Arhivă

Post Tăguit cu ‘muzee’

Final de proiect – Muzeul jocurilor din Chemnitz (Germania)

noiembrie 23rd, 2017 Fără comentarii

„Un muzeu într-o bibliotecă, o bibliotecă într-un muzeu”

Un parteneriat româno-german

 În rândurile următoare relatăm despre un proiect Erasmus+ desfăşurat în Germania, Polonia şi România, având jocul în centrul acţiunilor. Sub titlul sugestiv „Un muzeu într-o bibliotecă, o bibliotecă într-un muzeu” a debutat colaborarea dintre Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi Muzeul Jocurilor din Chemnitz, care este o iniţiativă a Centrului de cercetare pentru tineret şi mediu Solaris din Germania. Primul pas a fost făcut în perioada 6-13 ianuarie 2015 când a avut loc seminarul „Ce uneşte cu adevărat Europa – jocul” la Chemnitz, organizat de Centrul Solaris. A urmat în primăvara anului 2015 vizita tinerilor germani în România, la Braşov şi întâlnirea lor cu adolescenţii români prin intermediul jocurilor. Astfel, într-o primă fază, tinerii au experimentat şi interacţionat prin jocurile aduse şi puse la dispoziţie de Muzeul jocurilor în cadrul unei expoziţii interactive de jocuri intitulată sugestiv „Învaţă jucând – Joacă învăţând”.

Practic, Muzeul Jocurilor din Chemnitz a adus, expus şi oferit spre testat aproape 600 de jocuri în biblioteca destinată copiilor şi adolescenţilor din Braşov între 20 mai şi 20 iulie 2015. A fost o vară plină, în care jocurile aduse de muzeu au atras grupuri mari de participanţi. Atât clase de elevi însoţite de profesorii lor, cât şi grupuri mai mici de prieteni şi membri ai familiilor s-au jucat şi au descoperit bucuria jocului împreună. Jocurile erau din cele mai diverse domenii, pentru toate vârstele, satisfăcând toate gusturile şi interesele, de la cele care presupuneau abilităţi sportive la cele care cereau atenţie, logică şi imaginaţie. Biblioteca a devenit un spaţiu de joacă, experiment şi interacţiune, fiind plină de grupuri ce legau relaţii mai strânse prin jocuri. Astfel, biblioteca a oferit un spaţiu de divertisment şi învăţare prin joc ce a fost una dintre ofertele verii foarte căutate. Pentru o orientare şi înţelegere uşoară a regulilor de joc, s-au tradus instrucţiunile de folosire şi regulamentele jocurilor din limba germană în limba română, ceea ce a uşurat considerabil utilizarea lor.

Proiectul a contribuit la creşterea numărului de utilizatori ai bibliotecii, a vizitelor la bibliotecă şi implicit la creşterea vizibilităţii bibliotecii. Astfel, s-au semnat parteneriate cu 18 grădiniţe şi şcoli, care au adus 558 participanţi. Bbiblioteca a primit vizita a 22 grupuri organizate la sesiunile de joc, însumând 844 participanţi, precum şi alţi 820 participanţi individuali. În total, la sesiunile de jocuri au participat 1664 persoane dintre care 479 utilizatori cu vârsta până la 7 ani, 369 persoane cu vârste între 8-14 ani şi 816 participanţi cu vârsta de peste 15 ani. Parteneriatul a fost mai mult decât reuşit.

Faptul i-a încurajat pe partenerii germani să revină în următorul an, începând din 3 octombrie 2016, cu o serie nouă de jocuri educative la biblioteca din Braşov. Interesul tinerilor braşoveni pentru jocuri era foarte mare, iar întâlnirea cu adolescenţii germani pe tărâmul comun al pasiunii pentru jocurile educative a fost cu siguranţă o experienţă utilă.

Mai mult decât atât, începând din 2016, expoziția interactivă de jocuri a devenit itinerantă, proiectul s-a dezvoltat în întreaga Românie, caravana jocurilor ajungând în bibliotecile publice din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Tg. Jiu, Reşiţa, Timişoara şi Deva, precum şi la Muzeul din Alba Iulia. Pretutindeni, publicul a fost interesat şi bibliotecarii dedicaţi au organizat sesiuni de joc, punând accent pe valoarea educativă, stimularea creativităţii şi formarea spiritului de echipă. A fost o perioada plină, în care jocurile au colindat întreaga țară, bibliotecarii le-au preluat cu drag și le-au pus la dispoziția utilizatorilor lor, organizând întâlniri și sesiuni de joc cu tinerii germanofoni, cu cadrele didactice și clasele speciale de limba germană, ce au trăit experiența jocului,  a spiritului de echipă în concurs. A fost o provocare să ducem și să aducem jocurile, să intrăm în contact cu atâția colegi de breaslă, să facem posibilă întâlnirea publicului cu jocurile. Această perioadă de intensă caravană și implicare a luat sfârșit joi, 22 noiembrie 2017, în locul unde a început totul, la jucărioteca noastră. Oaspete drag a fost Grațiela Henning, legătura noastră și persoana care ne-a inspirat, manager de proiect și brașoveancă la origine. Împreună cu echipa de la jucărioteca Filialei nr. 6 pentru copii și tineret (Melania Butnariu, Melinda Dinu, Eugenia Ghimbășan și Claudia Popescu) și cu directorul Daniel Nazare, am povestit, am evaluat, am prezentat rezultatele și am făcut planuri de viitor, gândind colaborări în domeniul adolescenților, al științei și inovației. Mulțumim Grațielei, mulțumim Centrului de tineret și mediu Solaris și Muzeului jocurilor din Chemnitz pentru șansa acestui parteneriat, din care am învățat enorm, care ne-a fost util și care ne-a permis diversificarea ofertei noastre și dezvoltarea profesională și personală atât a noastră, cât și a publicului nostru.

Jocurile științifice de la Chemnitz vor fi prezente într-o expoziție și în cadrul SCIEFEST (24-26 noiembrie 2017) și începând din 1 decembrie va ajunge la Chemnitz expoziția de fotografii ale bibliotecilor publice, ediția 2017, coordonată de Biblioteca Județeană Brașov și dedicată activităților și serviciilor bibliotecilor publice din România pentru adolescenți: BibliotecAdolescenților. Punct și de la capăt, într-un parteneriat cu trecut bogat și viitor asigurat, sperăm noi, mereu, prin implicare și creativitate!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Cooperare în biblioteci pentru educaţie pe parcursul vieţii, bibliotecă digitală şi catalog naţional partajat

Raport despre întâlnirea „Programe de cooperare în biblioteci” organizată şi găzduită la Braşov, între 20-21 mai 2016, de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

 

Între 20-21 mai 2016, la Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov a găzduit întâlnirea profesională intitulată „Programe de cooperare în biblioteci”. Prima zi, 20 mai 2016, a fost dedicată prezentării şi diseminării rezultatelor proiectului LinkinJob: Job Hunting with the Help of Librarians. Practic, această primă parte s-a concentrat pe evaluarea impactului acestui proiect în care biblioteca judeţeană braşoveană a fost partener. A doua zi, 21 mai 2016, a fost o discuţie tematică despre proiectele recente legate de biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat în România. Au participat reprezentanţii Bibliotecii Naţionale a Românei (Claudia Şerbănuţă), ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti (director Mireille Rădoi), Institutului Naţional al Patrimoniului Bucureşti (Dan Matei), delegaţii din cinci biblioteci judeţene (Braşov, Brăila, Cluj, Dolj, Sibiu – director Adrian Neagu şi informatician Corina Ciuraru de la Brăila, director Sorina Stanca şi bibliotecar Simona Floruţău de la Cluj, bibliotecarii Cătălin Belu, Adriana Boboc, Adriana Fecioru de la Craiova, director Silviu Borş de la Sibiu), experţi în domeniul informatizării bibliotecilor (Liviu Iulian Dediu). În total, au participat 11 invitaţi. Regretăm că invitatul nostru din partea Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” Cluj nu a putut participa, deoarece contribuţia la discuţia despre biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat ar fi fost cu certitudine valoroasă.

Proiectul LinkINjob: Job Hunting with the Help of Librarians este un proiect finanţat prin programul european Erasmus +, în care lider de proiect este Biblioteca Metropolitană din Ljubljana, Slovenia, alături de partenerii săi, biblioteci publice din Austria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Lituania şi România. Proiectul a început în noiembrie 2014 şi se derulează până anul acesta în 2016. Bugetul total al proiectului a fost de 108.224 euro pentru cei 7 parteneri implicaţi.

Scopul proiectului este consolidarea pregătirii profesionale şi întărirea capacităţii inovative a şomerilor, susţinând Strategia Europa 2020. Echipa din România a Bibliotecii Judeţene a cuprins 8 membri activi pe durata proiectului. Practic, activităţile din proiect au fost diverse. Întâi, s-a realizat un studiu asupra caracteristicilor pieţelor de muncă şi a şomerilor din cele 7 state europene, precum şi a nevoilor lor specifice, în funcţie de ţară. Apoi bibliotecarii au fost instruiţi ce fel de servicii să ofere şi cum să îi pregătească pe şomeri astfel încât să îi ajute şi să îi stimuleze să fie creativi. S-a pus la punct o curriculă, extrem de profesionistă, pentru bibliotecari, utilă de aplicat şi urmat în cazul în care bibliotecile publice decid să susţină politicile sociale de integrare a şomerilor şi asigurând sustenabilitatea proiectului după încheierea lui. Cursul pentru bibliotecari a fost intens şi consistent, fiind livrat de experţii austrieci de la Biblioteca publică din Linz, mai precis de la Wissensthurm, Turnul Ştiinţei fiind o structură specializată în programe de educaţie pentru adulţi, dotată cu personal şi care oferă circa 3000 de cursuri pe an publicului. Ulterior, bibliotecarii au oferit cursuri şomerilor din fiecare ţară şi anume competenţe de computer pentru şomeri, cursuri de educaţie financiară, antreprenorială, iniţiere în completarea unui CV şi susţinerea unui interviu în faţa angajatorului etc.

Un alt produs al proiectului a fost e-ghidul de bune practici şi exemple de activităţi pentru şomeri, aici realizându-se o sinteză a programelor oferite deja de biblioteci publice din aceste ţări în sprijinul şomerilor. Din România exemplele de bune practici şi activităţi de bibliotecă destinate şomerilor au fost proiectul „Cum să cauţi o carte … de muncă” (Biblioteca Judeţeană Cluj) şi BaniIQ, un program de educaţie financiară creat de Visa. Acestea au fost urmate de activităţile susţinute în proiect, descrise după o reţetă standard. Detalii despre proiect găsiţi pe site-ul www.linkinjob.eu. Tot acolo sunt disponibile produsele proiectului – curricula pentru bibliotecari şi e-ghidul în limba engleză, iar la final vor exista şi în limbile tuturor partenerilor. Traducerea e-ghidului şi curriculei în limba română se află în desfăşurare.

Întrebările invitaţilor au vizat chestiuni de buget, etapele proiectului şi parteneriatului, s-a prezentat în chip lămuritor şi detaliat expertiza instructorilor austrieci,  dar mai ales despre impactul proiectului, ce efect au avut cursurile, cum pot fi ele adaptate pentru biblioteci şi populaţia locală, cum te ajută formularele de CV de tip european, care sunt presetate şi au detalii clare ce fel de informaţii să competezi, aplicaţiile inteligente care generează un CV, în ce măsură cursul este util atât bibliotecilor mari cât şi mici. De exemplu, Dan Matei a întrebat dacă am observat că anumite lucruri din curs şi ghid se potrivesc atât bibliotecilor din oraşe, cât şi celor din mediul rural. Experienţa pe teren a demonstrat cum completarea unui CV şi instruirea în utilizarea unui card de bancă sunt utile atât pe scară largă, cât şi la scala unei localităţi mici. Prezentarea a fost presărată cu întrebări, dialogul s-a legat firesc, invitaţii au interacţionat cu echipa gazdă, iar la final au completat un formular privind impactul unor asemenea proiect şi au dat feedbackul lor.

A doua zi, 21 mai 2016, s-a discutat despre Biblioteca digitală a României şi proiectele de catalog naţional partajat. Moderatorul secţiunii a fost Dragoş Neagu, care a sintetizat reperele în munca de digitalizare în România. În domeniul bibliotecilor, discuţiile despre biblioteca digitală au început în 2000, în 2008 s-a finalizat o primă listă a colecţiilor digitale la nivel de sistem de biblioteci (publice, universitare, muzee) precum şi un set minim de reguli şi standarde fixate de Comisia de automatizare şi informatizare biblioteci a ANBPR. Deşi primul document, regăsibil online pe pagina de internet a Bibliotecii Naţionale a României, este teoretic util, el este incomplet şi depăşit şi s-a încercat actualizarea lui. Ar fi nevoie neapărat să fie reluat, fiindcă datele sunt complet schimbate şi imaginea despre patrimoniul digitalizat în biblioteci s-ar îmbunătăţi. În 2014 Institutul Naţional de cercetare – dezvoltare în informatică a început colaborarea cu National Information Society Agency din Korea de Sud, realizată prin compania LG. Cooperarea a avut o extindere pentru biblioteci publice în 2015 şi a urmărit realizarea unui studiu, pe baza experienţelor de până acum ale bibliotecilor româneşti, pentru definirea unui model de Bibliotecă Naţională Digitală a României, având integrată componenta de catalog naţional partajat. Propunerea acestui model s-a făcut în luna martie 2016 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti. Implementarea acestui set teoretic de reguli depinde de accesarea ulterioară de fonduri necesare atât pentru aplicarea lui, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii lui.

A urmat Dan Matei care a prezentat proiectul culturalia.ro, o platformă de bibliotecă digitală integrată, cu funcţii de catalog naţional partajat, care ar reuni colecţiile arhivelor, bibliotecilor şi muzeelor, ar oferi puncte de acces unice la obiect, carte, document pe o temă comună şi ar fi un agregator naţional pentru Biblioteca Digitală a României. Proiectul a fost inspirat de Institutul Naţional al Patrimoniului, este manageriat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Unitatea de Management a Proiectelor care poate aplica pe linia de finanţare E-cultura 2016-2020 de la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, finanţare în valoare de 10 milioane euro. Dan Matei a convins echipa de proiect să preia ideea proiectului şi să se implice cu argumentul că prin proiect se vor atinge ţintele de ţară pe care România şi le-a asumat pentru digitalizarea culturii în portalul Europeana. Proiectul se află în momentul analizei ofertelor pentru studiul de fezabilitate. Platforma este gândită pentru a colecta datele de la arhive, muzee şi biblioteci, prin intermediul unor parteneriate şi consorţii care vor stabili termenii înţelegerilor. Dan Matei a expus cum anume a gândit tehnic şi cum va fi funcţional acest proiect, cum se vor evita duplicările şi se va ajunge la rezultate coerente şi la acurateţea lor. Proiectul este ambiţios şi presupune un volum uriaş de muncă, mai ales în descrierea datelor bibliografice. Aici este evident nevoie de implicarea unor echipe de experţi bibliotecari, arhivari, muzeologi şi muzeografi. Modelul propus de colaborare este cel statuat de OCLC, care are echipe de bibliotecari cu grade diferite de expertiză, ce controlează acurateţea datelor introduse. Sugestia lui Dan Matei a fost implicarea celor mai buni practicieni bibliotecari, pe bază de contract şi cu plată pentru munca lor. S-au discutat chestiuni tehnice, de reţea şi servere, cele mai sustenabile şi sigure soluţii de hosting, mentenanţă şi back up, parteneriate şi negocierile iniţiate, posibilitatea de a implica experţii catalogatori din biblioteci, canalul de comunicare cu aceştia,care este posibila legătură între cele două experienţe prezentate (modelul de bibliotecă digitală naţională definită în cooperarea română-coreeană şi culturalia.ro).

Concluziile au fost următoarele: tehnic şi financiar este posibilă realizarea platformei culturalia, dar este dificil ca experţii să intervină acum în momentul depunerii ofertelor tehnice de către participanţii la licitaţia pentru studiul de fezabilitate. Totuşi, discuţiile sunt deschise şi posibile, iar modelul definit deja de coreeni la comanda românilor şi lansat la BCU Bucureşti poate fi o utilă sursă de inspiraţie pentru studiul de fezabilitate. Ar fi recomandabil să se ţină cont de el în elaborarea studiului de fezabilitate. Implicarea bibliotecarilor experţi în catalogare este realizabilă cel mai bine prin intermediul asociaţiilor profesionale şi ar fi un câştig pentru breaslă şi un plus de valoare profesională să evităm implicarea unor persoane lipsite de experienţă şi profesionalism şi să influenţăm direct acurateţea datelor. Dezbaterile au fost intense, întrebările multiple, s-a încercat definirea cât mai clară a aspectelor pentru a înţelege cât mai bine amploarea proiectului culturalia, efectele şi riscurile lui şi pentru a ştii ce avantaje oferă şi cum să evităm dezavantajele.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Muzeul de Istorie Braşov şi pedagogia muzeală

aprilie 19th, 2016 Fără comentarii

Săptămâna trecută, vineri, în 15 aprilie 2016, s-a deschis o nouă expoziţie găzduită de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Este vorba de expoziţia Secretele Egiptului antic, organizată de EMagic. De fapt, este un bun exemplu de pedagogie muzeală şi de expoziţie adaptată vârstei copiilor, fiind destinată celor între 6-14 ani. Expoziţia constă în diferite obiecte (haine, costume), machete la dimensiuni mari (sarcofage, minitemple, corturi cu desene şi hieroglife), materiale (jocuri de puzzle, substanţe cosmetice) şi replici puse la îndemâna vizitatorilor copii. Aceştia află informaţii despre civilizaţia egipteană antică prin experimentare, îmbrăcând costumele croite după moda egipteană, încercând să se culce în sarcofage, vizitând şi luminând cu lanterna templul instalat în muzeu, continuat cu un cort decorat cu hieroglife, completând un puzzle uriaş şi refăcând un perete cu fresce etc.  Ca adult, sigur că nu am întârziat prea mult în expoziţie, dar am ieşit cu sentimentul de bucurie că avem în sfârşit o expoziţie gândită special pentru copii, ce poate să îi apropie de istorie. În Braşov, muzeele au module de educaţie şi pedagogie muzeală (ateliere la Casa Mureşenilor, Etnografie şi Civilizaţie Urbană, scriere si caligrafie veche la Istorie, vizite ghidate la Muzeul de Artă, expoziţia de desene tot aici), dar nu dispun de spaţii pentru pedagogie muzeală cu copiii şi mai ales nu au expoziţii adaptate pentru această vârstă. Realitatea de care am devenit conştientă de câţiva ani este că avem expoziţii pentru adulţi vizitate probabil majoritar de copii. Este trist. Mai ales că am observat constant efortul celor din România (Muzeul Grigore Antipa) şi de peste hotare de a organiza nu numai programe, dar şi spaţii speciale pentru copii, cum este cazul Muzeului holocaustului din Varşovia, un muzeu sumbru, dar cu două camere luminoase de joc şi replici adaptate pentru copii. Casa Mureşenilor excelează în programe de pedagogie muzeală, cu parteneri diferiţi şi voluntari, creând chiar şi o valiză cu replici pe care o itinerează în şcolile din judeţ şi oraş în cadrul unui proiect.   Dar a avut doar expoziţii temporare dedicate copiilor. Desigur, expoziţia despre Egipt este o expoziţie organizată de o asociaţie, itinerată în oraşul nostru şi găzduită doar de Muzeul de Istorie. Însă ea poate fi ocazia să gândim organizarea de spaţii speciale pentru copii, de expoziţii permanente şi/sau periodice potrivite pentru vârsta lor.  Situaţia muzeelor în Braşov nu este deloc roză, problema spaţiilor fiind acută pentru multe din ele. Iată de ce apreciez expoziţia itinerantă Secretele Egiptului antic, chiar dacă şi în cazul ei spaţiul s-a dovedit insuficient.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: , ,

Premii pentru cultura braşoveană

ianuarie 13th, 2016 Fără comentarii

Am primit un anunţ de la Consorţiul Cultural Corona Braşov. Începând din 6 ianuarie până în 1 februarie, puteți face nominalizările Dumneavoastră la Premiile Anului 2015 în Cultură la Brașov. Avem o categorie nouă – Debut, și o nouă modalitate de constituire a juriului.
Regulament
Art. 1. Consorțiul Cultural Corona organizează Premiile Anului în Cultură la Brașov, eveniment menit să confere recunoaștere publică celor mai valoroase evenimente și producții cultural artistice dintr-un an calendaristic.
Art. 2. Categoriile competiției PAC Brașov sunt următoarele: Cartea anului, Proiectul muzical al anului, Expoziția anului, Proiectul cultural al anului, Concertul anului, Spectacolul teatral al anului, Festivalul anului, Organizația culturală a anului, Debut, Personalitatea culturală a anului.
Art. 3. Nominalizările la aceste categorii pot fi făcute de persoane fizice sau juridice cu activitate în domeniul cultural. Nominalizările se fac în scris, în format electronic, la adresa de poștă electronică consortiulculturalcorona@gmail.com
Art. 4. Nominalizările trebuie să conțină următoarele informații: Nume/Denumire organizație, Denumire proiect, Scurtă descriere – concept, perioadă, activități, beneficiari, impact, rezultate (maxim o pagină), Martor foto/video (link adresă site), Dosar de presă (link bază de date online). Lista finală de nominalizări va fi stabilită de Consorțiul Cultural Corona.
Art. 5. Dosarele de nominalizare vor prezenta proiecte, persoane sau organizații din intervalul 1 ianuarie 2015 – 1 februarie 2016.
Art. 6. Jurizarea se face de către un grup de specialiști și oameni de cultură din afara Brașovului, care vor proveni din uniunile de creație și asociațiile profesionale recunoscute: Uniunea Teatrală din România UNITER, Uniunea Artiștilor Plastici din România UAP, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România UCMR, Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România ANBPR, Rețeaua Națională a Muzeelor din România RNMR, Uniunea Arhitecților din România UAR, Uniunea Scriitorilor din România. Președinția juriului va fi asigurată de un reprezentant al Consorțiului, fără drept de vot. Fiecare membru al juriului va trimite notele sale prin poștă electronică, notele vor fi cuprinse între 1 și 5, 5 fiind nota maximă. Secretariatul jurizării va fi asigurat de Consorțiul Cultural Corona. Fiecare nominalizare va fi notată, iar câștigătorul la fiecare categorie va organizația, persoana sau proiectul care va întruni media aritmetică cea mai mare a tuturor notelor acordate de membrii juriului.
Art. 7. Jurizarea se face în primele două săptămâni din luna februarie.
Art. 8. Gala Premiilor Anului în Cultură va avea loc în a treia zi de luni din luna februarie a anului 2016.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Ce te învață muzeele?

Suntem în preajma Nopții europene a muzeelor. De Noaptea muzeelor, într-un interval orar al serii, peste orele obișnuite de program, publicul poate vizita gratuit sau la un preț modic, expozițiile și colecțiile de muzeu și este invitat să asiste și să participe la diferite evenimente culturale și de divertisment. Zilele acestea mi-am dat seama că experiența mea de vizitator împătimit de expoziții și muzee mi-a conferit un atu. Acela de a ajunge să știu și să recunosc obiecte și piese artistice și de mobilier din diferite epoci, să identific stiluri, să apreciez o pictură, să văd un detaliu, dar mai presus de toate m-am obișnuit cu eleganța, bunul gust și rafinamentul unui tablou, unei ambianțe, al unor obiecte, am învățat să prețuiesc decența, sobrietatea și simplitatea cu care își decorau oamenii din trecut casele. Nu mi-am dat seama până acum, dar muzeele m-au influențat. Deși, personal, nu doresc să îmi transform locuința într-un muzeu, nu mă grăbesc să cumpăr cel mai nou obiect de decor ambiental. În plus, cu toate că nu îmi place muzeificarea și decontextualizarea obiectelor din muzee, ajungându-se să se expună piese fără să mai cunoști contextul și nevoia care le-au creat, tehnica și tehnologia lor, la ce și cum se foloseau, nu poți nici măcar ghici cât de importante sau de banale erau pentru oamenii de atunci, pierzându-se o întreagă memorie și experiență de viață, totuși obiectele acestea disparate m-au învățat ceva. M-au învățat să le disting, să le observ,  m-au învățat să fiu critică, pretențioasă și ambițioasă, mi-au dat independență de gândire și nu m-am entuziasmat de designul modern și funcționalitatea obiectelor moderne de decor, pe scurt m-au învățat mai ales să le văd și să îmi însușesc eleganța și rafinamentul pe care le respiră. Știu acum că muzeele sunt utile în viață, că te modelează ca persoană și gusturi, îți dau o perspectivă și te poți sprijini pe ele pentru a-ți umple viața cu rost și a o face mai bună cu siguranță. Vizitați muzeele și veți avea surprize plăcute!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Raport despre deschiderea datelor în domeniul culturii

februarie 7th, 2015 Fără comentarii

Astăzi, 6 februarie 2015, a avut loc întâlnirea dintre reprezentanții Fundației pentru o societate deschisă și Asociației MetruCub Resurse pentru cultură cu specialiștii din diferite instituții de memorie și patrimoniu (biblioteci, arhive și muzee). Au participat colegi din Bibliotecile Județene Brașov și Sibiu, de la bibliotecile publice din județ (Moieciu, Prejmer, Râșnov, Săcele și Tărlungeni), Arhivele Naționale Direcția Județeană Brașov, Muzeul de istorie Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor și Muzeul ASTRA Sibiu. Delegații și invitații noștri – Ovidiu Voicu, Bianca Floarea și Raluca Pop – au explicat ce înseamnă date deschise, legislația ce guvernează domeniul, inițiativele de politici publice, precum și exemple din domeniul culturii pe plan internațional, de pildă British Library și Rijksmuseum, și impactul avut de deschiderea datelor către public. S-au dezbătut diverse probleme legate de strategii și directive, de stadiul digitalizării patrimoniului și accesibilizării lui în România, despre avantajele și dezavantajele deschiderii datelor. Dezbaterea a fost animată, bibliotecarii și muzeografii au adus exemple interesante din munca și experiența lor, atât negative cât și pozitive. Reprezentantul Arhivelor a subliniat etapele prin care vor trece – accesibilizarea fondurilor și colecțiilor (inventare și regeste), selecția materialelor de digitalizat și descrierea lor, în sfârșit scanarea lor. Bibliotecarilor locali li s-a oferit exemplul proiectelor de istorie locală, pentru a mobiliza comunitatea și a colecta arhivele locale. Dincolo de definițiile din materialele prezentate, ce vor fi disponibile online, am reținut două observații la care trebuie să ne gândim: atitudinea generală a bibliotecilor și mai ales a muzeelor este reticentă față de deschiderea datelor, observându-se poziția de a considera informațiile ca fiind personale și nu publice, personalul identificând necesitatea de a le proteja pentru a nu deveni din ale lor ale noastre, ale tuturor. O altă idee interesantă pe care am reținut-o a fost aceea că deschiderea datelor nu contribuie numai la susținerea dezvoltării locale, a economiei și a sectorului industriilor creative, dar și la animația socio-culturală a comunității, la crearea unei legături interactive între instituții și publicul lor, la mobilizarea și fidelizarea comunității în jurul patrimoniului propriu și față de instituții. În final, remarcându-se corect că România a făcut puțin în domeniul digitalizării patrimoniului, prin urmare este prematur să vorbim de deschiderea datelor culturale, s-a afirmat că aceasta poate fi o oportunitate, întrucât vom implementa programe de digitalizare în format deschis direct, nemaifiind obligați la transformarea datelor din format închis într-un format nou, de tip Open Source. Echipa de profesioniști au reușit să realizeze un eveniment interesant, iar în perspectivă se pregătesc alte două evenimente la București, la Biblioteca Națională a României, în 20 februarie o nouă dezbatere în cadru larg despre deschiderea datelor culturale, cu invitați străini, iar în 11 martie Hackathon, un eveniment internațional de programare și instruire în programare.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Școala, oferta culturală de bază și crema de pe tort

februarie 4th, 2015 Fără comentarii

Din când în când sunt martoră la discuții despre școală, instituțiile de cultură (mă refer mai ales la biblioteci și muzee) și organizații non guvernamentale din domeniul educației, culturii și spectacolelor. Sunt dialoguri sau mai degrabă monologuri critice reciproce. Nu se mai face școală, copiii și tinerii nu au educație, cadrele didactice nu sunt interesate de educația în afara școlii, instituțiile de cultură sunt bugetare, nu fac nimic, nu sunt active etc. Vă sună cunoscut? Cum eu vin dintr-un sistem, al instituțiilor de cultură subvenționate public de buget, sigur că eu cunosc situația din interior. Dincolo însă de de disfuncționalitățile de comunicare între școală, instituții și ong-uri, aș vrea să vorbesc despre ce ne apropie. În principiu, biblioteca publică și muzeele, instituțiile de spectacol și asociațiile de orice fel nu se pot plasa în afara învățământului. Noi completăm școala cu informațiile și resursele noastre, dar nu am putea să ne desfășurăm activitatea fără instrucția de bază și educația școlară. Acolo în școală crește și se formează clientul nostru, acolo se educă, mintea și spiritul lui se deschid și se ascut. Desigur, oferta noastră nu se mărginește la publicul școlar, ne adresăm adulților, vârstnicilor, tuturor indiferent de statut social ori etnie, religie șamd. Ceea ce oferim noi este o ofertă culturală de bază, carte pentru toți, colecții și expoziții din patrimoniul cultural local, la care se adaugă expoziții itinerante. Suntem instituții de memorie, ce valorificăm ceea ce avem și cultivăm mai ales identitatea locală. Un oraș care dispune de filarmonică, teatru, operă oferă locuitorilor șansa săptămânală de spectacole, să zicem o rație de concerte, piese de teatru, spectacole de operă. Este o ofertă de bază, esențială nevoilor culturale, absolut firești, alături de celelalte nevoi. Chiar dacă avem buget, acesta este insuficient cel mai adesea, astfel încât reușim să acoperim doar aceste nevoi culturale de bază. Ne-ar plăcea ca oferta noastră să nu fie doar cea de bază, ci să facem evenimente de impact, care să atragă public, să intereseze mediul de afaceri, să unim cât mai multe segmente sociale din comunitate. Nu întotdeauna reușim. Dar eu cred că izbutim să formăm un public, un consumator care apreciază cartea, expozițiile, spectacolele, concerte, să dezvoltăm un gust, o foame, un interes, o curiozitate, aceasta din urmă esențială. Iar acest public îl recrutăm majoritar din absolvenții școlilor.
Prin crema de pe tort eu înțeleg evenimentele și activitățile asociațiilor și organizațiilor non guvernamentale de profil. Acestea au generat și generează în ultimii ani evenimente interesante, de mare deschidere, ce depășește pragul serviciilor culturale de bază, reușind să mobilizeze resurse, public și fonduri non bugetare. Cine participă la evenimentele lor? Aș zice, majoritar, același public educat în școală și a cărui curiozitate a fost stârnită de oferta culturală de bază a instituțiilor din sectorul bugetar. Din punctul meu de vedere, este clară interdependența dintre cele trei nivele și ce le apropie de fapt, interesul comun de a crea și avea o ofertă culturală coerentă, diversă și de calitate. Ce ne desparte? O parte din acuzațiile ong-urilor la adresa instituțiilor sunt reale – ne mișcăm greu, avem o inerție mare, lentoarea birocrației este evidentă, iar oamenii din sistem se lasă adesea copleșiți de instituție, nu mai văd pădurea din cauza crengilor. Sper că vom putea depăși aceste bariere prin viziune, deschidere și muncă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Servicii noi de muzee

Postez o informaţie interesantă, care ne poate inspira şi care mie mi-a stârnit admiraţia pentru creativitatea dovedită de muzeu
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe are plăcerea de a anunţa deschiderea unei noi expoziţii temporare, începând cu luna iunie a.c., realizată în colaborare cu Asociaţia Art&Co şi Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANV), finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Prin expoziţia Atinge Istoria MNCR îşi propune să promoveze patrimoniul cultural muzeal publicului nevăzător, prin realizarea unui tur expoziţional pentru 2 din expoziţiile sale, Aşezarea preistorică Păuleni Ciuc Dâmbul Cetăţii şi Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe, devenind, de asemenea, a 2-a expoziţie din ţară special adresată acestui grup ţintă.

Atinge Istoria este un tur muzeal special adresat persoanelor nevăzătoare dar şi o alternativă pentru turul muzeal clasic, propunând folosirea simţului tactil drept mijloc de comunicare şi cunoaştere atât publicului nevăzător cât şi publicului larg.
Având în vedere ineditul proiectului, faptul că se adresează atât publicului cu nevoi speciale cât şi publicului larg – invitând la explorarea patrimoniului cultural al MNCR prin simţul tactil, considerăm că proiectul este important atât la nivel regional cât şi naţional.

Prin intermediul acestui proiect ne adresăm în primul rând persoanelor nevăzătoare şi slab văzătoare din judeţele Covasna, Harghita şi Braşov, pentru care vom asigura transportul la sediile muzeului.

Exponatele vor fi însoţite de pliante în limbaj Braille, în limbile română şi maghiară, cât şi de un ghidaj audio, de asemenea bilingv, care va fi inscripţionat pe CD-uri şi va fi oferit vizitatorilor, în locul pliantului tipărit.

Expoziţia va fi deschisă în perioada iunie – iulie 2012, fiind etalată la sediile noastre din Sf. Gheorghe, jud. Covasna: la sediul central, din str. Gábor Áron nr. 16, şi la Prima Şcoală Românească, din str. Váradi József nr. 38. Aceasta cuprinde 4 machete tridimensionale, care prezintă câte o sală sau cel mai important element al uneia dintre sălile muzeului. Pe lângă machete sunt etalate şi piese tridimensionale, replici în mărime naturală ale unor obiecte preistorice din ceramică, os, corn şi piatră, cât şi ale unor instrumente de scris şi accesorii folosite de elevi în secolele XIX – XX: o tăbliţă neagră, cretă, călimară, toc cu peniţă.
Ataşat vă trimitem o prezentare a proiectului în imagini şi materialele de promovare ale expoziţiei în format electronic.

Vizitarea expoziţiei este gratuită.
Deschiderea va avea loc în data de 14 iunie, la orele 14:00. Vă aşteptăm cu drag!

Parteneri media:

ArtClue: Eastern Europe Art Magazine ( www.artclue.net), Asociatia Opus, Ceaşca de Cultură (www.ceascadecultura.ro), Hotcity ( www.hotcity.ro), Întorsura Buzăului (www.intorsura.ro), Mesagerul de Covasna (www.mesageruldecovasna.ro), Metropotam (www.metropotam.ro ), Modernism: Tabloid de Artă şi Stil ( www.modernism.ro), Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” ( www.antipa.ro), Observatorul de Covasna (www.covasnamedia.ro), Online Gallery: Pixels of Culture (www.onlinegallery.ro), Radio ItsyBitsy (www.itsybitsy.ro ), Radio România Cultural (www.radioromaniacultural.ro), Salut Bucureşti (www.salutbucuresti.ro), Senso TV (www.sensotv.ro/arte), TVR Cultural Vernisaje: Art Events Romania ( www.vernisaje.com), WebCultura (www.webcultura.ro), TATAIA: Folclor contemporan (www.tataia.net)

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi, la tel/fax: 0267-314139; Mobil: 0735561675 sau prin e-mail: deakandrea.mncr@gmail.com.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Masa rotunda Biblioteci, arhive, muzee

Se stie despre colaborarea interinstitutionala existenta intre arhive, biblioteci si muzee, functionala si aplicabila in statele europene si pe continentul american si nu numai. Acolo institutiile memoriei s-au grupat profesional intr-un cadru in care coopereaza pe teme comune de administrare, gestiune a informatiilor, conservare preventiva si mai recent prezervare digitala. Comunicarea si schimbul de experienta, dar mai ales abordarea impreuna a chestiunilor care ii privesc deopotriva sunt firesti. In Romania aceasta abordare este ingreunata de separatisme administrative, institutionale si legislative. Dincolo de dificultati, multi dintre noi am sesizat ca avem interese comune si problema ne-a preocupat, chiar daca tangential. Unele apropieri s-au facut, in interiorul acestor institutii. La randul meu, m-a framantat problema cooperarii si mi-am dorit un dialog cu colegii mei din arhive si muzee. Acesta a fost motivul pentru care am gandit o masa rotunda pentru delegatii tuturor institutiilor memoriei din Brasov in cadrul Saptamanii Nationale a Bibliotecilor si am propus colegilor mei sa participe la aceasta intalnire. Institutiile brasovene au confirmat participarea si miercuri, 25 aprilie, reprezentantii arhivelor, bibliotecilor si muzeelor brasovene au discutat impreuna o agenda comuna, axata pe crearea de resurse profesionale pe un blog comun si organizarea unei expozitii de impact pentru brasoveni in anul 2013, in care toate institutiile sa expuna un valoros si semnificat obiect de patrimoniu pentru oras. Au fost prezenti colegii de la Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale Brasov, Biblioteca Judeteana Brasov, Biblioteca Universitatii “Transilvania” Brasov, Muzeul Casa Muresenilor, Muzeul Judetean de Istorie, Muzeul din Schei. Am remarcat atitudinea deschisa si interesata a participantilor, care au raspuns ca isi doresc o asemenea cooperare si ca li se pare oportuna, desi sigur dificil de gestionat. Ne-am raliat ideii de a organiza o expozitie de anvergura, comuna, intr-un spatiu public, neutru si neconventional care sa promoveze patrimoniul brasovean si institutiile participante. Sper ca este un inceput pentru trio-ul Biblioteci, arhive, muzee = BAM si la noi!


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)