Arhivă

Post Tăguit cu ‘identitate culturala’

Cronologia presei maghiare din judeţul Braşov

aprilie 25th, 2018 Fără comentarii
Doresc să vă anunţ că am reuşit, împreună cu colega mea Eva Dinu, să finalizăm un proiect la care ţin şi la care am lucrat 3 ani. Este vorba de Cronologia presei maghiare din judeţul Braşov, o dezvoltare şi îmbunătăţire a materialului întocmit pentru Istoria presei din România în date, coordonat de profesorul universitar şi jurnalistul Marian Petcu. Graţie colegilor de la Informatizare, această cronologie este accesibilă online pe pagina de internet a bibliotecii noastre. Este o formulă de afişare inspirată, pe care au conceput-o, gândit-o şi aplicat-o, astfel încât totul să fie afişat pe o pagină şi informaţiile, care ocupă 45 de pagini în format text, să fie grupate pe epoci şi să fie accesate printr-un simplu click. Adresa din meniul Bibliotecii Digitale este următoarea:

Istoria presei din România în date

Delia Daniciuc

 

Mulţumesc colegilor mei care m-au ajutat să definitivez această parte, sunt mândră de munca noastră şi de felul cum arată.
Urmează Cronologia presei române din judeţul Braşov, ultimul segment lingvistic al presei braşovene, consistent şi astfel se va încheia această bază de date create de biblioteca publică braşoveană, care sperăm să stimuleze cercetarea şi inovaţia în mediul ştiinţific şi educativ.

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Expoziţia despre mocani – Comunicat de presă

octombrie 24th, 2016 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei Între munte şi mare – transhumanţa mocanilor bârsani în Dobrogea. Evenimentul va avea loc miercuri, 26 octombrie 2016, orele 16,00, la Biblioteca Judeţeană Braşov, etaj I.

Expoziţia este organizată împreună cu Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” Constanţa şi cu Asociaţia Izvorul din Săcele ca partener. Ideea a aparţinut Bibliotecii Judeţene Constanţa, care a dorit să valorifice documentele despre mocani existente deopotrivă în locul de origine, în Transilvania, cât şi în Dobrogea, unde mulţi s-au stabilit şi au înfiinţat întreprinderi, ferme, prăvălii. Propunerea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de personalul Bibliotecii Judeţene Braşov şi astfel a luat naştere expoziţia duplex despre mocani. Primul eveniment al acestei iniţiative este vernisajul din 26 octombrie 2016 la Braşov, de Sf. Dumitru, data tradiţională a mocanilor de plecare la iernat în Dobrogea, „la baltă” cum se spunea. Al doilea eveniment se va petrece în jurul datei de 23 aprilie 2017, la Constanţa, reper cronologic tradiţional pentru transhumanţă, turmele şi păstorii venind la păşunat în munţi, pe proaspetele şi gustoasele păşuni alpine.

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi-a dorit în mod special ca această expoziţie să fie una comunitară şi nu una exclusiv bazată de colecţiile proprii. A dorit să implice pe urmaşii mocanilor bârsani, amintirile şi poveştile lor despre acest fenomen economic şi experienţă de viaţă care este transhumanţa. De aceea a apelat la alte instituţii de memorie din Braşov, organizaţii nonguvernamentale, colecţionari şi persoane fizice, la depozitul lor de mărturii revelatoare. Demersul ei a fost susţinut de Asociaţia Izvorul din Săcele (prin doamna preşedintă Georgeta Souca şi vicepreşedintă Maria Zbarcea), care s-a alăturat ca partener efortului de documentare, dar şi de persoane fizice, precum domnul Nicolae Eftimie şi doamna Cornelia Daneş din Săcele, colecţionari precum Vasile Aldea din Braşov, doamna profesoară Corina Sporea Bărăgan din Vama Buzăului, care au pus cu generozitate la dispoziţie fotografii, reviste, planşe etc.  Nu vreau să uit mulţumirile către colegele mele Eva Dinu şi Mihaela Lupu, care au făcut documentarea iniţială despre Săcele şi mocani, punându-mi datele la dispoziţie. Mulţumiri calde datorăm Angelei Dobrescu, doamnei bibliotecar Eva Pandelaş şi domnul inginer Constantin Bârsan din Săcele, care ne-au ajutat cu diseminarea informaţiilor.

Expoziţia cuprinde publicaţii, cărţi, documente, hărţi, cărţi poştale ilustrate din colecţiile bibliotecii şi ale altor instituţii şi persoane. Am expus lucrări generale despre păstoritul ardelenilor (de la cele vechi de J. Hintz şi jurnalul de călătorie al lui Hans Christian Andersen la cele despre mărgineni şi C. Giurescu, Transilvania în istoria poporului român), însoţite de imagini ale mocanilor din zona de Mărginime (Avig) şi din Tohanul Vechi pentru a reda amploarea geografică şi vechimea acestui fenomen. Au urmat lucrările speciale despre mocani, intre care studiile lui Dumitru Şandru şi al lui Tudor Mateescu ocupă un loc special, împreună cu hărţi, tabele statistice reproduse şi fotografii cu ciobani din Ţara Făgăraşului (muntele Nehoiul) din colecţia fotografului Emil Fischer din Sibiu. Preocupările săcelenilor pentru istoria proprie sunt reflectate de articolele scrise de Ion Lapedatu şi Ion Ghelase, iar transhumanţa este ilustrată de imagini, albumele familiei Median şi De demult, atlase, fotografia familiei Bucurenciu, ce au ales să se stabilească în Dobrogea. Presa săceleană (Viaţa Săceleană, Plaiuri săcelene), portul mocănesc din Săcele, câteva personalităţi săcelene, – Al. Lapedatu, George Moroianu, Gh. Dragoş şi N. G. V. Gologan -, lucrări despre trecutul şi prezentul Săcelelor ilustrează restul vitrinelor din expoziţie, cu cărţi, fişe biografice, fotografii. În centrul expoziţiei se află 8 planşe de dimensiuni mari cu imagini reproduse după fotografiile familiilor mocăneşti săcelene, purtând costumul tradiţional, alături uneori de turmele de oi care i-au făcut vestiţi.

Colaboratori la această expoziţie, cu imagini originale şi în copie, sunt Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul de Artă Braşov şi Direcţia judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, cărora le mulţumim pentru răspunsul profesionist şi disponibilitate

Miercuri după-amiază, de Sf. Dumitru, sărbătorim împreună istorii mocăneşti cu prilejul deschiderii expoziţiei Între munte şi mare – transhumanţa mocanilor bârsani în Dobrogea. Alături de bibliotecarii braşoveni, vor fi prezenţi şi vor lua cuvântul doamna director Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman”, urmaşă la rândul ei, pe linie paternă, a familiei de mocani Bucurenciu din Satulung – Săcele, reprezentanţii Asociaţiei Izvorul din Săcele şi invitat de onoare domnul Dumitru Voinea, ce va relata amintiri despre mocani şi ce însemna transhumanţa pe vremuri pentru ei.

Nu în ultimul rând, vrem ca această expoziţie să fie un omagiu adus memoriei celui care a fost arhitect Dan Median, pasionat păstrător al memoriei trecutului, studios al arhitecturii monumentelor sacre şi laice săcelene, un fiu al Săcelelor şi un urmaş al mocanilor, purtători de valori şi modele de viaţă. Dan Median a donat bibliotecii anul trecut imagini din arhiva familiei sale şi datorăm cinstire amintirii sale pentru acest gest.

Vă aşteptăm cu drag!

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Conferinţe despre oraş şi oamenii lui

Oraşul Memorabil revine cu un nou ciclu de conferinţe de istorie urbană. Invitaţii sunt istorici tineri care vă vor prezenta politizarea şi comunizarea Braşovului prin noile nume pe care le căpătau străzile şi locurile cunoscute din oraş. Interesantă este conferinţa de microistorie a Marei Mărginean, ce a fost atentă la felul cum comunismul a influenţat viaţa cotidiană a muncitorilor în Braşov şi Hunedoara şi ce fel de căi de evadare au găsit oamenii.

Vineri, 2 septembrie 2016, orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu (Livada Poştei, Bd. Eroilor 33, lângă Şcoala 6) vor avea loc prelegerile susţinute de:

Mara Mărginean (cercetator postdoctorand, Universitatea Babes-Bolyai) – Industrializarea dincolo de date statistice: calitatea vieții în Hunedoara și Brașov în anii ‘50.

Prezentarea propune, ca printr-o incursiune în cotidianul muncitorilor din oraşele Hunedoara si Brasov în intervalul 1950-60, să evidenţieze felul în care regimul comunist a angajat un program economic de industrializare pentru a reconfigura relaţiile sociale, dar şi modalităţile prin care populaţia a (re)acţionat. Cercetarea de micro-istorie surprinde, în plan local, ambiguităţile acţiunilor autorităţii centrale şi relaţia deseori negociată dintre putere şi forţa de muncă. Acordând o atenţie particulară felului în care activităţile din fabrică imprimă muncitorilor valenţe identitare specifice, prelegerea descrie practicile cotidiene dincolo de perimetrul industrial ca un dat al întrepătrunderilor ideologiei colectiviste şi a priorităţilor individuale.

Lector Dr. Corneliu Pintilescu
(Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) – În locul vechii cetăţi feudale, un oraş al muncitorilor. Politizarea spațiului în Brașovul anilor `50.

Prezentarea tratează tema politizării spațiului urban în Brașovul anilor `50 de către regimul comunist prin inserarea unui mesaj politic în denumirea spațiilor publice și prin acordarea unei încărcături ideologice anumitor locuri sau părți ale orașului.

O iniţiativă a Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Braşov – Covasna – Harghita

Vă aşteptăm în Mansarda Casei Baiulescu!

Parteneri Primăria Municipiului Braşov, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Conferinţe despre Braşov cu Oraşul Memorabil

Conferinţa publică în cadrul proiectului ORAŞUL MEMORABIL – ediţia 2015

Mansarda Casei Baiulescu, vineri, 21 august 2015, ora 17.00

drd. arh. Diana Mihnea, istoric – Universitatea de arhitectură şi urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti – Noi cartiere de locuinţe în Braşovul interbelic. Negocierea teritoriului urban

Rezumat conferinţă: În anii dintre cele două războaie mondiale, sub o uriaşă presiune demografică, Braşovul a cunoscut o  creştere spectaculoasă a teritoriului său. Extinderea a fost susţinută, chiar impusă, de o serie de legi ce aveau drept scop împroprietărirea cu locuri de casă a unor categorii privilegiate de legislaţia socială a României Mari: funcţionari, muncitori, demobilizaţi, invalizi, văduve şi orfani de război. În atmosfera tumultoasă de după încheierea păcii, presiunea cererilor de împroprietarire, incorenţele şi suprapunerile  diferitelor legi ce reglementau mecanismul atribuirii de locuri de casă au făcut ca întregul proces să se transforme într-o negociere tensionată între diferitele instituţii ale statului, negociere a cărei miză au fost tocmai teritoriul urban şi, implicit, dezvoltarea sa ulterioară.

Despre conferenţiar: Diana Mihnea este arhitect şi asistent doctorand al Universitaţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Studiază efectele generate de reforma agrară şi de legislaţia împroprietaririi cu locuri de casă din perioada interbelică asupra oraşelor Transilvaniei. Din anul 2010 este membru al Departamentului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu” din cadrul UAUIM, cu o activitate didactică în domeniul istoriei arhitecturii.

dr. Bianca Botea, Universitatea Lumière Lyon II, Franţa – Transformările spaţiului urban şi cum ne pasă. Perspective antropologice despre zona „Centrul Civic” din Braşov

Rezumatul conferinţei: Prezentarea porneşte de la un studiu aflat în faza exploratorie în zona numită „Centru Civic” şi în ramificaţiile  ei. Acest spaţiu urban extrem de hibrid, în căutare de identitate, pe care îl regăsim astăzi, după demolările din anii comunismului şi schimbările de după 1989, ne trimite la câteva întrebări interesante: Ce impact au transformările urbane asupra practicilor de locuire, de vecinătate şi de folosire a spaţiilor publice? Ce dă valoare locului şi cum ne ataşămde el? Cum se construieşe din punct de vedere social un cartier ş care sunt actorii acestei construcţi? Prezentarea este o invitaţie la o discuţie legată de această zonă ca să aflăm lucruri împreună despre ea şi să înţelegem în ce mod ne pasă de oraşul nostru.

Despre conferenţiar: Bianca Botea este conferenţiar dr. în antropologie la Universitatea Lumière Lyon II din Franţa. Ea are numeroase publicaţii legate de fenomenele de patrimonializare, memorie şi turism, de demolari şi dezvoltare urbană observate în România şi în Franţa.

Intrarea este liberă.

Organizator: Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita

Partener: Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Brasov 2021 – Capitala Europeana a Culturii

Cum bine stiti, administratia brasoveana a lansat candidatura Brasovului in competitia Capitala europeana a culturii 2021.
Aplicatia pentru acest proiect include atat efortul autoritatilor, cat si evaluarea implicarii publicului. Iata de ce apelez la toti brasovenii ce pot vedea acest mesaj cu indemnul de a sustine candidatura Brasovului.
Ce puteti face?
1. Gasiti si consultati informatii pe site-ul special creat www.brasov2021.brasovcity.ro
2. Participati la consultarile publice organizate, in mod special la consultarea publica a comunitatii din 6 iulie, orele 18,00, Sala Patria. Mergeti sa va exprimati punctul de vedere, deveniti o voce, trimiteti orice idee si propunere la e-mailul brasov2021@brasovcity.ro
Date despre consultarile publice http://brasov2021.brasovcity.ro/?page_id=39
3. Votati unul dintre conceptele care vi se pare ca se potriveste Brasovului
4. Promovati campania Sustin Brasov 2021 prin trimiterea unei fotografii insotite de un mesaj de sustinere a candidaturii pentru Capitala europeana a culturii 2021 consortiulculturalcorona@gmail.com. Este vorba de o fotografie portret, format jpeg, minim 300 dpi, și un text de susținere care să nu depășească 5 rânduri, format Times New Roman, mărimea fontului 12.
4. Dati like contului de facebook Brasov Capitala Culturala Europeana 2021.
Totul va conta, tot ce este legat de implicare va fi numarat. Haideti sa fim impreuna!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

12 martie – Gazeta de Transilvania

Anul acesta s-au împlinit în 12 martie, după stil vechi, 175 de ani de la apariţia Gazetei de Transilvania, primul ziar politic al românilor transilvăneni. Cu acest prilej, Muzeul Casa Mureşenilor în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, a organizat un eveniment dedicat aniversării ziarului. Au fost prezenţi doamna inspector de istorie Mariana Gavrilă, domnul director Dragnea de la Şcoala generală nr. 13, elevi de la Colegiul Naţional Andrei Şaguna, şcolile generale 11, 13, 25, 27 şi altele. În deschidere, au fost invitaţi să vorbească preotul Vasile Oltean şi scriitorul Daniel Drăgan. Cuvântările domniilor lor s-au remarcat prin tonul de regret, criticând, printre altele, exprimarea incorectă şi greşelile de limbaj din presa scrisă actuală. Din păcate, tonul apăsător şi chiar trist al cuvântărilor şi inabilitatea de adecvare la context au făcut ca evenimentul să debuteze ca un parastas şi nu ca o acţiune cu rost informativ, pedagogic şi memorialist, de ghidare a tinerilor în istoria locală şi de educare în spiritul valorilor trecutului, actuale şi azi. Au urmat jurnaliştii Eduard Huidan, ziarist la “Drum Nou” şi fost redactor-şef al Gazetei de Transilvania, seria nouă (1989-2009) şi Ioan Popa, semnatarul rubricii Citim în Gazeta Transilvaniei acum 100 de ani apărută în cele două ziare. Domnul Huidan a punctat contribuţia Gazetei de Transilvania la viaţa comunităţii în timp ce domnul Ioan Popa a povestit despre aniversările şi jubileele Gazetei, despre participarea dânsului la acestea şi despre experienţa de jurnalist. Despre seria veche a Gazetei Transilvaniei au vorbit subsemnata (George Bariţiu – un model de jurnalism), Valer Rus (Gazeta Transilvaniei şi Mureşenii) şi Marilena Barna (Publicitatea în Gazeta Transilvaniei). Mai întâi, am vrut să ştiu cât interes faţă de subiect au tinerii, întrebându-i dacă citesc presa scrisă şi mass media în general. Am primit răspunsul că lecturează Dilema veche şi jurnale internaţionale, printre care The Economist, vrând să cunoască realitatea şi ceea ce se întâmplă în jurul lor, opiniile despre evenimente şi explicaţii asupra acestora. Eu le-am spus elevilor şi profesorilor prezenţi la manifestare că vreau să le transmit câteva argumente şi nu regrete inutile, că doresc să îi conving printr-o atitudine detaşată şi idei clare că merită să preţuim Gazeta şi tradiţia ei. Am pornit de la întrebarea De ce este importantă Gazeta din moment ce a apărut abia la 1838? în timp ce Curierul romanesc din Bucuresti al lui I. Heliade Radulescu si Albina Romaneasca din Iasi a lui Gh. Asachi au aparut in 1829. Nu este primul ziar românesc, dar este primul ziar politic al românilor transilvăneni şi este unul dintre cele mai longevive, a apărut cu scurte întreruperi până în ianuarie 1945. Braşovenii pot fi mândri că în oraşul lor au apărut ziare în limba germană, maghiară şi română în anii 1837-1838, iar începutul presei româneşti de aici se datorează colaborării românilor cu tipograful german Johann Gött, stabilit la Braşov. Este un rar exemplu de cooperare şi dialog etnic şi multicultural. Le-am dat câteva date biografice despre George Bariţiu, originar din judeţul Cluj, dar stabilit şi legat de Braşov, unde a trăit 42 de ani şi a creat instituţii moderne, fiind un vizionar şi un practician în acelaşi timp. După aceea, am oferit câteva exemple despre jurnalismul practicat de Bariţiu – articolele informative, documentate atent, opinii echilibrate, deschise şi tolerante, abordarea tuturor problemelor actualităţii de atunci, inaugurarea unor rubrici noi – Revista de jurnale, poşta redacţiei, apelul la colaboratori şi desfacerea Gazetei preponderent în Muntenia şi Moldova, fiind singurul ziar românesc din Transilvania cu o mare circulaţie dincolo de Carpaţi, faptul că a pus interesul general mai presus de interesul personal, cedând fără orgolii inutile conducerea Gazetei din dorinţa de a menţine apariţia ziarului. Subliniind că ziarele oferă o perspectivă filtrată şi că nu trebuie să avem încredere 100% în ele ca izvor istoric, ci trebuie verificate cu alte izvoare istorice, am încheiat adresând o întrebare ziariştilor Ed. Huidan şi I. Popa cu privire la cenzura regimului comunist şi presiunea ei asupra presei. Intervenţiile domniilor lor au nuanţat chestiunea şi le socotesc binevenite, fiindcă am avut şansa să înţelegem mai bine condiţia presei în dictatură de la oameni care au trăit această experienţă. Intenţia mea a fost să provoc dialogul şi să aflu mărturii directe despre situaţia de atunci, fiindcă nu putem convinge pe cei de azi, care nu au trăit în dictatură, decât prin exerciţiul sincerităţii. Valer Rus a expus scurt ce a însemnat presa română, cine o citea şi cine avea nevoie de ea, a subliniat contribuţia Mureşenilor la Gazetă şi a pledat pentru valorile morale ale acestei familii, care s-a sacrificat la rândul ei pentru acest ziar al comunităţii românilor transilvăneni. Marilena Barna a prezentat atrăgător reclamele din ziar. În final, s-a lansat Gazeta Transilvaniei, ziar online al Muzeului Casa Muresenilor, apărut cu contribuţiile elevilor. Invitaţi să ia cuvântul, doamna inspector de istorie şi domnul director de la Şcoala generală nr. 13 Braşov au subliniat rostul presei şi speranţa investită în viitor prin exerciţiul făcut de tineri cu acest prilej. Ţin să spun aici opinia mea că nu consider “Drum Nou” un ziar care a continuat Gazeta Transilvaniei, seria veche, mai ales că a fost înfiinţat în septembrie 1944 cu scopul de a concura Gazeta şi a înlocuit-o în final, aceasta fiind suspendată de autorităţi în ianuarie 1945, fără niciun temei legal. “Drum Nou” a fost ziarul oficios al Partidului comunist român, unicul cotidian braşovean, singura sursă scrisă de informaţii locale şi a transmis pe primele pagini comunicatele oficiale despre planurile cincinale, depăşirea acestora etc. Politica de atunci se baza pe fabricarea datelor si a informaţiilor, greu de verificat azi, pe limbajul de lemn, îndoctrinarea cetăţenilor şi controlul libertăţii de exprimare a jurnaliştilor. A fost un timp dificil să faci profesia de ziarist. Cu bune şi cu rele, acea epocă revolută merită să fie cunoscută şi evaluată, avem nevoie de mărturiile vechilor jurnalişti, iar dialogul sincer şi interviurile, metodă a istoriei orale contemporane, sunt singurele capabile, după opinia mea, care pot asigura cunoaşterea perioadei “de la surse directe” şi “pe surse”, “pe bune”.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Film documentar Orasul memorabil

noiembrie 12th, 2012 Fără comentarii

Intre 10-25 noiembrie, in Piata Sfatului, puteti vedea expozitia colectiva de fotografii despre Orasul memorabil – Brasov, editia a treia, organizata de Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Brasov-Covasna-Harghita. In aceasta perioada, va fi prezentat si un film documentar bazat pe colectia Orasul memorabil. Acesta va fi proiectat la Biblioteca Judeteana Brasov, Casa Baiulescu, in mansarda, vineri, 16 noiembrie, la orele 18,00. Intrarea este gratuita. Va asteptam la un eveniment marca om – Orasul memorabil si OAR – Ordinul Arhitectilor din Romania, in parteneriat cu Asociatia Kunstadt. Suntem sigur ca nu veti regreta o clipa participarea!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Poiana Marului la Viata Satului

decembrie 4th, 2010 Fără comentarii

Va rog mult sa rezervati timp liber in programul dumneavoastra pentru a urmari duminica, 5 decembrie, la TVR 1, orele 11,30 emisiunea Viata Satului – Ne vedem la biblioteca unde se va difuza episodul filmat la biblioteca din Poiana Marului, judetul Brasov. Veti vedea ce poate face o bibliotecara cu pasiune pentru cultivarea traditiilor. Totul fara vreun ban. Prin programul Biblionet, fundatia IREX Bucuresti a convenit cu TVR sa realizeze 8 episoade dedicate bibliotecilor care s-au remarcat prin activitati deosebite in comunitate. Pana acum s-au transmis episoadele despre Biblioteca Judeteana Neamt, cele din Bicaz si Medias, din Dambovita, Mastacani – jud. Galati, Lunca de Jos – jud. Harghita. Din judetul Brasov a fost selectata biblioteca din Poiana Marului. Sunt foarte mandra de activitatea bibliotecarei de acolo, doamna Gabriela Tintea. Merita toata admiratia si lauda. Multumesc!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (8 votes cast)

Ziua Nationala a Culturii Romane

ianuarie 26th, 2010 1 comentariu

Azi am citit comunicatul ministrului culturii din Romania, domnul Kelemen Hunor, postat pe situl ministerului pe care il conduce, in data de 25 ianuarie 2010. Mi s-a parut semnificativ si de aceea il rezum aici. Cu prilejul zilei de 15 ianuarie, cand aniversam nasterea lui Mihai Eminescu, aleasa ca Zi nationala a culturii romane, ministrul se angajeaza sa faca toate demersurile pentru ca aceasta zi sa aiba un caracter institutional. Isi reafirma sprijinul pentru finalizarea sediului Bibliotecii Nationale a Romaniei, pentru Fundatia Panteonul Romaniei constituita in cadrul Academiei Romaniei, in care spera sa isi gaseasca locul si valorile minoritatilor nationale, si pledeaza pentru respect pentru mostenirea trecutului si identitate culturala. Dar cel mai bine cititi mesajul fiindca ministrul a gasit cuvinte mai potrivite decat am reusit eu. Lectura recomandata!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags: