Arhivă

Post Tăguit cu ‘lectura’

Recomandare de lectură – O carte despre oameni și omenire

“Sapiens – scurtă istorie a omenirii” de Yuval Noah Harari (Iași, Polirom, 2017) este o carte despre propria noastră specie. Despre ce este vorba? Acum 100.000 de ani, pe pământ existau cel puţin şase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo sapiens. Ce s-a întâmplat cu celelalte? Și cum am ajuns să fim stăpânii planetei? De la începuturile speciei noastre şi rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global până în modernitate, volumul îmbină istoria şi ştiinţa pentru a pune în discuţie tot ce ştim despre noi înşine, ne arată cum ne-am unit ca să construim oraşe, regate şi imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi şi în cărţi, dar şi cum am devenit sclavii birocraţiei, ai consumerismului şi ai căutării fericirii. De asemenea, ne îndeamnă să privim în viitor, căci de câteva decenii am început să încălcăm legile selecţiei naturale care au guvernat viaţa în ultimii patru miliarde de ani. Dobândim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci şi pe noi înşine. O carte despre istoria civilizației și a omenirii, însoțită de întrebări nonconformiste, care ne stimulează la reflexie. Lectură recomandată de bibliotecari!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Recomandare de lectură – O carte despre trecut și prezent

“Se numea Sarah” de Tatiana de Rosnay este cartea aleasă pentru azi. Volumul pornește de la o anchetă: în mai 2002, Julia, o jurnalistă americană stabilită la Paris și căsătorită cu un francez, primește sarcina de a scrie un articol despre razia poliției franceze în rândul evreilor în iulie 1942, la 60 de ani de la acest tragic eveniment. Misiunea primită devine în sine o descoperire a tragediei lui Sarah, fetița evreică de 10 ani ce locuise înainte în apartamentul familiei. Cartea relatează pe două planuri, paralele, dar conectate, povestea supraviețuirii lui Sarah și străduințele Juliei de a descoperi destinul lui Sarah, efectul dramei pentru familiile care au ascuns un secret dureros pentru toți. Investigația jurnalistei este doar un pretext pentru o poveste emoționantă despre un subiect, uneori tabu, din istoria francezilor. Volumul a devenit un best sellers, grație atât temei, cât și stilului scriitoarei, ce ține cititorul cu sufletul la gură, fără să se dezlipească o clipă de pagini, până la terminarea cărții. O carte despre trecut și prezent, despre refuzul de a vorbi al victimelor și despre nevoia de a cunoaște adevărul, atât ca terapie personală cât și pentru a putea avea un viitor. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Recomandare de lectură – Imperiul fără de sfârșit

aprilie 22nd, 2020 Fără comentarii

Revenim cu recomandările de lectură, în vreme de pandemie, când putem petrece timpul în compania cărților. Astăzi am ales romanul unui scriitor corean Yi In-hwa, Imperiul fără de sfârșit, traducere din anul 2019 a Editurii Humanitas. Cartea marchează debutul literar al autorului, care a reușit să cucerească sufragiile criticilor și publicului și a fost tradusă în multe alte limbi. Pornind de la un manuscris, romanul relatează alert evenimentele petrecute într-o zi și noapte în iarna anului 1800, la curtea regală. Aici, la Biblioteca regală, se țese un ghem de intrigi, iar custodele bibliotecii încearcă să descurce ițele și să înțeleagă misterul uciderii unui bibliotecar. Facțiuni diferite luptă pentru putere, pentru a avea decizia regelui și se confruntă filosofii politice opuse, precum și religii antagoniste atunci – cărturarii confucianiști și cei creștini, aflați sub suspiciunea de intrigi și persecutați. Cartea descrie o epocă, cu rafinamentul vieții și gândirii, iar conflictul ce se ramifică, dezvăluind tainele unei lumi, o apropie de Numele trandafirului, cu care adesea este comparată. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Recomandare de lectură: Diana Bădică, Părinţi

Mi-a plăcut extrem de mult romanul autobiografic “Părinţi” de Diana Bădică (Polirom, 2019), o scriitoare născută la Slatina, absolventă de psihologie şi asistenţă socială. Vivace, cu umor şi mai ales cu tragism, fără nici o notă forţată, cartea este povestea Ioanei Negrilă şi a familiei ei. Boala fratelui ei mai mic, Florinel, a marcat dramatic legăturile de cuplu şi dintre părinţi şi copii. Neglijată şi lipsită de atenţie, fetiţa caută să ajute, să salveze şi să se salveze, să devină vizibilă pentru părinţii ei absorbiţi de boala băiatului. Moartea copilului handicapat nu aduce împăcarea visată şi revenirea la o viaţă liniştită, dimpotrivă trauma continuă şi părinţii divorţează. Presărată cu povestiri despre vecinii din bloc şi tovarăşii de joacă, cartea îi prezintă pe părinţi din perspectiva copilului, a relaţiilor cu ei, comportamentului şi învăţămintelor date, promisiunilor şi amăgirilor, dezamăgirilor continue şi inversării de roluri şi responsabilităţi. Memoria afectivă a reţinut dureros gesturile şi nesincerităţile, iar sentimentul predominant este cel de ruşine, de sensibilitate rănită şi de veghe perpetuă a fetiţei. Aş spune că scrisul a avut un rol de catharsis pentru Diana Bădică, iar cartea este o reuşită prin forţa evocării. După părerea mea modestă, Diana Bădică se situează alături de Liliana Corobca, prin abordarea unor teme dificile şi prin faptul că a găsit stilul propriu. Volumul merită citit cu prisosinţă. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Recomandare de lectură – Cartea ca leac, memoria ca istorie

februarie 24th, 2020 Fără comentarii

“Brisbane” de Evghenie Vodolazkin este romanul ales pentru această săptămână. Cartea este o poveste pe două voci despre chitaristul Gleb Ianovski, personajul principal. Diagnosticat cu boala Parkinson, Gleb se întoarce în trecut şi relatează unui biograf viaţa sa, din copilărie şi tinereţe până la cariera muzicală de succes. Pendularea între trecut şi prezent este de fapt reconstituirea unei epoci. Astfel, cititorii descoperă viaţa eroului în comunism şi după căderea acestuia, cu separatismele, dificultăţile şi violenţele apărute, o frescă a timpului trăit. Oscilaţia este nu doar temporală, ci şi spaţială, între Ucraina, Rusia şi Germania, refăcând existenţe, sentimente, relaţii. Muzica este o prezenţă densă, iar cartea este scrisă cu un mare rafinament, lingvistic şi psihologic, cu o mare forţă evocatoare. De ce se numeşte Brisbane? Oraşul australian este simbolul raiului, ţinta dorită de emigrare, un Eldorado visat. Cartea începe şi se sfârşeşte cu menţionarului oraşului Brisbane, iar între început şi final se desfăşoară poveşti de viaţă, cu iubiri, nădejdi, dezamăgiri, boli şi morţi. Muzica, scrisul şi memoria sunt leacurile la probleme şi cele ce inspiră lupta pentru viaţă şi speranţă, ceea ce scriitorul şi-a propus să facă. Şi reuşeşte prin această carte profundă. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

10 zile de iubire

februarie 20th, 2020 Fără comentarii

În perioada 14 – 24 februarie 2020, aplicația iZiLIT vă prezintă zece fațete diferite ale iubirii, în tot atâtea cărți.

Propunerile aparțin mai multor genuri literare (poezie, proză scurtă, roman, eseu) și se adresează tuturor categoriilor de vârstă.

Descarcă acum gratuit de pe Google Play sau AppStore.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Recomandare de carte – Vlad Drăgoi

februarie 17th, 2020 Fără comentarii

Ştiţi filmul Nothing to lose cu Tim Robbins din anul 1997? Crezând că a surprins-o pe soţia sa înşelându-l, acesta ia o armă cu sine şi demarează în trombă. Înnebunit de durere, o ia razna şi începe o cursă nebună, în care sfidează totul, de la autoritate la dragoste, de la prietenie la lege. În final, descoperă că s-a înşelat şi inima sa se linişteşte. Când termini de citit romanul lui Vlad Drăgoi, “Mica mea inimă de om singuratic” (apărut la Editura Polirom, 2019, în colecţia EgoProză), ai impresia că retrăieşti acest film. Într-o noapte, pregătindu-se să închidă librăria unde lucrează, Vlad provoacă un accident cumplit de muncă. Speriat peste măsură, îşi supraveghează plecarea, să nu apară pe camerele de filmat din mall şi se decide să plece brusc cu maşina de acasă, împreună cu câinele Maya. Înnoptează aproape de drumul naţional, iar dimineaţa porneşte spre mare, sperând să lase în urmă şi să scape de vina uriaşă de a fi săvârşit un accident mortal. În tot timpul acesta, amintirile îl năpădesc, povesteşte întâmplări despre familie şi prieteni, despre bucurii şi tristeţi, reînviate de spaima sa de grozăvia făcută. Fiind jefuit de bani şi de lucrurile sale, este silit să se întoarcă şi ajuns din nou la librărie, descoperă că totul este în ordine şi că a fost victima fricii sale. În fapt, s-au suprapus două episoade şi destinul i-a jucat o farsă care i-a aruncat în aer inima şi existenţa într-un coşmar de 12 ore. Cartea se citeşte pe nerăsuflate, scrisul continuu te prinde, analiza şi întoarcerea mereu asupra ego-ului te captivează. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Recomandare de lectură – Celeste Ng

februarie 10th, 2020 Fără comentarii

“Mici focuri pretutindeni” de Celeste Ng (Bucureşti, Editura Litera, 2017) este cartea pe care o recomandăm. Volumul spune povestea unei comunităţi în care toate lucrurile par bine aşezate şi rânduite potrivit regulilor, totul este sub control. Apariţia Miei, o artistă nonconformistă, şi a fiicei ei, Pearl, cu o dorinţă aparte pentru libertate, schimbă cursul lucrurilor şi totul este pus sub semnul întrebării. Astfel, descoperim ce vieţuieşte dincolo de aparenţe, aflăm de viaţa tăinuită a pasiunilor, de secrete şi îndoieli. Disputa în jurul încredinţării unei fetiţe chinezoaice mamei sale ori părinţilor adoptivi împarte comunitatea. Scrisă cu un simţ fin al nuanţelor, cartea este de o profunzime psihologică dublată de ştiinţa autoarei de a dezvolta conflictul şi a păstra treaz interesul cititorului. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

SITUAȚIA BIBLIOTECILOR PUBLICE ȘI ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL ÎN JUDEȚUL BRAȘOV

februarie 7th, 2020 Fără comentarii

Pe măsură ce anii trec observăm o situaţie tot mai îngrijorătoare. Din 2011 echipa bibliotecii citește săptămânal la Spitalul judeţean de copii din Braşov. Remarcăm pe teren cum scade știința de carte, copiii recunosc cu greu literele, iar ceea ce este mai grav și ne intristează, crește diferența dintre oraș și sat. Câștigă teren cultura orală în dauna cititului ceea ce conduce la deosebiri și există o relație directă între lipsa de performanța la citit și absența bibliotecii publice în comunitățile de unde provin tinerii respectivi. Invers, localităţile dotate cu biblioteca publică deservită de un bibliotecar dinamic înregistrează performante educaționale, economice și sociale. Exemplele de la Dumbrăvița, Mândra, Codlea, Râșnov, Făgăraș arată cel mai bine rolul bibliotecilor publice în comunitățile educate.

O întâmplare petrecută la Spitalul de copii este ilustrativă. Joi, 8 august 2019, am fost la spitalul de copii şi am citit la secţia de Chirurgie. Au fost trei copii: unul de clasa I, vârsta 6 ani, care mi-a spus de la început că poate citi literele, din Braşov probabil, unul de 5 ani, care nu a ştiut să spună unde locuieşte şi un copil mai mare, de 10 ani, clasa a IV-a, dintr-o comună dincolo de Poiana Mărului. Am citit Mog, o pisică uitucă de Judith Kerr. Este o carte cu texte scurte şi ilustraţii, distractivă şi instructivă. Am citit, le-am arătat desenele de la fiecare pagină, am întrebat şi discutat. Copiii au fost în general atenţi, povestea i-a atras, ţineau minte ce se întâmplă, răspundeau, observau desenele. Întâlnirea de citit poveşti s-a desfăşurat bine. Însă un moment m-a descurajat complet. Ştiu din experienţă că uneori copiii mai mari vor să citească ei, le este ruşine că le citeşte altcineva şi vor să arate că pot şi ei. Cu gândul acesta, l-am întrebat pe copilul mai mare dacă ar vrea să citească. Era isteţ, receptiv, observa atent şi răspundea bine. Nu a vrut să citească, m-a refuzat. Eu am citit mai departe, dar la următoarea pagină l-am invitat să citească numele pisicii, MOG, dintr-o ilustraţie, era scris pe farfuria de mâncare a pisicii. A avut dificultăţi să citească cuvântul scurt, spunea fără voce literele înainte. L-a ajutat copilul mai mic, de 6 ani, care de fapt a citit în locul lui.

Cazul este emblematic pentru diferența tot mai adâncă dintre sat și oraș. Cunoaștem situaţia bibliotecii publice din acea comună. Este o localitate fără bibliotecă publică funcţională. Biblioteca se află în centru, vizavi de primărie, în Căminul Cultural, la etajul I, lângă Centrul Papi. Dar majoritatea timpului este închisă, are cărţi vechi acoperite de praf şi computere nefuncţionale. Bibliotecara a absolvit Asistenţa Socială şi se ocupă în Primărie în primul rând de asistenţă socială. Există bibliotecă publică pe hârtie, dar practic ea nu este activă. L-am întrebat pe copil dacă are bibliotecă în şcoală şi a răspuns că nu există bibliotecă şcolară. Copiii de acolo nu au ajutor la citit fiindcă biblioteca publică nu este activă şi şcoala nu este ajutată de bibliotecar. Situaţia lecturii este foarte grea. Cred că acest copil, din cazul nostru, este viitorul adult necititor, bolnav de analfabetism funcţional, care nu va ştii să citească un anunţ de angajare, un act de plată a impozitelor, nu îşi va găsi de lucru, nu va fi independent, ci va fi abonat sigur al serviciilor de asistenţă socială.

Județul Brașov are biblioteci publice funcționale în 29 de localități urbane și rurale. Alte 29 de localități nu au biblioteci publice sau nu sunt funcționale: Predeal, Rupea, Zărnești, Augustin, Beclean, Bod, Bunești, Cața, Cincu, Comăna, Crizbav, Fundata, Hărman, Holbav, Jibert, Lisa, Părău, Recea, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Șinca Veche, Șinca Noua, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticuș, Ucea de Jos, Ungra, Viștea de Jos.

Cred că soluţia este una integrată, prin care autorităţile, de la Biblioteca Judeţeană Braşov şi şcoli la administraţia locală şi judeţeană şi până la cele centrale (prefecturi, ministere, guvern, preşedenţie) să accepte şi să considere cititul o abilitate de viaţă, iar biblioteca publică o instituţie de bază a lecturii, informării, educaţiei permamnente şi culturii oricărei comunităţi. Este nevoie de o colaborare între toate nivelele. Bibliotecarii nu pot răzbi singuri în combaterea analfabetismului funcţional, de fapt a analfabestismului în creştere, întreaga societate trebuie să susţină şi să transmită semnalul că educaţia este o valoare preţuită social.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

O altfel de poveste

ianuarie 14th, 2020 Fără comentarii

2Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare misiunea de a cerceta viața și scrierile câte unui autor clasic (de manual), și ar reconstitui o biografie ușor romanțată, din care tu, cititorul, ai afla tot ce n-ai știut niciodată despre cele mai mari nume din literatura română? Dacă ți-ai pus această întrebare, te invităm miercuri, 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale, să afli răspunsul.

Răsfoiește la Secția pentru Copii și Tineret a bibliotecii din Brașov colecția de cărți „Scriitori de poveste”, un proiect al Muzeului Literaturii Române Iași, participă la atelierul de lectură „Povestea lui Eminescu”, după volumul semnat de Florina Ilis sau câștigă o carte aparținând literaturii române contemporane, participând la concursul nostru.

Ne vedem de la ora 14.00!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)