Arhivă

Post Tăguit cu ‘lectura’

Iulie la Biblioteca Judeţeană Braşov

Iată ce pregătim şi cu ce vă aşteptăm în luna lui Cuptor:

Duminică, 02.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura pentru copii – poveşti în lectura actorului Silvian Duică (Teatrul Strada)

Sâmbătă, 08.07.2017, Sediul central, etaj I, Mediateca, orele 8,00-12,00 – Şezătoare la Brașov

Duminică, 09.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Mai citim ziare şi reviste? – animaţie cu personajul istoric George Bariţiu

Duminică, 16.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura francofonă – animaţie cu personajul istoric Maria Baiulescu

Joi, 20.07.2017, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00 – Conferinţa Regele Ferdinand – ofiţer al Armatei Române susţinută de Nicolae Pepene şi invitatul său Horia Vladimir Şerbănescu (Muzeul Militar Naţional Bucureşti)

Evenimentul face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizat de departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov

Duminică, 23.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura română contemporană – invitat scriitorul şi eseistul Caius Dobrescu

Duminică, 30.07.2017, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,00-13,00 – Lecturi în are liber. Tema întâlnirii – Literatura Science Fiction – întâlnire cu clubul de lectură Antares Braşov

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: , , ,

Cititorii şi utilizatorii fideli ai bibliotecii pe anul 2016 – Felicitări!

aprilie 24th, 2017 Fără comentarii

În luna aprilie sărbătorim pe cititorii şi utilizatorii noştri loiali, care ne vizitează, citesc publicaţiile noastre, apelează la serviciile şi spaţiile noastre, pe scurt pentru care a citi/a se informa în şi prin bibliotecă este o abilitate şi un stil de viaţă. Fiecare secţie şi filială a ales câştigătorii. Felicitările noastre campionilor lecturii şi bibliotecii! Iată numele cititorilor şi utilizatorilor noştri fideli pe anul 2016:

Secţia de împrumut la domiciliu

  1. POPESCU OVIDIU ROMEO
  2. BULANCEA GHERGHINA
  3. POP GABRIEL
  4. POP GHEORGHIŢA
  5. VEŞTEMEAN DELIA SANDA
  6. NICOARĂ LIANA
  7. BĂLAN LIANA MARINA
  8. OPREA LILI ENIKÖ
  9. MANIU ANA
  10. ŢICUŞ DANIELA

Motivaţia alegerii: “Acești utilizatori frecventează în mod constant Serviciul Împrumut carte, fiind la curent cu noile apariții. Relația dintre bibliotecar – utilizator este una și de colaborare, cititorii sugerând de foarte multe ori achiziții de cărți. Ne exprimăm deosebita apreciere faţă de aceşti cititori fideli, care ne demonstrează că dragostea pentru carte este o adevărată virtute.” (Daniela  Galeru, şef serviciu Secţia de împrumut adulţi)

Sala de lectură

1. CERCEL ALEXANDRU

2. DEMIRŞEK EMANUEL FLORIAN

 Sala de reviste şi ziare (Periodic)

 1. CUŢUHAN ILIE

2. MORARU MARIUS

Mediateca

1. ŞERB AUREL

 Biblioteca engleză

1. DENES IVETT

2. KORODI IZABELLA

Mediateca francofonă

 MÂRZA IACOB

Biblioteca maghiară

 LACZKÓ LAJOS

 Filiala 1

 BRANDIBURG Miruna şi BRANDIBURG Mara (surori gemene)

Filiala 2

  1. AVRAMESCU LIVIU
  2. BELLOMONTE GIULIA  (CLASA A VII-A)
  3. COJOCARU DIANA-LĂCRĂMIOARA
  4. COJOCARU DAVID-ȘTEFAN (GRUPA PREGĂTITOARE)
  5. DĂNILĂ VIOLETA-ȘTEFANIA (CLASA A III-A)
  6. PROFESOR GHIGHIMOC LIGIA
  7. LEONTE GABRIELA (LICEU)
  8. MĂLIN LUMINIȚA
  9. MĂLIN GEORGE-VLAD (CLASA A V-A)
  10. TIU ELENA

Filiala 3

  1. NOVACOVSKI IRINA
  2. MOARCĂŞ ALEXANDRINA EMILIA
  3. POPOVICI ANA
  4. DINU VASILE

Filiala 4

NICU-ROMAN MIHAI IUSTIN

Argumentarea selecţiei: “Elev la Liceul ,,Dr.I.Meșotă” în clasa a-V-a, îi place să citească, știe de ce e interesat, pasionat, are grijă de cărți, este corect, respectă regulamentul bibliotecii.” (bibliotecar Ligia Rogoz)

Filiala 5

DOGARIU DIANA ANGELICA

Despre ea, colegele noastre Alina Mircea şi Valentina Petcu spun că este fan bibliotecă şi o promotoare convinsă a lecturii: “Este înscrisă de când a început şcoala. Acum este în clasa a V-a. În toţi aceşti ani a frecventat biblioteca asiduu. A recomandat biblioteca şi colegilor ei, dintre care s-au şi înscris la noi. De asemenea, a intermediat împrumuturi pentru mama şi fratele ei.”

Filiala 6

1. TULBAN PETRU (LICEUL JOHANNES HONTERUS, CLASA A IV-A)

2. MĂRINEANU-ICHIM ŞTEFAN-IOAN (ŞC. GIMN. 25, CLASA A II-A)

3. GRIGA VICTOR CRISTIAN (ŞC. GIMN. 27, CLASA A II-A )

4. NAGY ANCA VIOLETA (LICEUL UNIREA, CLASA A XI-A)

5. ERSANDO KRISTINE (ŞC. GIMN.3, CLASA A VI-A)

6. GHIGHECI ANASTASIA (ŞC. GIMN. 2 RÂŞNOV, CLASA I)

7. GHIGHECI DIMITRIE (ŞC. GIMN. 2 RÂŞNOV, CLASA A IV-A)

8. GHIGHECI IUSTINA (ŞC. GIMN. 2 RÂŞNOV, CLASA A VIII-A)

9. BĂLAN ANDREI (ŞC. GIMN. 3, CLASA I)

10. BĂLAN SEBASTIAN (GRĂDINIŢĂ)

Le mulţumim şi le dorim succes şi numai bine în continuare!

 

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Romanțele bunicilor

octombrie 17th, 2016 Fără comentarii

Vă amintiți că în copilărie, bunicilor voștri, când ascultau emoționați romanțele Ioanei Radu, li se umezeau ochii și le înflorea zâmbetul pe chip?! Pe vremea aceea, eu, o puștoaică, nu prea prețuiam cântecele bunicii. Dar am trăit sentimentul melancoliei și al frumuseții romanțelor vinerea trecută, când am avut o ședință de meloterapie la căminul pentru vârstnici din cartierul Noua. De șase săptămâni am început o colaborare cu Direcția de Servicii Sociale, care ne-a cerut și rugat să oferim servicii de bibliotecă vârstnicilor din căminul din Noua. Astfel, împreună cu colega mea, Ioana Căpățână, am început săptămânal să mergem în cămin, să citim, să ascultăm, să discutăm. Am descoperit cu plăcere persoane cu o bucurie rară a vieții, cu probleme de viață, cu dureri, dar care savurează câteva ore petrecute în compania cărților sau a muzicii. Literatura și muzica îi inspiră, îi alină, îi îndeamnă la confesiuni, comentarii, visare sau pure amintiri. Simt o nevoie acută de a vorbi, împărtăși și de a fi ascultați, pentru a alunga singurătatea. Melodiile audiate i-au făcut să își reamintească versurile, să cânte, să murmure versurile, cu gândul la clipele frumoase din viață, i-au liniștit, iar la sfârșit am întâlnit aceeași privire, precum a bunicii mele, de bucurie și plăcere că au auzit ceva drag și scump sufletelor lor. Pentru noi, bibliotecarii, a fost un moment de descoperire a frumuseții acestui gen muzical și de reconfirmare a puterii muzicii asupra firii omenești.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Nocturna bibliotecii 2016 – program

septembrie 6th, 2016 Fără comentarii

Anul acesta am ales drept temă Experimentul şi inovaţia astfel încât alături de încurajarea lecturii şi promovarea cărţii, să vă stimulăm să încercaţi, cunoaşteţi şi experimentaţi invenţii inedite. Iată ce dorim să vă oferim, împreună cu partenerii noştri, la ediţia 2016 a Nocturnei bibliotecii de sâmbătă din 17 septembrie:

Sediul Central, Bd. Eroilor nr. 35

1. Expoziţie interactivă organizată şi prezentată de Ioana Balaban (Expoziţii Călătoare) – în faţa sediului, de la orele 18

Veţi vedea o serie de obiecte create de artişti pentru a ilustra diferite fenomene fizice şi a înţelege cum funcţionează, de pildă, o eoliană, cum se produce un val, care este mişcarea şi etapele lui etc.

Slogan: Biblioteca înseamnă interacţiune

2. Tur de biciclete între Sediul central al bibliotecii (Bd. Eroilor nr. 35) şi Filiala nr. 6 (Str. Iuliu Maniu nr. 6) – punct de întâlnire curtea bibliotecii la orele 17,30

Slogan: Biblioteca este o călătorie

Vă rugăm să vă înscrieţi cu numele complet şi un număr de telefon pentru contact la adresa biblg@rdsbv.ro, cu menţiunea Tur de biciclete Nocturna.

3. Concurs Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar! – parter, Secţia de împrumut, orele 18,00-24,00

Concursul este o manifestare de tradiţie oferită de colegele noastre de la Secţia de împrumut, cititorii fiind invitaţi să descopere cărţile prin urmărirea indiciilor date de bibliotecari. În felul acesta aflaţi cum poate fi cineva un bibliotecar, găsiţi cheia cunoaşterii şi primiţi o carte în dar.

Slogan: Biblioteca înseamnă cunoaştere

4. Lansare de carte – „Donbas” de Jacques Săndulescu. Prezintă traducătoarea Mihaela Albu şi scriitorul Dan Anghelescu – etaj I, Sala mare de lectură, orele 18,00

Descoperă aventura trăită de erou în evadarea sa din lagăr şi drumul spre libertate!

Slogan: Biblioteca înseamnă plăcerea şi experienţa lecturii

5. Labirint sonor cu Asociaţia Laborazon – etaj I, coridor, orele 18,00-24,00

Asociaţia Laborazon vă propune să pătrundeţi în labirint, un perimetru delimitat, unde veţi găsi drumul ghidaţi de sunete. Când veţi călca greşit, undele infrarosii vor semnala eroarea şi încet-încet veţi găsi drumul de ieşire. Un proiect inovator pe care vă invităm să îl experimentaţi!

Slogan: Biblioteca este un labirint

6. Proiecţie de filme motivaţionale despre ştiinţă, lideri şi succes din reţeaua TED (Technology Entertainment Design) – etaj I, Sălile de lectură 2-3, începând de la orele 18,00

Bibliotecarele de la Centrul de informare şi formare continuă vă oferă o selecţie de filmuleţe despre oameni de ştiinţă şi povestea lor, cum au reuşit, crezând în ideile şi inteligenţa lor. Descoperiţi un posibil model de viaţă!

Slogan: Biblioteca este o reţea de oameni şi informaţii

7. Ghidaje în întreaga bibliotecă, orele 18,00-24,00

Pentru toţi doritorii să facă turul complet al bibliotecii, să cunoască toate secţiile şi oferta noastră, vă aşteptăm să vă prezentăm concret ce avem.

Slogan: Biblioteca înseamnă descoperire

Casa Baiulescu, Bd. Eroilor nr. 33 (lângă Şcoala nr. 6)

În avanpremieră la festivalul Braşovul – capitala jocurilor tradiţionale ale copilăriei din toamna aceasta, cu ocazia Nocturnei bibliotecii, se va face în curtea Casei Baiulescu o activitate în care copiii vor învăţa vechile jocuri din copilăria de altădată.

Slogan: Biblioteca înseamnă joc şi joacă, învăţare şi experiment, tradiţie şi inovaţie

  1. a. Experienţe şi experimente cu profesoara de chimie Adriana Neculăiţă – parter, Mediateca francofonă – 18,00-20,00
  1. b. Atelier de tehnica marmorării hârtiei cu Daniela Banaurs – parter, Mediateca francofonă – 20,00-24,00

Slogan: Biblioteca te stimulează să experimentezi

 2. BiblioBar cu ceainăria Ceai et caetera la Biblioteca engleză – orele 18,00-19,00

Cocktailuri de fructe, colorate şi inspirate de cărţi celebre, botezate după titlul cărţilor, vă îmbie să le gustaţi şi să identificaţi cartea ce le-a dat numele.

Slogan: Biblioteca înseamnă creativitate

 3. Atelier de mobilier pictat organizat de invitata Bibliotecii Maghiare, artista Pál Tünde la Mansarda Casei Baiulescu – orele 19,00-20,00

Atelierul va fi însoţit de o expoziţie de mobilier pictat tradiţional şi de piese de mobilier şi design inovator, proiectate şi realizate de mari designeri ai secolului XX, din colecţia Facultăţii de Ingineria Lemnului, Universitatea „Transilvania” Braşov expuse în Mansarda Casei Baiulescu pe tot parcursul Nocturnei (orele 18,00-24,00)

Mulţumim doamnei prof. dr. ing. Marina Cionca pentru disponibilitate şi colaborare!

Slogan: Biblioteca este un amestec de artă şi inovaţie

4. Expoziţie de ziare şi reviste satirice şi umoristice la Sala de periodice, demisol, orele 18,00-24,00

“Ridendo, castigat mores” – spunea latinul. Şi avea dreptate. Iar revistele şi foiţele satirice, cu caricaturi, criticând aspecte sociale şi politice, au fost frecvente la noi. În Braşov, publicaţii precum Cocoşul roşu, editat de părintele lui Sextil Puşcariu ori Ghimpele, cu desenele inspirate ale pictorului braşovean Valeriu Maximilian, au ţinut capul de afiş al presei satirice. Vă invităm să savuraţi împreună cu noi, să râdem şi să înţelegem că astfel îndreptăm mai degrabă moravurile, cu ascuţişul cuvântului, al peniţei artistului şi al râsului cititorului.

Slogan: Biblioteca înseamnă spirit şi inteligenţă critică.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)

Lecturi în parc – III – Parcul Centrul Civic

Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov invită publicul la cea de a treia întâlnire a lecturilor în parc. Dacă este miercuri, avem lecturi în parc pentru copii şi membrii familiei dornici de poveşti. Mâine, 17 august 2016, între orele 11,00-12,00 vă aşteptăm la citit poveşti în Parcul din Centrul Civic.

De ce poveşti, poveşti şi iarăşi poveşti?! Pentru că nevoia de poveşti este o nevoie firească şi indestructibilă a oamenilor. Ascultăm şi citim poveşti aşa cum respirăm ca să trăim. Pentru că cititul de plăcere este una din rarele bucurii ale vieţii. Şi pentru că nevoia de a vorbi, povesti, relata, împărtăşi este un dar comun oamenilor, mici şi mari. Suntem înconjuraţi de poveşti, de personaje, ne plac anecdotele, amuzante sau triste, doar să ascultăm şi să explorăm cu curiozitate noi tărâmuri ale imaginaţiei. Lumea este de poveste! De altfel, lumea nu ar exista fără poveşti, istorii şi istorioare, balade şi legende ce ne înfrumuseţează viaţa!

Vino alături de biblioteca şi de oamenii ei să descoperi poveşti necunoscute, distractive şi emoţionante!

PS: În caz de vreme nefavorabile, avem soluţie de rezervă. Întâlnirea din parc se suspendă, iar lecturile se vor face la bibliotecă, în Casa Baiulescu, parter, la mediateca francofonă (lângă Şcoala 6, în Livada Poştei).

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

August – luna poveştilor

Este vacanţă şi avem timp liber de distracţie şi relaxare. Cartea înseamnă divertisment şi relaxare, iar noi bibliotecarii oferim poveşti, suntem oamenii poveştilor, în mod special în luna august. Iată evenimentele noastre de la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov în luna care începe azi:

Luni-Vineri, 01-05.08.2016, Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret, Strada Iuliu Maniu nr. 6, orele 9,00-13,00 – Grădiniţa de vară – program pentru copii preşcolari care au vârsta până în 7 ani

În serii săptămânale de 15 copii vom citi poveşti, vom face mişcare şi vom învăţa jocuri tradiţionale, vom face activităţi creative, vom învăţa prin joc despre geografie, istorie, mediu, în jucărioteca şi biblioteca pentru copii, atât de prietenoase, cu bibliotecari prietenoşi. O altfel de bibliotecă, o altfel de vacanţă, altfel de bibliotecari! Sloganul nostru este (Re)descoperă un loc prietenos!

Activităţile din Grădiniţa de vară sunt pentru copiii deja înscrişi până în data de 1 august 2016.

Miercuri, 03.08.2016, Parcul Livada Poştei, orele 11,00-12,00 – Lecturi în parc – Poveşti citite de bibliotecarii de la secţiile de limbi străine ale Bibliotecii Judeţene Braşov

Luni-Vineri, 08-12.08.2016, Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret, Strada Iuliu Maniu nr. 6, orele 9,00-13,00 – Grădiniţa de vară – program pentru copii preşcolari care au vârsta până în 7 ani

În serii săptămânale de 15 copii vom citi poveşti, vom face mişcare şi vom învăţa jocuri tradiţionale, vom face activităţi creative, vom învăţa prin joc despre geografie, istorie, mediu, în jucărioteca şi biblioteca pentru copii, atât de prietenoase, cu bibliotecari prietenoşi. O altfel de bibliotecă, o altfel de vacanţă, altfel de bibliotecari! Sloganul nostru este (Re)descoperă un loc prietenos!

Activităţile din Grădiniţa de vară sunt pentru copiii deja înscrişi până în data de 1 august 2016.

Miercuri, 10.08.2016, Parcul Ciprian Porumbescu (din faţa Liceului Andrei Şaguna), orele 11,00-12,00 – Lecturi în parc – Poveşti citite de bibliotecarii de la secţiile de limbi străine ale Bibliotecii Judeţene Braşov

Luni-Vineri, 15-19.08.2016, Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret, Strada Iuliu Maniu nr. 6, orele 9,00-13,00 – Grădiniţa de vară – program pentru copii preşcolari care au vârsta până în 7 ani

În serii săptămânale de 15 copii vom citi poveşti, vom face mişcare şi vom învăţa jocuri tradiţionale, vom face activităţi creative, vom învăţa prin joc despre geografie, istorie, mediu, în jucărioteca şi biblioteca pentru copii, atât de prietenoase, cu bibliotecari prietenoşi. O altfel de bibliotecă, o altfel de vacanţă, altfel de bibliotecari! Sloganul nostru este (Re)descoperă un loc prietenos!

Activităţile din Grădiniţa de vară sunt pentru copiii deja înscrişi până în data de 1 august 2016.

Miercuri, 17.08.2016, Parcul Centrul Civic, orele 11,00-12,00 – Lecturi în parc – Poveşti citite de bibliotecarii de la secţiile de limbi străine ale Bibliotecii Judeţene Braşov

Luni-Vineri, 22-26.08.2016, Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret, Strada Iuliu Maniu nr. 6, orele 9,00-13,00 – Grădiniţa de vară – program pentru copii preşcolari care au vărsta până în 7 ani

În serii săptămânale de 15 copii vom citi poveşti, vom face mişcare şi vom învăţa jocuri tradiţionale, vom face activităţi creative, vom învăţa prin joc despre geografie, istorie, mediu, în jucărioteca şi biblioteca pentru copii, atât de prietenoase, cu bibliotecari prietenoşi. O altfel de bibliotecă, o altfel de vacanţă, altfel de bibliotecari! Sloganul nostru este (Re)descoperă un loc prietenos!

Activităţile din Grădiniţa de vară sunt pentru copiii deja înscrişi până în data de 1 august 2016.

Miercuri, 24.08.2016, Parcul Tractorul, orele 11,00-12,00 – Lecturi în parc – Poveşti citite de bibliotecarii de la secţiile de limbi străine ale Bibliotecii Judeţene Braşov

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura, Evenimente Tags: , ,

Lecturi în hamac – lecturi în aer liber

Biblioteca Județeană Brașov vă invită la lecturi în aer liber în curtea Casei Baiulescu (Livada Poștei, lângă Școala 6). Ediția de duminica aceasta, 10 iulie 2016, are ca temă literatura pentru copii. Vă aşteptăm între orele 11,30-13,30.
Vă invităm în familie, părinți ori bunici și copii să veniți și să petreceți citind împreună din cărțile bibliotecii. Hamacul, scăunelele oltenești, pufurile vă așteaptă să le încercați, să vă relaxați, să faceți grupuri, să vă jucați citind.
Vă așteptăm cu drag!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

În iulie la Biblioteca judeţeană braşoveană

Evenimente în luna iulie 2016 la Biblioteca Judeţeană Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 10,00-13,00 – Şezătoare la Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu

Workshop în cadrul proiectului Touch the Screen and StART the Future al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Marţi, 05.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Duminică, 10.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura pentru copii vor fi tema acestei ediţii a lecturilor în hamac şi în aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Marţi, 12.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Miercuri, 13.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-13,00 – Lansare de carte Liga Scriitorilor

Joi, 14.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac– Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura franceză va fi la putere în această ediţie a lecturilor în hamac şi în aer liber, care coincide cu Ziua Naţională a Franţei

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Joi, 21.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura română contemporană este tema acestei întâlniri de lectură în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Duminică, 24.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Cărţi pentru vacanţă şi de mers în concediu vor fi propuse cititorilor la ultima ediţie din acest an a lecturilor în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)

Recomandare de lectură

Volumul “Eroii imposibilului” de Liliana Moldovan a apărut recent la editura clujeană Ecou Transilvan şi cuprinde, cum reiese explicit din subtitlu, poveştile de succes ale unor persoane cu dizabilităţi din România şi străinătate. Cartea este o antologie de 15 interviuri cu persoane suferind de o dizabilitate, din naştere sau dobândită în urma unui accident nefericit. Autoarea, bibliotecar de profesie, la rândul ei suferind de o dizabilitate de deplasare, are o îndelungată experienţă jurnalistică pe care o dovedeşte cu prisosinţă în felul cum conduce firul conversaţiilor, cum pune întrebările şi accentuează punctele cele mai relevante din biografiile respondenţilor. Dialogurile se înlănţuie firesc, textul este cursiv, poveştile dezvăluie itinerarul biografic în linii esenţiale şi semnificative. Printre cei care au răspuns autoarei se numără fotomodelul de succes internaţional Magda Coman, iniţiatoarea unui eveniment de modă Atipic Beauty ce grupează persoanele cu dizabilităţi, antreprenorul şi liderul motivaţional Iulian Crăciun, coregraful Claire Cunningham, fotograful orb Pete Eckert, artişti precum Diana Elizabeth Jordan, Florin Mândru, Teddy Necula, Lauren Watson, fizicianul Adina-Luminiţa Milac, istoricul din Republica Moldova Mariana Ţîbulac-Ciobanu ş.a. Poveştile şi experienţele lor de viaţă arată limpede lupta pe care au purtat-o cu boala şi cu prejudecăţile din societate, ambiţia şi voinţa ce le-au asigurat succesul şi efortul dublu, dacă nu întreit, depus pentru atingerea scopului. Toţi ne învaţă ce înseamnă să fii un luptător, iar cea mai mare împlinire a lor este când izbutesc să înlăture stereotipiile faţă de limitelor celor cu dizabilităţi şi conving pe cei asemeni lor că nu trebuie să fie retraşi, ci să încerce să se afirme. De fapt, respondenţii aleşi în acest volum de interviuri sunt reale modele, de perseverenţă şi reuşită, ce au învins imposibilul. Cartea este o caldă pledoarie pentru acceptarea persoanelor cu dizabilităţi, pentru drepturile şi recunoaşterea ce li se cuvin. Liliana Moldovan dedică volumul mamelor copiilor cu dizabilităţi, căci în spatele unei persoane cu dizabilităţi care a reuşit în carieră şi viaţă se află sprijinul constant acordat de familie şi încrederea insuflată de părinţi copiilor în puterea lor de a face tot ceea ce visează. O carte pe care o recomand cu căldură pentru lectură şi care a fost premiată pentru calitatea ei cu Medalia de Argint la Salonul de Carte de la Iaşi, Euro Invent, întrunind aprecierile unui juriu format din 42 de membri.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,