Arhivă

Post Tăguit cu ‘lectura’

Maratonul de citit – Librăriile Humanitas

aprilie 18th, 2014 Fără comentarii

Ai o carte pe care vrei s-o împarţi cu ceilalţi de Ziua Mondială a Cărţii? Ți-e dor să citeşti cu voce tare? Sau să te implici social prin lectură?

Pe 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărţii, Librăria Humanitas şi Booktopia.ro te invită la Maratonul de citit. Tu citeşti – şi noi donăm! Pentru fiecare participant la maraton, dăruim o carte cuiva care are nevoie de ea. Dacă ştii o bibliotecă din zona rurală aflată în dificultate sau dacă ai o altă cauză pe care am putea s-o sprijinim, scrie-ne la contact@booktopia.ro. Ne dorim să alegem împreună la cine vor merge cărţile!

Tot ce trebuie să faci este să vii miercuri, 23 aprilie, la cea mai apropiată librărie Humanitas (le găseşti aici pe toate), și să citeşti un fragment dintr-o carte pe care o consideri importantă – şi ţii morţiş s-o împarţi cu ceilalţi.

Şi mai e ceva: pe 23 aprilie, tu faci programul librăriei. Înscrie-te la Maratonul de citit, cheamă-ţi prietenii şi stăm până-n noapte să ascultăm fragmente din cărţile tale preferate. Dacă te înscrii pe www.booktopia.ro la maraton (ai nevoie de cont), primeşti 20% la toate cărţile din librărie. Cu alte cuvinte, cu cât se citeşte mai mult, cu atât prelungim reducerea pentru toţi cei care ne trec pragul. Pregătim multe alte surprize şi invitaţi de seamă în fiecare librărie Humanitas.

Le mulţumim editurilor partenere în această campanie: Polirom, RAO, Litera, Curtea Veche Publishing, Nemira, Humanitas, Humanitas Fiction şi Humanitas Multimedia.

Dacă întâmpinaţi probleme cu înscrierea la maraton sau aveţi alte întrebări tehnice legate de platforma Booktopia, persoana de contact este Marcia (marcia@booktopia.ro), iar pentru orice întrebări legate de campanie, îi scrieţi lui Bogdan (bogdan.baciu@humanitas.ro).

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura, Evenimente Tags: ,

Club de carte la M8

Dacă la ultima întâlnire din 12 martie, membrii Clubului de lectură de la Galeria M8 au discutat despre literatura de anticipaţie ştiinţifică, mai precis romanul Căderea nopţii de Isaac Asimov şi Silverberg, apărut în 1990 (la noi în traducerea de la editura Teora), următoarea întâlnire, ce va avea loc marţi, 25 martie, va dezbate nuvela La Grandiflora de Gib Mihăescu. Toţi doritorii sunt aşteptaţi să participe. Chiar dacă nu au citit povestirea.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura, Evenimente Tags: ,

21 martie – Ziua internaţională a poeziei

Ziua Internaţională a Poeziei se sărbătoreşte anual, la 21 februarie, începând din 1999, ca recunoaşteere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. De aemenea, Ziua Internaţională a Poeziei urmăreşte să susţină creaţia poetică, stabilirea unui dialog între poezie şi alte genuri ale creaţiei, editarea şi promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor, evidenţiind astfel dictonul lui Delacroix: "Nu există nici o altă artă fără poezie." În cele din urmă, este promovată imaginea poeziei în mass-media, astfel încât această formă de artă să fie văzută ca un mijloc de afirmare a identităţii unei societăţi. Irina Bokova, directorul general al UNESCO, marcând Ziua Internaţională a Poeziei în anul 2013, spunea: "Poezia este una dintre cele mai pure expresii ale libertăţii lingvistice. Este o componentă a identităţii popoarelor şi întruchipează energia creatoare a culturii datorită posibilităţii de a fi reînnoită continuu.

Cu acest prilej Biblioteca Engleză a organizat o miniexpoziţie frumoasă, care merită toată atenţia.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Invitatie la lansare de carte si dezbatere

februarie 13th, 2014 Fără comentarii

Am placerea sa va transmit o invitatie la o lansare de carte si dezbatere ce vor avea loc la sfarsitul acesta de saptamana. Spun placere pentru ca eu am citit Memoriile principelui Nicolae Sutu si stiu ca este o carte uimitoare. Nicolae Sutu este fiul domnitorului fanariot Mihail Sutu care ocupa tronul Principatelor Romane in primele decenii ale secolului al XIX-lea. Nicolae se situeaza intre fanarioti si modernitate, este un intelectual erudit, cititor de literatura si politica, vorbeste mai multe limbi, motiv pentru care se afirma in diplomatie, deprinde arta guvernarii si mai ales a finantelor in posturi de conducere in Moldova. Este apreciat, admirat, iubit si urat deopotriva, dar nimeni nu ii poate face nimic pentru ca are una dintre cele mai mari calitati – profesionalismul. Este un om al inceputurilor de drum, fiind o minte deschisa, europeana, ironic pana la causticitate, cunoscator fin al obiceiurilor conservatoare si al acceselor liberale. A fost mereu un om intre liberalism si conservatorism, incercand sa pastreze balanta in echilibru. Iar memoriile sale scrise in 1871 in franceza au fost citite, savurate pentru suculenta lor si sigur le veti aprecia pentru caracterul literar si frumusetea exprimarii, evidenta chiar si in traducerea romaneasca. Pe scurt, Nicolae Sutu si memoriile sale sunt un reper.

Daca va spun ca editorul si cea care va prezenta cartea este doamna Georgeta Filitti, istoric distins, atunci lansarea si dezbaterea vor fi un eveniment deosebit garantat 100 %.

Mai jos aveti invitatia din partea organizatorului, Libraria Humanitas Brasov.

Librăria Humanitas din Braşov vă aşteptă sâmbătă, 15 februarie, ora 18.00, la o dezbatere despre liberalism şi conservatorism în epoca marilor alegeri: „Memoriile Principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei, 1789-1871“ cu Georgeta Filitti, Nicolae Pepene şi Daniel Nazare.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Carte versus internet sau obiceiul necititului?

februarie 10th, 2014 Fără comentarii

Sintagma carte versus internet este binecunoscută și s-a vehiculat mult în analizele, de multe ori ad hoc, privind lipsa de interes pentru carte și lectură. Personal, nu cred că internetul și computerul au un efect atât de negativ pentru economia cărții și a cititului. Poți citi o carte pe hârtie, dar și pe computer, iar internetul oferă acces rapid la o multitudine de surse de informație, site-uri, portaluri, dicționare online, instrumente de lucru, programe de învățare și de educație. De cele mai multe ori, internetul este o resursă reală de informație, cu condiția să discerni și să selectezi cu spirit critic datele. Cred că deficitul de lectură are o cauză mai profundă, mai precis generalizarea obiceiului necititului. Mă refer atât la ceea ce se întâmplă în familie, în școală, dar și după terminarea studiilor. Nu există practica lecturii, se citește obligat pe durata școlii, după absolvire concepția dominantă este că nu mai ai nevoie să citești. Lectura nu este parte din codul interior al individului, nu se simte nevoia ei. Desigur, nu există politici care să susțină și să încurajeze lectura la nivelul ministerelor de resort, la nivelul bibliotecilor pe toate palierele și al asociațiilor lor profesionale. Sunt unele inițiative meritorii, locale și naționale – aici mă refer la unele posturi de radio -, dar nu sunt suficiente. Obiceiul necititului mi se pare foarte grav, cu atât mai mult cu cât contribuie la diferențele sociale dintre mediul urban și cel rural și chiar la segregarea socială între cartierele unui oraș. Ar fi cazul să nu ne mai plângem, să nu dăm vina pe avansul tehnologiei și pe internet și să devenim conștienți de realitate. Campaniile de lectură sunt singura soluție, după părerea mea. De asemenea, trebuie să folosim tehnologiile informației și comunicării și avantajele oferite de ele, să creem resurse deschise și accesibile pe internet, să utilizăm internetul pentru valoarea lui educațională și de comunicare, pentru a ne actualiza mesajul.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.0/5 (2 votes cast)

Lansare de carte la Librăria Humanitas

februarie 7th, 2014 Fără comentarii

Librăria Humanitas din Braşov (Piaţa Sfatului, nr. 16) vă invită sâmbătă, 8 februarie, orele 18:00, la o întâlnire cu scriitorul Radu Paraschivescu. Autorul va lansa volumul său Maimuța carpatină, bestseller al Editurii Humanitas. Alături de autor, participă la lansare scriitoarea Ioana Pârvulescu.

“O carte despre noi şi despre viaţa noastră. Despre beteşuguri, manii, complexe şi ticuri de comportament. Despre voluptatea excesului şi căderea în ridicol. Despre lumea de plastic a televiziunii, despre rânjetul de hienă al politicianului, despre convenţii, ritualuri golite de conţinut, complicităţi şi derapaje. O carte sinceră despre ipocriţii mari şi mici.”

“Orice ar scrie Radu Paraschivescu se legitimează cu un talent care sare în ochi. Dintr-o modestie care i-a fost deja reproșată, refuză să-și aleagă o uniformă, ca să-l putem clasa. Preferă deghizarea la vedere, ca un bun conservator din vremuri postmoderne.” (Tania Radu)

Radu Paraschivescu (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. Este angajatul unui stăpân birmanez pe nume Aramis, căruia îi invidiază lenea, somnul profund şi mustăţile. La Humanitas, domiciliul lui profesional, publică nişte cărţi de „Râsul lumii”. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi brocoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

SCRIERI: Efemeriada (Libra, 2000), Balul fantomelor (RAO, 2000) (reeditare Humanitas, 2009), Bazar bizar (Maşina de Scris, 2004, reeditare Humanitas, 2007), Fanionul roşu (Humanitas, 2005), Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006), Fie-ne tranziţia uşoară – perle româneşti (Humanitas, 2006), Mi-e rău la cap, mă doare mintea – noi perle de tranziţie (Humanitas, 2007), Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008), Dintre sute de clişee (Humanitas, 2009), Fluturele negru (Humanitas, 2010), Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012).

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Un nou club de lectură

februarie 3rd, 2014 Fără comentarii

Vreau să vă anunț despre clubul de carte, care se desfășoară la Galeria de arta contemporană M8 (Mureșenilor 8) din Brașov. Inițiativa a aparținut unei absolvente de la Facultatea de Litere Brașov, care și-a dorit să împărtășească bucuria lecturii cu alți pasionați de lectură. Întâlnirea de organizare a avut loc în 15 ianuarie 2014 când cei șase participanți au ales cartea pentru citit și discutat la proxima întâlnire și au stabilit periodicitatea întrunirilor (la 2-3 săptămâni). Ne-am pus de acord să avem în acest club participanți din cele mai diverse domenii profesionale astfel încât perspectivele și percepțiile asupra volumelor să fie cât mai variate. La cea de a doua întâlnire din 29 ianuarie 2014 au fost 12 participanți, cu studii profesionale felurite: matematică, sociologie, contabilitate, farmacie, actorie, producție de film, drept, filologie, istorie. S-a discutat despre Mic dejun la Tiffany de Truman Capote, iar discuțiile au fost foarte interesante, vii, intense și atmosfera specială.
Îmi doresc ca acest nou club de lectură să adune pasionații de carte și să aibă viața lungă. Mă bucură această inițiativă culturală, care se adaugă evenimentelor de gen organizate la Brașov de Facultatea de Litere, Librăriile Ștefan Octavian Iosif, Humanitas, Okian, Ceainăria Ceai et caetera, Asociația Visum și Biblioteca Județeană Brașov. Avem nevoie de cât mai multe activități de acest fel, de susținere a cărții și promovare a lecturii.
Următoarea întâlnire este stabilită pentru 19 februarie, orele 19:00 la Galeria de artă contemporana M8 (str Muresenilor nr. 8, Brasov, în locul fostei agenții de voiaj Magellan). Cartea aleasă pentru lectura și dezbatere este “Mătușa Julia și condeierul” de Mario Vargas Llosa. Găsiți informații despre clubul de lectură pe linkul către grupul de pe facebook: https://www.facebook.com/groups/425334320931076/

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura, Evenimente Tags: ,

Lansarea revistei digitale interactive Photographia

ianuarie 23rd, 2014 Fără comentarii

Ieri, 21 ianuarie, am participat la lansarea revistei digitale interactive Photographia, nr. 1, ianuarie-februarie 2014. Organizatorii – maeștri de ceremonial au fost Cristina Costieanu, Mihai Moiceanu și Ionuț Bălan – au prezentat mai întâi filmulețe despre proiectul acestei reviste, gândite aproape acum un an și materializate rapid și despre membrii din echipa redacțională. Redactorii sunt fotografi, artiști, pasionații de tehnologie de la Mobzine și epublio. Prezentarea revistei a dezvăluit publicului prezent conținutul consistent și ilustrația atractivă. Revista are câteva rubrici stabilite ca permanente (cum ar fi cea de opinii), conține o anchetă despre Starea fotografiei în România, grupaje de fotografii tematice – fotografii de peisaj, urbane, antropologice, de artă, nunți, portrete -, prezentarea unui fotograf român, o rubrică cu noutăți și evenimente, are pagini interactive. Este o revistă cu articole dense, scrise de specialiști pasionați, cu imagini superbe, un portofoliu bogat și de calitate. Dispune de versiuni pentru tablete ipad, telefoane mobile și Desktop. Cristina Costieanu a afirmat la un moment dat că a primit observația că sunt prea multe pagini. Revista fiind însă digitală, chestiunea spațiului este rezolvată, permițând un conținut bogat/ Mai multe detalii pe www.photographia.ro. Inițiatorii au mărturisit că intenția lor este ca revistă să fie una dinamică, de informare în domeniu, aducând la cunoștința publicului noutățile și realizările fotografiei din România și străinătate. În opinia noastră este o realizare notabilă în presa din România, o publicație necesară, rară în peisajul publicisticii noastre, la care și-au dat mâna fotografii și tehnologiile noi deopotrivă. Merită felicitări și susținere din partea cititorilor!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Darul de carte

decembrie 22nd, 2013 5 comentarii

”Ai carte, ai parte” glăsuia un proverb din vechime. ”Ai atâtea vieți, câte cărți ai citit” sună o maximă contemporană. În prag de sărbătoare, Biblioteca Județeană Brașov a primit un dar de carte de la Librăria Humanitas Brașov. 200 de volume recente, selecție de autori Humanitas de succes la ultima ediție a târgului Gaudeamus, au intrat în colecțiile bibliotecii. Cititorii vor avea astfel noi volume la dispoziție. Un gest rar, donațiile de cărți noi sunt și mai rare, motiv pentru care trebuie prețuite cum se cuvine. Anunțată public azi, duminică, 22 decembrie, la Librăria Humanitas din Piața Sfatului, donația a fost însoțită de lectura publică dintr-un roman în devenire de Ioana Pârvulescu. Făcând parte din volumul în devenire numit Inocenții, paginile citite creionează chipul casei părintești de pe Strada Sf. Ioan (botezată forțat un timp Vladimir Maiakovski), jocurile copilăriei, întâlnirile din jurul bradului și operația de demolare a unui șir de case, spectrul demolării plutind amenințător asupra casei și locatarilor, schimbând destine și smulgând rădăcini. Candoarea copiilor care trăiesc toate aceste evenimente este excepțional surprinsă, cu umor, finețe și înțelegere. A fost o sărbătoare a cărții și a lecturii, un eveniment emoționant, de suflet. Mai multe amănunte pe contul de facebook al bibliotecii https://www.facebook.com/BibliotecaGeorgeBaritiuBrasov

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Producția de carte brașoveană

decembrie 21st, 2013 Fără comentarii

Zilele trecute a avut loc lansarea unui nou număr din revista ”Țara Bârsei”. Anuar al Muzeului memorial Casa Mureșenilor, de această dată este un număr dublu, cuprinzând lucrările sesiunii ”Țara Bârsei” din anii 2011-2012, dar nu exclusiv. Revista are un consistent cuprins, de interes pentru brașoveni și nu numai. La lansare, după prezentarea făcută de Valer Rus, directorul muzeului, s-a dat cuvântul invitaților și celor care au contribuit. Cunosc obiceiul lui Valer Rus de a lansa întrebări care să genereze discuții și să anime un eveniment, altfel destul de convențional, cum este o lansare de carte. Totuși, am fost surprinsă când m-a invitat să vorbesc, provocându-mă cu o întrebare – Cum apreciez situația publicațiilor brașovene? în calitate de bibliotecar și de cititor. Apreciez că a făcut gestul acesta fiindcă a ridicat o chestiune care m-a făcut să mă gândesc și să încerc să evaluez, fără a avea pretenția de a emite judecăți de valoare. Cele mai multe cărți sunt produse de mediul universitar, în mod special de filologia brașoveană, care a lansat o serie de publicații la Târgul de carte din martie. De altfel, Facultatea de Litere din Brașov a organizat cele mai multe lansări de carte și a fost gazda Maratonului de poezie feminină, unul dintre evenimentele interesante ale acestui an. Din perspectiva mea, apariția a două volume dedicate Valeriei Căliman – corespondența și publicistica editate de Steluța Pestrea Suciu și susținute financiar de familie – a fost o bucurie personală. Ediția este un prim gest de recuperare, firească, a memoriei unui intelectual brașovean de anvergură. Iar doamna Steluța Pestrea Suciu ne oferă mereu bucuria de a (re)descoperi Brașovul și oamenii lui, scotocind prin arhive, biblioteci și amintiri. Aș menționa în mod special o lucrare apărută în această toamnă: Ghimbav – file de cronică și imagini de Mihaela Lupu și Gernot Nussbächer (Brașov, Editura Aldus). Este o lucrare documentată și scrisă cu pasiune, la care s-a lucrat atent, cu răbdare, căutându-se informația cu migală în monografii, studii, ziare, cântărind și prețuind informația relevantă, selectând faptele sugestive. Știu câtă muncă a fost depusă, cum fiecare fișă și diferite publicații au fost răsfoite, cum a fost despuiată informația. Cartea este o cronologie cuprinzătoare, unde găsiți cele mai diverse informații, de la lupte la boli, de la demografie la informații despre vânătoare, povești și fapte de viață cotidiană, despre fabricile din Ghimbav etc. Dincolo de stilul sobru al expunerii, se desprinde bogăția de informații, precizia relatării și pasiunea, chiar reținută, cu care a fost scrisă. Cartea oferă argumente despre ceea ce numim sentimentul de apartenență la o comunitate, fără nici un fel de emfază și într-o manieră profesionistă. Trecând la reviste, Brașovul dispune de revista ASTRA, cu două secțiuni (istorie și literatură), apariție semestrială și de revistele muzeelor (Casa Mureșenilor, Etnografie, Istorie), binevenite întrucât ele concentrează energia, potențialul și efortul celor din instituțiile respective. Apariția lor este semnul voinței și strădaniei de a fi profesioniști. Regret că nu avem inițiative editoriale în mediul virtual. Mă refer la publicații digitale native, de tip cărți și enciclopedii și nu la site-uri, portaluri și bloguri de informații și știri, de care Brașovul are realmente și unde este activ. Sper ca în curând să se schimbe această situație. Aș mai remarca apariția unei platforme media culturală www.e-cultura.info și deschiderea noii librării Humanitas în Brașov. Conchizând, aș spune că în 2013 cele mai multe publicații brașovene au fost produse de universitatea brașoveană, iar inițiativele de recuperare a memoriei și identității locale s-au materializat în 2013 în publicații merituoase. Este loc de mai bine, nu trebuie să fim mulțumiți, însă aș afirma că sunt semne bune, care trebuie continuate. Sperăm că în 2014 va fi mai bine și că Brașovul publicistic va fi mai bogat și se va bucura de demersuri editoriale de calitate!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,