Arhivă

Post Tăguit cu ‘lectura’

În iulie la Biblioteca judeţeană braşoveană

Evenimente în luna iulie 2016 la Biblioteca Judeţeană Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 10,00-13,00 – Şezătoare la Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu

Workshop în cadrul proiectului Touch the Screen and StART the Future al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Marţi, 05.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Duminică, 10.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura pentru copii vor fi tema acestei ediţii a lecturilor în hamac şi în aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Marţi, 12.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Miercuri, 13.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-13,00 – Lansare de carte Liga Scriitorilor

Joi, 14.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac– Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura franceză va fi la putere în această ediţie a lecturilor în hamac şi în aer liber, care coincide cu Ziua Naţională a Franţei

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Joi, 21.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura română contemporană este tema acestei întâlniri de lectură în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Duminică, 24.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Cărţi pentru vacanţă şi de mers în concediu vor fi propuse cititorilor la ultima ediţie din acest an a lecturilor în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)

Recomandare de lectură

Volumul “Eroii imposibilului” de Liliana Moldovan a apărut recent la editura clujeană Ecou Transilvan şi cuprinde, cum reiese explicit din subtitlu, poveştile de succes ale unor persoane cu dizabilităţi din România şi străinătate. Cartea este o antologie de 15 interviuri cu persoane suferind de o dizabilitate, din naştere sau dobândită în urma unui accident nefericit. Autoarea, bibliotecar de profesie, la rândul ei suferind de o dizabilitate de deplasare, are o îndelungată experienţă jurnalistică pe care o dovedeşte cu prisosinţă în felul cum conduce firul conversaţiilor, cum pune întrebările şi accentuează punctele cele mai relevante din biografiile respondenţilor. Dialogurile se înlănţuie firesc, textul este cursiv, poveştile dezvăluie itinerarul biografic în linii esenţiale şi semnificative. Printre cei care au răspuns autoarei se numără fotomodelul de succes internaţional Magda Coman, iniţiatoarea unui eveniment de modă Atipic Beauty ce grupează persoanele cu dizabilităţi, antreprenorul şi liderul motivaţional Iulian Crăciun, coregraful Claire Cunningham, fotograful orb Pete Eckert, artişti precum Diana Elizabeth Jordan, Florin Mândru, Teddy Necula, Lauren Watson, fizicianul Adina-Luminiţa Milac, istoricul din Republica Moldova Mariana Ţîbulac-Ciobanu ş.a. Poveştile şi experienţele lor de viaţă arată limpede lupta pe care au purtat-o cu boala şi cu prejudecăţile din societate, ambiţia şi voinţa ce le-au asigurat succesul şi efortul dublu, dacă nu întreit, depus pentru atingerea scopului. Toţi ne învaţă ce înseamnă să fii un luptător, iar cea mai mare împlinire a lor este când izbutesc să înlăture stereotipiile faţă de limitelor celor cu dizabilităţi şi conving pe cei asemeni lor că nu trebuie să fie retraşi, ci să încerce să se afirme. De fapt, respondenţii aleşi în acest volum de interviuri sunt reale modele, de perseverenţă şi reuşită, ce au învins imposibilul. Cartea este o caldă pledoarie pentru acceptarea persoanelor cu dizabilităţi, pentru drepturile şi recunoaşterea ce li se cuvin. Liliana Moldovan dedică volumul mamelor copiilor cu dizabilităţi, căci în spatele unei persoane cu dizabilităţi care a reuşit în carieră şi viaţă se află sprijinul constant acordat de familie şi încrederea insuflată de părinţi copiilor în puterea lor de a face tot ceea ce visează. O carte pe care o recomand cu căldură pentru lectură şi care a fost premiată pentru calitatea ei cu Medalia de Argint la Salonul de Carte de la Iaşi, Euro Invent, întrunind aprecierile unui juriu format din 42 de membri.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Cărţi distinse cu premiul Man Booker

În luna mai, Centrul Cultural Englez a realizat o expoziție cu  romane premiate cu Man Booker Prize, disponibile în bibliotecă, pentru a le oferi utilizatorilor o modalitate cât mai facilă de a alege lecturi de calitate.

Premiile Man Booker au fost decernate pentru prima dată în anul 1969 și se acordă în fiecare an. Scopul lor este acela de a promova cele mai bune titluri și se acordă celui mai bun roman original scris în limba engleză și publicat în Marea Britanie.

Pentru a păstra cât mai ridicat și constant nivelul exigențelor, juriul este ales cu grijă din specialiști din domenii cât mai diverse, precum critici literari, scriitori sau profesori universitari, dar și poeți, oameni politici sau actori, toți pasionați de lecturi de calitate.

Câștigătorul primește un premiu în bani, dar și notorietate,  titlurile sale vor fi, de acum, printre cele mai cunoscute și vândute romane din librăriile din întreaga lume.

Text de Mariana Picu

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Sărbătoarea cititorilor

Luna aprilie este luna care abundă în sărbători. Începem cu 2 aprilie – Ziua internaţională a literaturii pentru copii, ziua lui Hans Christian Andersen, dar mai recent şi ziua autismului. Continuăm cu Săptămâna naţională a bibliotecilor, cu punctul culminant în ziua de 23 aprilie, când este Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor, dar şi ziua naţională a bibliotecarului în România. Nu întâmplător, în această lună de primăvară, are loc tradiţionalul Târg internaţional al cărţii pentru copii şi tineret de la Bologna, o manifestare de elită şi de mare amploare a editorilor, autorilor şi cititorilor.

La Biblioteca Judeţeană Braşov noi vrem să sărbătorim pe pasionaţii de lectură şi de aceea secţiile şi filialele noastre au ales pe cititorii lor fideli pe anul 2015. Bibliotecarii aduc astfel un omagiu cititorilor, celor atraşi de litera scrisă şi de poveşti, de informaţii şi de tot ceea ce le influenţează viaţa, crezând cu tărie în puterea cărţilor de a ne schimba.

Pentru început, aş vrea să dau cuvântul câtorva  colegi de-ai  noştri, bibliotecari în filialele din cartierele braşovene pentru a afla de ce au făcut alegerile unor astfel de cititori fideli. Cuvintele lor sunt foarte sugestive şi descriu sentimentul de respect reciproc dintre bibliotecari şi cititori. FILIALA 1 din Craiter a desemnat drept cititorul anului 2015 pe: “SIMA MĂDĂLINA – o cititoare  veche în filială, o adolescentă sensibilă, serioasă, respectuoasă, dornică de nou şi de multă aventură. Este elevă în clasa a X a.” (bibliotecar Sidonia Babeş).

FILIALA 2 din cartierul Noua a ales drept utilizatori fideli pe categorii de vârstă :

Categoria Copii – IULIA MOCANU ŞI RAUL DUMINICĂ

„Programul școlar foarte încărcat și activitățile extrașcolare nu-i împiedică pe acești copii să-și satisfacă nevoia de cunoaștere și de poveste urmând modelul oferit de părinți:  Iulia Mocanu s-a înscris la Filiala 2  încă din clasa a IV-a, ne-a vizitat frecvent, iar până în prezent, în clasa a VIII-a, aproape că a epuizat cărțile destinate vârstei ei. Pe Raul Duminică (clasa a II-a) nu îl descurajează romanele lungi sau structurate în mai multe volume, trăind cu intensitate aventurile personajelor. S-a calificat  la olimpiada pe țară la limba română.

Categoria Adulţi – ANCA DRĂGUŢ ŞI MARIA MOCANU despre care spun  că sunt “Două cititoare dinamice pentru care lecturile reprezintă nu doar un hobby, ci un stil de viață esențial pentru educația lor și a copiilor.”

Categoria Seniori – MARIA BRUJBU, IOAN BUSUIOC, ION CÂRJAN, ELENA OLTEANU

„Pasiunea pentru lectură și curiozitatea științifică persistă și la vârste foarte înaintate. Cel mai potrivit exemplu este doamna Elena Olteanu (născută în 1927), prietena bibliotecii încă din anii 1960. Deși Filiala 2 a fost  mutată de mai multe ori, doamna Olteanu și doamna Maria  Brujbu (n. 1944)  ne-au rămas mereu devotate. Domnul Ion Cârjan (n. 1939) și domnul Ioan Busuioc (n. 1945) continuă să își îmbogățească cunoștințele.” Argumentele aparţin colegelor noastre bibliotecare Viorica Emilia Roşu şi Anca Grama.

FILIALA 4 de pe Calea Bucureşti la intersecţie cu strada Berzei  a propus drept cititorul anului 2015 pe “TUDORACHE DENISA – elevă în clasa a-II-a la Școala Gimnazială nr. 2 Braşov. Este înscrisă la bibliotecă de anul trecut, vine regulat sa ia cărți, îi place să citească, este curioasă, implicată să afle lucruri, corectă, respectă regulamentul și se bucură de niște părinți interesați de preocupările și necesitățile ei, care o sprijină și ajută.” Cuvintele sunt semnate de bibliotecar Ligia Rogoz.

Filiala 5 prin bibliotecari Alina Mircea şi Valentina Petcu s-a gândit la DOGARIU DIANA (Şcoala Gimnazială nr. 5 Braşov), pe care au ales-o pentru pasiunea ei pentru citit, ajungând să parcurgă aproape toate cărţile de vârsta ei din filială.  În sfârşit, Filiala pentru copii şi tineret nr. 6 a desemnat pe următorii cititori fideli pe anul 2015:  POPESCU RAREȘ IONUȚ  (Școala Gimnazială nr. 13 – clasa a II-a A),  OBREJA NAOMI PATRICIA (Școala Gimnazială nr. 6 – clasa a VI-a A),  BOȘNEAGĂ BIANCA (Școala Gimnazială nr. 5 – clasa a IV-a C).

În continuare, iată alegerile făcute de colegii noştri dintre cei mai dedicaţi lectori.

Secţia de Împrumut Carte pentru Adulţi a desemnat 9 persoane drept cei mai asidui cititori pe anul 2015: BARTIŞ MARIANA, BECSEK EMILIA, BEDO OLGA, CREŢU RAVECA, NECULA VIORICA, RICIU ANTON IONEL, RICIU VALERICA ZOE, SANDOR ELENA, SĂNIUŢĂ CLAUDIU. Motivul: “Acești utilizatori ne frecventează în mod constant, fiind la curent cu noile apariții.”  Sala de lectură a ales pe următorii cititori şi utilizatori fideli pe care îi apreciază pentru interesul constant pentru informaţii, lectură şi tehnologie: KETTING ANTHONY, MĂLINICI MARIA, ONACIU NICUŞOR SAMUEL, IMREH ROBERT ŞI BÎRSAN CRISTIAN.  Secţia Periodice (Ziare şi reviste) a nominalizat cei mai perseverenţi cititori ai săi pe anul 2015: CHIRA VIOREL ŞI SZASZ-HAZY ZSOLT.  Mediateca (Secţia de muzică şi artă) a selectat-o pe doamna  ACĂI ECATERINA pe acest onorant loc de cititor fidel pe anul 2015.

Biblioteca engleză  a desemnat pe PORUŢIU TEODOR în timp ce  Mediateca francofonă a ales pe doamna profesoară de limbă franceză PELEI MARCELA TEODORA. Biblioteca Maghiară a cinstit cu acest titlu pe doi dintre cititorii săi pe anul 2015 şi anume pe MIHOC RENÁTA BEATRICE ŞI SZABÓ MÁRTON.

Felicitări tuturor, suntem mândri de voi şi vă preţuim pentru iubirea de carte!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Nocturna bibliotecilor – program complet

septembrie 21st, 2015 Fără comentarii

Nocturna bibliotecilor 2015

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

În avanpremiera Nocturnei bibliotecilor, împreună cu elevii Şcolii gimnaziale nr. 6, vă oferim Jocuri tradiţionale pentru copii între orele 16,00-18,00, în curtea Casei Baiulescu

Vineri, 25 septembrie, orele 18,00-24,00

Sediul Central – Livada Poştei, Bd. Eroilor nr. 35

18,00 – Vernisajul expoziţiei Paşapoartele de altădată – etajul I

18,30-20,30 – Atelier de creativitate cu Asociaţia Colors – Mediatecă

18,00-24,00 – Concurs Fii bibliotecar şi primeşti o carte în dar! – Secţia de împrumut

20,30-24,00 – Observaţii astronomice* cu Astroclub Braşov – în faţa sediului şi în curte

 

Casa Baiulescu – Livada Poştei, Bd. Eroilor nr. 33 (lângă Şcoala nr. 6)

18,00-24,00 – Carte din carte se face … bibliotecă! – cărţi de dăruit – în faţa Casei Baiulescu

18,00-20,00 – Atelier de învăţat limbi străine cu ajutorul dispozitivelor mobile (smarphones, tablete) – Mansarda Casei Baiulescu – înscriere prealabilă**

18,00-24,00 – Atelier de colorat în tehnica ZenTangle pentru mici şi mari – Mediateca francofonă

18,00-24,00 – Vizionare de filme cu şi despre biblioteci – selecţie Mara Oprişiu (Asociaţia KunSTadt)

20,30-24,00 – Observaţii astronomice cu Astroclub Braşov – curtea din spate

Surprize și noutăți la Nocturna Bibliotecilor 2015 la Brașov

Nocturna bibliotecilor la Brașov va fi și în deplasare, nu numai la sediul central și Casa Baiulescu din Livada Poștei. Filiala nr. 6 pentru copii și tineret va colabora cu Anticafe (str. Horia nr. 53). Vineri, 25 septembrie, de la orele 17,00, împreună vor organiza un atelier de antipierdut vremea, pentru copii și părinți. Mai întâi, propunem jocuri pentru pici și adulți – sport și mișcare, boardgames, diverse jocuri de inteligență și enigme, pentru ca apoi să ne îngăduim cu toții un moment de odihnă și relaxare citind. Cărți de copii, lecturi din legende locale și povești istorice despre Brașov. Sunt invitați și așteptați toți doritorii!

*În cazul în care vremea este înnorată şi observaţiile astronomice nu se pot face afară, în mansarda Casei Baiulescu se vor face prezentări şi demonstraţii pentru public pe teme astronomice.

** Pentru înscriere, vă rugăm să trimiteţi email cu datele dumneavoastră de contact și subiectul “Atelier”, la adresa biblgb@rdsbv.ro

INTRAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA EVENIMENT SUNT GRATUITE.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)

Citind în hamac – lecturi publice

Vă invităm să citim împreună într-un spațiu relaxant, apropiat de atmosfera de vacanță. Joi, 27 august, după-amiaza, între orele 17,00-20,00, vă așteptăm la lecturi publice Citind în hamac, în spațiul verde din curtea Casei Baiulescu (Bd. Eroilor nr. 33, Livada Poștei, lângă Școala nr. 6). Lecturile publice libere sunt propunerea Bibliotecii Judeţene Braşov pentru petrecerea timpului liber, frumos şi util. Cărţile alese şi oferite sunt de toate genurile şi pentru toate vârstele, o adevărată bibliotecă pentru toţi în aer liber. Invitaţia de a citi, alături de noi, o facem în spaţiul verde din curtea Casei Baiulescu, într-un loc neconvenţional, mobilat cu hamace şi pavilion, la umbră şi răcoare, simţindu-ne în vacanţă. „Citind în hamac” este un loc unde poţi să te relaxezi şi să visezi la vacanţă, oameni, experienţe, prin cărţi şi biblioteci. Vino să citim împreună! Adu și o carte cu tine, să ne împărtășești bucuria descoperirii tale. Citind în hamac, cu toate visele deschise spre lume!

Eveniment sub egida Braşov 2021 – Capitală europeană a culturii – oraş candidat

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Atlasul Basmelor

COMUNICAT DE PRESĂ

„Atlasul Tărâmurilor Fermecate şi al Locurilor din Basmele Româneşti”

un proiect inedit pentru copiii braşoveni

 

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială nr. 6 „Iacob Mureşianu”, implementează în perioada august – octombrie 2015 – „Atlasul Tărâmurilor Fermecate şi al Locurilor din Basmele Româneşti, proiect editorial co-finanţat de  Administraţia Fondului Cultural Naţional, în cadrul celei de a doua sesiuni de finanţare (2015) a concursului destinat proiectelor editoriale, secţiunea Carte.

Prin intermediul acestui proiect ne propunem susţinerea şi promovarea culturii scrise în rândul copiilor, cu accent pe conştientizarea valorilor care sunt promovate în basmele româneşti, deprinderea practicilor de lucru cu harta şi interpretarea imaginilor, promovarea autorilor şi ilustratorilor români, şi, nu în ultimul rând, crearea unui instrument de documentare util, accesibil şi atractiv.

Lucrarea va conţine: douăsprezece poveşti, zece hărţi şi un dicţionar ilustrat de personaje. Poveştile vor fi documentate de istoricul Alexandru Stănescu, iar ilustraţiile atlasului vor fi realizate de artista braşoveană Liana Stănescu, care va aduce în faţa cititorilor personaje şi obiecte magice, locuri inspirate din poveştile şi basmele româneşti.

Proiectul editorial, pe lângă activitatea de editare propriu-zisă a atlasului, include o serie de activităţi, după cum urmează: ore de lectură publică dedicate copiilor, concurs şcolar de povestit basme „Petre Ispirescu”, atelier de poveşti pentru părinţi, concurs on-line cu premii  deschis tuturor.

Beneficiarii direcţi sunt participanţii la activităţile proiectului, respectiv: 500 de elevi care vor dobândi abilităţi in ceea ce priveşte activitatea de documentare, deprinderi practice în ceea ce priveşte lucrul cu harta; 50 de persoane participante la Seara basmelor şi elevii participanţi la concursul „Petre Ispirescu” care vor experimenta metode interactive de prezentare a unei naraţiuni în faţa publicului.

Este demn de a fi menţionat şi faptul că pentru a doua oară Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” obţine o co-finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional pentru un proiect editorial dedicat recuperării patrimoniului imaterial reprezentat de poveştile şi basmele româneşti.

„La un an distanţă Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov câștigă încă un proiect editorial, de această dată urmând să editeze un “Atlas al Tărâmurilor Fermecate și al Locurilor din Basmele Românești”. Biblioteca publică brașoveană rămâne singura bibliotecă publică din România ce câștigă un proiect editorial, repetând succesul de anul trecut și complectându-l prin câștigarea, tot în acest an, a unui proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național pe arte vizuale.” a declarat domnul Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.

Responsabili de managementul şi implementarea proiectului: Ioana Şchiopu şi Ioana Căpăţână.

 

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.”

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Recomandare de carte

Romanul scriitorului francez Eric-Emmanuel Schmitt, Elixirul dragostei, ne este prezentat sub forma unui schimb epistolar între personajele sale principale : Adam şi Louise. Aceştia aleg să se despartă după o relaţie intensă care a durat 5 ani. Adam rămâne în Paris, refugiindu-se în munca sa de psihanalist, iar Louise pleacă la Montreal, la o firmă de avocatură.
Adam crede că prietenia este “continuarea logică a unei iubiri adevărate” și, încet, încet, o convinge pe Louise să corespondeze. La început lapidare, mesajele ei se lungesc pe parcurs și-și schimbă tonalitatea – din defensivă, rănită, ușor agresivă cu fostul partener, care i se pare că-i propune tot felul de concesii care-o umilesc, începe să aibă o atitudine ceva mai prietenoasă, mai empatică. Ei își povestesc zilele, momentele importante din ele sau doar ce le-a atras atenția, ce îi preocupă, încercând, totodată, să înțeleagă ce s-a întâmplat între ei, de ce relația lor a murit. Ea îi reproșează infidelitățile, el ripostează. E un schimb de replici constant care, de altfel, creşte în intensitate pe măsură ce scrisorile se adună.
Romanul fiind scris cu fineţea şi rafinamentul de care a dat dovadă Eric-Emmanuel Schmitt în toată opera sa, “Elixirul dragostei” este o lectură captivantă şi amuzantă despre o poveste de dragoste modernă.
Despre aceasta, scriitorul spune:
“În Elixirul dragostei m-a interesat mai ales distincția dintre dorință și sentiment. Cred că, în privința iubirii, problema constă în faptul că denumim cu același cuvânt două teritorii diferite: cel al dorinței și cel al sentimentului. La granița dintre ele, atunci când încercăm să împăcăm atracția fizică și dragostea, se nasc marile noastre povești, nu întotdeauna fericite.”
Lectură recomandată de bibliotecar Gabriela Dragoman (Secţia de împrumut).
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Lansare de carte, lectură publică şi atelier de creativitate

Joi, 9 iulie, la orele 12,00, Filiala 2 (cartier Noua, str. Prunului 41, sc. C) va invita sa participati la un atelier de lectura pentru copii si parinti. Aceeaşi invitaţie, la orele 18,00, o face şi Filiala 6 (str. I. Maniu 6).

Ioana Crihana va citi, impreuna cu fetita ei, cartea Julie cea saltareata si vecinul Cioc-Cioc, aparuta la Sinaia, editura Amanda Edit, in cursul acestui an, editie bilingva romano-engleza. Este o aparitie recenta a literaturii pentru copii si se adreseaza cu deosebire copiilor prescolari.

Volumul este scris cu magie, talent și iubire, spunând povestea temerilor unui copil, cum învață Julie să nu se teamă și să își țină cuvântul dat prietenilor, descoperind comoara… înțelepciunii. Scrisă cu tâlc, dar fără a fi de neînțeles, într-un stil aparte și beneficiind de o traducere impecabilă în limba engleză, cartea are ilustrații minunate, ce descriu o lume mirifică, asemeni Călătoriilor lui Alice.

Cartea se va distribui gratuit de autoare doritorilor.

Lectura va fi urmata de un atelier de creativitate, desen si colaj sau activitati cu totul inedite.

Va invitam sa savurati o surpriza de lectura magica!

Eveniment sub egida Brasov 2021 – Capitala europeana a culturii – oras candidat.

Parteneri media: Iubesc Brasovul, asociatia Visum, revista Wigo, romanticu.org, Brasovul Tau, platforma e-cultura.info

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)