă rugăm completaţi formularul de mai jos până la 1 martie 2014. Detalii pe blogul Filialei ANBPR Braşov – http://librarianscorner.wordpress.com/
Evenimentul va avea loc pe o dată simbolică, 12 martie fiind momentul când a apărut Gazeta de Transilvania în Braşov, organism de presă consacrat informării şi educării cititorilor. Iniţiatorii doresc să marcheze această zi şi speră să ducă mai departe moştenirea trecutului.
Parteneri media: portalurile Iubesc Braşovul, Codpress, platforma culturală E-Cultura Media, revistele 24 Fun şi Wigo
Afis

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Lansarea revistei digitale interactive Photographia

ianuarie 23rd, 2014 Fără comentarii

Ieri, 21 ianuarie, am participat la lansarea revistei digitale interactive Photographia, nr. 1, ianuarie-februarie 2014. Organizatorii – maeștri de ceremonial au fost Cristina Costieanu, Mihai Moiceanu și Ionuț Bălan – au prezentat mai întâi filmulețe despre proiectul acestei reviste, gândite aproape acum un an și materializate rapid și despre membrii din echipa redacțională. Redactorii sunt fotografi, artiști, pasionații de tehnologie de la Mobzine și epublio. Prezentarea revistei a dezvăluit publicului prezent conținutul consistent și ilustrația atractivă. Revista are câteva rubrici stabilite ca permanente (cum ar fi cea de opinii), conține o anchetă despre Starea fotografiei în România, grupaje de fotografii tematice – fotografii de peisaj, urbane, antropologice, de artă, nunți, portrete -, prezentarea unui fotograf român, o rubrică cu noutăți și evenimente, are pagini interactive. Este o revistă cu articole dense, scrise de specialiști pasionați, cu imagini superbe, un portofoliu bogat și de calitate. Dispune de versiuni pentru tablete ipad, telefoane mobile și Desktop. Cristina Costieanu a afirmat la un moment dat că a primit observația că sunt prea multe pagini. Revista fiind însă digitală, chestiunea spațiului este rezolvată, permițând un conținut bogat/ Mai multe detalii pe www.photographia.ro. Inițiatorii au mărturisit că intenția lor este ca revistă să fie una dinamică, de informare în domeniu, aducând la cunoștința publicului noutățile și realizările fotografiei din România și străinătate. În opinia noastră este o realizare notabilă în presa din România, o publicație necesară, rară în peisajul publicisticii noastre, la care și-au dat mâna fotografii și tehnologiile noi deopotrivă. Merită felicitări și susținere din partea cititorilor!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Revistă digitală pentru fotografi, la epublio

ianuarie 20th, 2014 Fără comentarii

Anul 2014 începe bine, am aprecia noi ca bibliotecari, din punct de vedere al producţiei de tipărituri digitale. Mâine, marţi, 21 ianuarie, la orele 19,00 se va lansa revista Photografia, publicaţie în al cărei colegiu de redacţie este şi cunoscutul fotograf Mihai Moiceanu. Este editată de DIGITALMAG şi suportul este realizat de braşovenii de la firma epublio – editură specializată în realizarea de conţinut digital interactiv pentru tablete şi smartphone. Publicaţia va avea şase apariţii pe an în 2014 şi este disponibilă în variantă Desktop şi pentru telefoane mobile. Cred că prezenţa noastră, ca bibliotecari, la eveniment se impune de la sine, pentru a cunoaşte noutăţile locale în domeniu, care înregistrează puţine realizări notabile în România. Mai multe detalii la http://newsbv.ro/2014/01/18/brasovenii-epublio-lanseaza-prima-publicatie-digitala-interactiva/

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Săptămâna competenţelor digitale

Pentru tinerii interesaţi de un internship la una din companiile producătoare de tehnologia informaţiei, iată un program în care este implicată şi Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor publice din România (ANBPR):

Săptămâna competențelor digitale 2013” se va desfășura în perioada 26-31 martie 2013, în organizarea Asociației Producătorilor și Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informației și Comunicațiilor – APDETIC. Între partenerii programului se numără: Ministerul pentru Societatea Informațională, Intel, Microsoft, HP, IBM, Junior Achievement, BSA, ANBPR-Biblionet, AGORA, Medialook și Hotnews.ro. Ambasadorul “Săptămânii competențelor digitale” este Varujan Pambuccian.

€œ”Săptămâna competențelor digitale 2013” va include o serie de acțiuni precum: Conferința de deschidere (în 26 martie, 16:00, la sediul Intel), vizite ale grupului de elevi și studenți la companii IT și webinars.

Programul din acest an va include și o competiție de eseuri pe teme IT dotată cu premii, marile premii fiind internship-uri de o săptămâna la sediile unor companii participante la program (Intel România și HP România).

La evenimentul de deschidere va participa Michel Catinat, Head of Unit DG Enterprise and Industry, European Commission. Cu acest prilej, va fi distribuită și broșura Manifestul competențelor digitale, elaborată de un grup de experți sub coordonarea lui Dan Tapscott, autoritate mondială în domeniul inovației și al impactului economic și social al tehnologiei informației.

Sursa: www.asociatiait.ro

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: , ,

Raiffeisen comunităţi

Proiectul „After-school IT în bibliotecă pentru copii din grupuri vulnerabile”, depus de ANBPR  – Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România -  şi Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, este unul dintre cele 208 proiecte comunitare intrate în cursa finală pentru obţinerea unei finanţări în cadrul programului de granturi Raiffeisen Comunităţi.

Timp de trei săptămâni, până pe 17 septembrie 2012 (inclusiv), la orele 17:00, puteţi vota proiectul nostru astfel:

- vă înregistraţi pe site https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/

- veţi primi un mail pentru activarea contului (click pe link-ul din mail)

- click pe “Log In” unde reintroduceţi numele de utilizator şi parola

- click pe Proiecte propuse;

- se va deschide o hartă, click pe Braşov

- butonul de votare se găseşte în faţa titlurilor proiectelor afişate, puteţi selecta doar unul, printr-un simplu click, apoi apăsaţi butonul “Votează” (situat atât la începutul, cât şi la finalul listei de proiecte)

Detalii despre proiectele rămase în concurs, în urma celor două etape de selecţie, pot fi accesate prin apăsarea butonului „Detalii” din dreptul fiecărui proiect afişat în lista finală de proiecte.

Dacă vă doriţi acest proiect la bibliotecă: Spor la votare!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Diverse Tags: , ,

Hai pe Net! 2012

Pentru al treilea an consecutiv, bibliotecile publice devin ambasadorii accesului la informaţie, prin participarea la campania europeană “Get Online Week”,  cunoscută în ţara noastră sub denumirea generică “Hai pe net! ” şi coordonată de Fundaţia EOS în parteneriat cu Alianța Digitală pentru România.

Campania, susținută de Comisia Europeană, își propune să mobilizeze 5000 de telecentre (puncte acces public la informație, organizații nonguvernamentale, biblioteci și centre educaționale) din cel puțin 50 de țări din Europa, Asia, Africa și să aducă online cel puțin 200.000 de persoane. Anul acesta, rețelele de telecentre implicate vor folosi instrumente noi de învățare, care vor sprijini temele de învățare inter-generațională, de angajabilitate în rândul tinerilor, îmbătrânire activă, participare civică, implicare socială și rolul femeilor în domeniul noilor tehnologii.

Campania Hai pe Net! este dedicată în primul rând celor care nu au mai folosit internetul până acum, dar încurajează și utilizatorii conectați să beneficieze din plin de o serie de aplicații și servicii online care să le îmbunătățească calitatea vieții. Un element de noutate este aplicația dedicată tinerilor, care își vor putea evalua abilitățile TIC în raport cu cerințele angajatorilor.

În perioada 26 – 30 martie, în intervalul orar 10.00-18.00, Biblioteca Judeţeană vă aşteptă la

  • Centrul de Informare Comunitară- Casa Baiulescu,
  • Sal@info – sediul central,
  • Secţia pentru Copii şi Tineret – Str. Iuliu Maniu nr. 6 şi
  • Filiala 2 – Str. Prunului nr. 41, sc. C,

cu o serie de activităţi dedicate campaniei.

În acest an, Bibliotecii Judeţene i s-au alăturat alte 18 biblioteci publice din judeţ: Bran, Cristian, Dumbrăviţa, Făgăraş, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Hoghiz, Homorod, Măieruş, Moeciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Răşnov, Săcele, Tărlungeni, Vama Buzăului, Voila, care vor derula activităţi similare.

Nu ocoli biblioteca, în martie ADUCEM BRAŞOVUL ONLINE!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: ,