Arhivă

Post Tăguit cu ‘expozitie’

Expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului

Argument. De ce o expoziție despre Dracula la bibliotecă? Personaj imaginar, dar inspirat din realitate, Dracula s-a dovedit fascinant și longeviv în același timp. A captivat fantezia multor generații și s-a dezvoltat în timp deopotrivă, personajul literar evadând din literatură și ajungând sub forma unui concept în politică, devenind prototipul unei întregi literaturi a vampirilor și un brand turistic totodată. Așadar, Dracula a influențat și stimulat literatura, politologia, arta, filmul, chiar și turismul. Sunt argumente suficiente pentru a concepe o expoziție pe tema acestui adevărat mit. De ce la biblioteca publică? Fiindcă biblioteca publică deține cele mai multe și felurite documente și resurse, de la cărți la discuri, de la filme la muzică, de la monografii la literatură beletristică și ghiduri turistice. Deoarece biblioteca publică poate să contureze cea mai amplă imagine a lui Dracula pe baza colecțiilor ei și să ofere comunității informații multiple și verificate. Infomarea, educația, cultura și divertismentul publicului sunt polii între care evoluează o bibliotecă publică și Biblioteca Județeană Brașov nu face excepție, încercând să realizeze misiunea ei pe aceste coordonate, inclusiv prin expozițiile de carte.

Scurtă introducere

Dracula este unul dintre cele mai cunoscute personaje și mituri în lumea întreagă. Nașterea mitului a pornit de la personaje istorice reale (domnitorul muntean Vlad Țepeș, fiul domnului român Vlad Dracul, distins cu Ordinul Dragonului, contesa Elisabeta Báthory din ținutul Bistriței), de la legendele țesute în jurul lor într-un anumit context istoric și de la imaginarul colectiv, atras și fascinat de băutorii de sânge, de vampiri, între care figura liliacului hematofag a făcut carieră. Vechi fantasme și temeri se amestecă așadar cu fapte istorice reale în geneza acestui personaj, care s-a dovedit polimorf în diferite epoci până a ajuns la profilul definitiv, cunoscut și recunoscut azi. Astfel, de la morții vii pe care biserica creștină din veacul al XV-lea îi cunoaște la sanguinarii și vampirii din secolul al XVIII-lea, când psihoza a dus la un adevărat teatru al terorii, se ajunge în epoca romantică la consacrarea vampirului în persoana contelui Dracula din romanul omonim al lui Bram Stoker. Un secol mai târziu, personajul mitologic căpăta chip pe ecranele cinematografului, prin diversele ecranizări și montări. Grație puterii cuvântului și imaginii, a început expansiunea lui Dracula pe tărâmul imaginației publicului, acaparând-o și devenind copleșitor, ducând în cele din urmă la crearea genului literar și cinematografic horror.

Vlad Țepeș și Dracula

Personajul istoric real, domnitorul Țării Românești, Vlad al III-lea, supranumit Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, este unul dintre puținii conducători români a cărui biografie nu se poate scrie în absența legendei. Cauza constă în păstrarea în număr redus a documentelor din epoca sa. În același timp, legenda lui s-a născut chiar în timpul vieții sale și imediat după moarte, în două texte paralele diferite asupra sa. Este greu să desparți adevărul de mistificarea legendei. Povestirile care au circulat pe seama sa încă din secolul al XV-lea au acreditat versiuni și imagini diametral opuse ale domnului Vlad Țepeș. De fapt, Vlad Țepeș întruchipează un personaj complex, pe măsura perioadei dificile în care a trăit, oscilând între milă și cruzime, spirit justițiar și trădare, rafinament și brutalitate politică. Practic, portretul lui Vlad Țepeș reflectă imaginile multiple ale celorlalți despre el: domn drept pentru români și istorici, călău pentru dușmani, tiran sângeros pentru defăimătorii lui cu interese politice divergente. În concluzie, Vlad Țepeș a devenit la rândul său victima unei campanii de manipulare, reușită din cauza forței noii invenții culturale a tiparului, practica administrării de pedepse crude întorcându-se împotriva memoriei sale. Scriitorii romantici și cineaștii au desăvârșit transformarea voievodului în personajul mitic Dracula, unul dintre cele mai persistente, longevive și creative mituri ale imaginației noastre moderne.

Dracula şi Bram Stoker, părintele literaturii horror

Scriitorul irlandez Bram Stoker s-a documentat pentru romanul Dracula, apărut în 1897, timp de 7 ani, citind folclorul european şi poveştile cu vampiri, foarte gustate în vremea sa de către cititorii Imperiului Britanic. Povestirile cu personaje fantastice, de groază invadau practic Marea Britanie şi figurau printre lecturile obişnuite ale epocii victoriene când a trăit Bram Stoker. Acesta, prin amănuntele istorice şi geografice pe care le dă asupra contelui Dracula, se pare că ştia informaţii despre Vlad Ţepeş, pe care le-a cules din scrierile străinilor despre Principatele Române. Iniţial, titlul romanului era Mortul viu, Nemortul, ajungând la Contele Vampir, titlul final de Dracula fiind fixat cu câteva săptămâni înaintea tipăririi.

Cartea a avut succes, fiind remarcată de autorul lui Sherlock Holmes, scriitorul Arthur Conan Doyle, dar nu a fost un best sellers. Noul titlu era încă o poveste cu aventuri, mai sumbră decât alte scrieri desigur. Mitul lansat al lui Dracula a fascinat însă suficient astfel că la doi ani după moartea lui Bram Stoker, văduva lui a publicat o continuare intitulată Dracula’s Guest and Other Weird Stories. Astfel începea seria scrierilor cu vampiri, continuărilor, apărând o întreagă literatură de gen, cu aceste personaje. Dracula a dobândit celebritatea odată cu primele ecranizări ale cărţii, când spectatorii au fost cuceriţi de personalitatea contelui şi numărul cititorilor a crescut din ce în ce mai mult. Prima ecranizare a fost în 1922, sub titlul Nosferatu – Simfonia groazei, deoarece era neautorizată, cu Max Schreck în rolul principal. Dar soţia lui Bram Stoker dădea în judecată studioul de producţie şi câştiga procesul, solicitând distrugerea tuturor copiilor. Prima adaptare cinematografică autorizată a romanului este din 1931, în studiourile Universal, cu actorul Bela Lugosi în rolul titular. Cel mai mare succes cinematografic l-a avut cu ecranizarea regizorului Francis Ford Coppola în 1992, cu următoarea distribuţie: Gary Oldman, Keanu Reeves, Wynona Rider şi Anthony Hopkins.

Bram Stoker și literatura despre Dracula

Dar Dracula nu a rămas doar în domeniul literaturii beletristice și al celei de a șaptea arte, ci a evadat, ajungând pe tărâmul memorialisticii, politicii, unde a fost folosit pentru a desemna, sugestiv, un regim dictatorial apropiat lui prin cruzime, cel al lui Stalin şi Ceaușescu, ajungând în muzica de blues, unde a exprimat protestul și critica față de dictatură și oprindu-se în turism, acolo unde a fost reinventat ca brand. Nu ne putem opri să nu ne întrebăm dacă Vlad Țepeș și Dracula au fost utilizați intenționat de comuniști pentru a stimula turismul la castelul Bran, dar motivul principal a fost de a contracara puterea altui mit, istoric de această dată, al Reginei Maria, a cărei amintire stăruia puternic în conștiința brănenilor, ca simbol al Casei Regale a României.

Câteva date despre expoziție

Biblioteca deţine cele mai interesante monografii care abordează direct subiectul Vlad Ţepeş şi Dracula, semnate de istorici precum Radu Florescu şi Raymond McNally, Matei Cazacu, Ştefan Andreescu, Radu Vergatti, specialişti ca Heiko Haunamm, Mihai Ungheanu şi Miodrag Bulatovici. Sunt expuse culegerile de legendele istorice ale românilor, între care cele despre Vlad Ţepeş ocupă un loc aparte, în culegerile realizate de Tudor Nedelcea ori Neagu Djuvara, cu ilustraţiile lui Radu Olteanu, dar şi o evocare literară a lui Vlad Ţepeş în volumul de eseuri Biblioteca Nopţii de Alberto Manguel. Urmează cărţile despre misterul şi enigma istoriei care este Vlad Ţepeş – Dracula, scrieri semnate de Paul Ştefănescu, Şerban Brandeş Lăţea, Bertha Krauser sau jurnalista Ileana Gafton Dragoş. Istoria literaturii şi politologia oferă altă abordare a mitului Dracula, în cărţi de Vesna Goldsworthy, Dan Horia Mazilu, Denis Buican, Jan Cornelius, Constantin Dobrilă, Ovidiu Pecican ş.a.

În sfârşit, literatura având în centrul ei personajul vampirului este bogată, începând de la volumele lui Bram Stoker şi continuatorilor săi, de la romanul Colecţionarul al lui Elizabeth Kostova la Chelsea Quin Yarbro cu al ei Hotel Transilvania şi Carlos Funtes, ce, surprinzător, include o nuvelă ce reeditează povestea lui Dracula în notă mexicană şi până la literatura pentru copii, care exploatează temerile celor mici de întuneric şi mister. În literatura română, figura lui Dracula se întâlneşte în lucrările lui Corneliu Leu, evocarea Georginei Viorica Rogoz, teatrul lui Dumitru Radu Popescu, romanele lui Fănuş Neagu şi Alexandru Muşina, povestirile lui Marin Mincu şi Ioan Groşan, cărţile pentru copii ale lui Stelian Ţurlea, dar şi cele ale unor autori locali, precum Grigore Cojan.

Vă invităm să parcurgeţi expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Expoziţia Momentele Unirii dedicată Centenarului Unirii la Biblioteca Judeţeană Braşov

În anul 2018, când România împlineşte un secol de la actele unirii ce au configurat statul român după primul război mondial, Biblioteca Judeţeană Braşov se alătură ciclului de manifestări consacrate acelor evenimente memorabile. Este firesc aşadar să propunem publicului o expoziţie de carte, ziare şi documente care ilustrează momentele Unirii şi arată fondurile bibliotecii pe această temă.

Pentru început, am expus volume despre contextul internaţional din anul 1918 şi noua arhitectură geopolitică a Europei de Est. La sfârşitul lui 1918 s-au format, au renăscut ori şi-au întregit graniţele state precum republicile Cehoslovaciei şi Poloniei sau Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. În condiţiile revoluţiei din 1917, Imperiul rus se destrăma şi pe ruinele lui apăreau republici democratice, în care comunităţile etnice ale românilor basarabeni, ucrainienilor, popoarelor baltice etc. deveneau active şi îşi exprimau dorinţa unei vieţi naţionale şi statale proprii şi libere. Românii din Moldova dintre Prut şi Nistru, provincie pierdută în 1812 în favoarea Rusiei, se aflau la răspântie. În faţa tendinţelor agresive ale Ucrainei care dorea să anexeze această regiune şi în contextul păcii Regatului român cu Germania şi Austro-Ungaria, se petrece primul moment decisiv al Unirii din 1918. În 27 martie 1918, Moldova între Prut şi Nistru sau Basarabia cum s-a numit a decis să se unească cu Regatul român în urma voturilor majoritare ale delegaţillor români din Sfatul Ţării, reprezentanţii celorlalte etnii abţinându-se. Cărţile semnate de istoricul Ştefan Ciobanu şi Vasile Harea cuprind documente şi mărturii despre Unirea Basarabiei, primul teritoriu care a revenit românilor în 1918. Al doilea moment a fost al unirii Bucovinei, pierdută în 1775 în favoarea Austriei, la 15/28 noiembrie 1918 cu România. Lucrări despre bucovineni importanţi (Iancu Flondor şi istoricul Ion Nistor), cu un rol important în decizia politică a unirii, ilustrează momentul bucovinean al Unirii din 1918.

Actul politic al unirii a fost urmat de acţiuni de propagandă şi promovare a românismului prin publicaţii tipărite. Intelectualii români din epocă erau conştienţi că era nevoie de unire sufletească, nu numai politică sau teritorială, astfel ca românii de pretutindeni să ajungă să cunoască noile teritorii şi să se cunoască reciproc. Atunci s-a practicat o politică editorială inteligentă: intelectuali de o parte şi de alta a Prutului scriau şi tipăreau broşuri şi cărţi de prezentare generală a naturii, culturii şi istoriei provinciilor nou alăturate. Astfel, N. Iorga, ardelenii Vasile Haneş şi mai ales Onisifor Ghibu scriu despre Basarabia în timp ce basarabeni precum Ion Jalea scriau despre Banat, Bucovina, Crişana, Maramureş şi Transilvania pe care le prezintă românilor de peste Prut. Este la mijloc un uriaş efort de informare despre ceilalţi, o efervescenţă intelectuală şi editorială în vederea unificării spirituale, ce arată cum s-a încercat să se construiască o comunitate sufletească.

Al treilea moment şi ultimul a fost cel transilvan de la 1 decembrie 1918, care a întregit statul. În expoziţie este ilustrat prin antologiile de documente despre unire, actele de împuternicire ale delegaţiile româneşti la Alba Iulia, discursurile lui Vasile Goldiş, mărturiile memorialistice, literare, documentare şi de presă ale participanţilor şi martorilor oculari, precum Ioan Clopoţel, Ioan Mateiu, Romulus Cioflec, ziarul Românul etc. Unirea este reflectată şi în scrierile istorice ale posterităţii, influenţate de ideologie sau nu, semnate de I. Lupaş, T. Albani, Şt. Pascu, V. Netea, I. Scurtu, D. Almaş, dar şi în lucrări speciale de Gh. Iancu despre Consiliul Dirigent al Transilvaniei sau de D. Suciu despre monarhie şi Unire.

Nucleul tare al expoziţiei îl constituie documentele originale despre unirea din 1918 păstrate din colecţiile Bibliotecii Judeţene Braşov. Scrisori, fotografii, articole de presă, cărţi arată chipul unor militanţi braşoveni ca protopopul Vasile Saftu, corespondenţa primită de Al. Vaida Voevod care punctează actele premergătoare unirii din 1 decembrie 1918, articolul din „Gazeta Transilvaniei” despre unirea Basarabiei şi cel din „Glasul Ardealului” despre unirea Transilvaniei, telegrame de felicitări şi cărţi de vizită cu saluturi transmise de românii din Chişinău ori de Emilia Raţiu. Toate redau o atmosferă de entuziasm şi de bucurie maximă de care românii s-au lăsat cuprinşi în acel an. Este un sentiment copleşitor pe care îl simţi, chiar la distanţă de un secol, când vizitezi expoziţia şi realizezi momentul de sărbătoare trăit cu ocazia deciziilor politice şi naţionale din Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Invităm publicul să fie alături de noi, la Momentele Unirii, să retrăiască o experienţă de acum un secol!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Evenimente Tags:

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

Comunicat de presă

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov are bucuria să vă invite la conferinţa „Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori” susţinută de invitata sa, profesoara Steluţa Pestrea Suciu. Evenimentul va avea loc joi, 19 octombrie 2017, de la orele 18,00, în Mansarda Casei Baiulescu.

Tema aleasă aduce în faţa publicului informaţii interesante despre viaţa literară a Braşovului interbelic şi poveştile de iubire care au animat-o. Vor fi evocate figurile mai multor intelectuali şi personalităţi, a căror viaţă sentimentală le-a influenţat în parte opera, iar Braşovul apare ca fundal în aceste istorii personale, oraşul fiind unul dintre personajele întâmplărilor de viaţă şi însufleţind relaţiile. Medalioanele vor fi dedicate Norei Lemeny şi lui Alexandru Bogdan, Smarandei Andricu şi lui Cincinat Pavelescu, Domniţei Gherghinescu-Vania şi lui Lucian Blaga, lui Henriette Yvonne Stahl şi lui Ion Vinea, lui Leny Caler şi lui Mihail Sebastian, Lydiei Manolovici şi lui Octav Şuluţiu. Poveştile lor adevărate de iubire se reflectă adesea în scrierile lor, sentimentele sunt filtrate şi retrăite prin puterea scrisului. Avem ocazia să aflăm povestea reală din spatele textelor, să identificăm locuri din Braşov evocate în creaţia literară şi să ne redescoperim oraşul ca fiind un loc al iubirii şi iubirilor.

Steluţa Pestrea Suciu, născută la 18 decembrie 1943, în Brad, judeţul Hunedoara, este o îndrăgostită de literatură, dramaturgie şi de Braşov. Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, a fost un activ profesor de limba română la Braşov, unde a iniţiat în tainele limbii şi literaturii generaţii de tineri. Împătimită consumatoare de teatru şi de spectacole, a urmărit fenomenul teatral constant, semnând numeroase recenzii şi realizând volume de interviuri cu actori, precum Costache Babii şi Dan Săndulescu.  A semnat mai multe lucrări didactice, a publicat articole de istorie literară şi locală despre Braşov, scotocind atentă în arhive, căutând informaţii în familiile braşovene, păstrând vie memoria urbană a braşovenilor. Restituirile şi articolele de specialitate le-a tipărit în revistele „Astra”, „Limbă şi literatura română”, „Revista de pedagogie”, cotidiane locale, dar şi în numeroase volume, dintre care Străzi, case, oameni din Braşov (2011) este una dintre cele mai reuşite cărţi.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de Departamentul de Ziare şi Reviste al Bibliotecii Judeţene „George BAariţiu” Braşov. Conferinţele va fi însoţită de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste, cărţi poştale ilustrate din fondul bibliotecii.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment ce promitem că va fi cu siguranţă interesant!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Nocturna Bibliotecilor 2017 la Braşov – Program

septembrie 20th, 2017 Fără comentarii

Nocturna bibliotecilor este un eveniment antrenant, care de câţiva ani a devenit o campanie naţională de promovare a cărţii, cititului şi bibliotecii. Desfăşurată sub egida Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor şi Bibliotecarilor din România (ANBPR), manifestarea doreşte să se adreseze tuturor, publicului fidel de cititori, dar şi neutilizatorilor, încercând să atragă spre biblioteci şi lectură cât mai multă lume. Din acest motiv, bibliotecile au propus mereu evenimente interactive, care să stârnească interesul tuturor celor invitaţi să descopere altfel spaţiul cărţilor. În anul 2017 tema Nocturnei bibliotecilor este una generoasă, despre Bucuria lecturii, despre plăcerea pe care o descoperi în compania cărţilor tale favorite, despre emoţiile trăite pe care vrei să le împărtăşeşti. Vom avea de toate – de la lecturi publice la teatru, de la expoziţii la concerte, de la concursuri şi ateliere până la sesiuni de fotografiere a cititorilor cu cartea preferată, de la consultaţii oftalmologie gratuite pentru a citi mai bine până la aplicaţii şi proiecte inovatoare de recomandări de lectură pe smartphones, de la audiţii la ilustraţii în tehnica manga şi nu numai.

Nocturna Bibliotecilor la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov va avea loc sâmbătă, 30 septembrie 2017 (cu un scurt preambul vineri, 29 septembrie 2017), începând de la orele 18,00, va fi plină de surprize, cu final neaşteptat şi sperăm noi că publicul va aprecia programul divers. Iată detalii mai jos:

Vineri, 29 septembrie 2017, orele 

Filiala nr. 6 de copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6)

Ateliere de creaţie şi lectură, de cântec şi lectură, de dans şi lectură, de sport şi lectură (pentru copii, părinţi, bunici)

Ţinuta obligatorie: haine comode, de sport

Sâmbătă, 30 septembrie 2017

Sediul Central (Bd. Eroilor nr. 33-35 (Livada Poştei )

Şezătoare la Braşov– orele 13,00-18,00, etaj I, Mediateca (pentru adulţi, seniori, copii)

Spectacol de teatru de păpuşi al Teatrului Arlechino Braşov „Winnie de pluş şi prietenul lui, Guiţ” interpretat de Cecilia Negru – orele 18,30-19,30, etaj I, Mediateca (pentru copii şi părinţi)

Atelier demonstrativ de legătorie şi restaurare carte – orele 18,00-18,30, etaj I, hol

Turnul Babel – atelier multilingv de lecturi în limba engleză, franceză, japoneză, maghiară, spaniolă, estoniană, greacă şi italiană, urmate de traducere şi discuţii – orele 18,00 – 20,30, etaj I, Sala de lectură (pentru adolescenţi, adulţi, seniori, braşoveni, români şi rezidenţi străini)

Invitaţii noştri, vorbitori nativi dintre rezidenţii străini, dar şi scriitori, ce stăpânesc deopotrivă limba română, Ei vor citi şi comenta un fragment literar, după care se vor prezenta, vor traduce pe scurt textul  şi vor împărtăşi experienţa lor de a trăi în spaţiul lingvistic al României şi în oraşul Braşov. Atelierul multilingv de lecturi publice este o încercare de dialog şi de educaţie interculturală între secţiile de limbi străine, rezidenţii străini şi braşoveni.

Atelier de fotografiat şi citit „Eu şi cartea mea favorită” – orele 18,00-22,00, parter, Holul de intrare (pentru copii, adolescenţi, adulţi, seniori, bibliotecari şi cititori)

Sesiunile de fotografiere a cititorilor cu cartea favorită vor fi asigurate de o cabină foto profesionistă ce va realiza fotografiile şi tipărirea lor.

Concurs de descoperire Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar – orele 18,00-22,00, Secţia de Împrumut (adolescenţi, adulţi, seniori)

Casa Baiulescu

Expoziţie despre modă şi sport în revistele de acum mai bine de o jumătate de veac – orele 18,00-22,00, Secţia de reviste şi ziare

BibliotecAdolescenţilor – vernisajul expoziţiei de fotografii– orele 18,00, Mediateca Francofonă (adolescenţi, adulţi, seniori)

Să citim mai bine – Consultaţii oftalmologice gratuite pentru cititori – orele 18,30, Mediateca Francofonă (pentru public general)

Ateliere şi proiecte– Boutique literar- Atelier de corespondenţă istorică, Recomandare de lectură pe telefoane mobile IOS şi Android, aplicaţii media pentru colecţii de patrimoniu şi revista manga – orele 18,00 – 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

Detalii pe blogul bibliotecii http://blog.bjbv.ro/?p=4438

Concert Maria Tănase + Ion Barbu = love de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov, not Kasparov) – orele 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

O relație stilistic improbabilă și istoric inexistentă devine posibilă într-un spațiu suspendat, atemporal, în care melodia întâlnește ezoterismul liric. Un happening muzical ce ia forma unei reverii. O invocație a tărâmurilor magice peste care zbura Păsărea Măiastră și a paradisurilor artificiale în care își trăia extazul creator Poetul Matematician.

Veți asculta interpretări surprinzătoare ale cântecelor Mariei Tănase și traduceri muzicale în primă audiție ale poeziilor lui Ion Barbu într-o manieră hipnotică, cu sonorități de dream-pop și folk-psihedelic.

Un performance de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov not Kasparov).

Intrare liberă
Partener al evenimentului: RAT Braşov

Vă aşteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Lansarea proiectului CRESC – Cultivăm România Egalității de Șanse pentru Copii – la Bibliotecă

Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov are plăcerea de a vă invita la conferința de presă de lansare a proiectului CRESC la Bibliotecă, co-finanțat de AFCN, miercuri, 30 august, orele 13.30, la mansarda Casei Baiulescu.

Proiectul se înscrie în aria tematică a Educației prin Cultură și este dedicat celebrării Centenarului României Moderne. Alături de partenerii săi, bibliotecile județene din Caraș-Severin, Dolj și Sălaj, biblioteca din Brașov își propune conștientizarea unui grup de 50 de copii și tineri, cu vârstele cuprinse între 12 și 16 ani, provenind din medii defavorizate, asupra valorilor și semnificațiilor legate de Primul Război Mondial și Marea Unire din 1918. Participanții vor beneficia de activități diverse: ateliere interactive, proiecții de film, prezentare de corespondență etc., prin care, alături de bibliotecarii specialiști vor învăța despre cum pot participa activ la aniversarea a 100 de ani de existență a României unite.

Întregul proiect a fost gândit și conceput dintr-o perspectivă inovatoare, în ceea ce privește publicul țintă, conținutul și metodele lui. Activitățile proiectului vor cuprinde un atelier interactiv de istorie, numit Istoria Altfel, ce include și vizionarea de materiale vizuale legate de evenimentele ce au influențat destinul României în perioada Primului Război Mondial. Al doilea atelier, numit Istoria Citită, constă în studiul corespondenței de epocă, adaptate specificului local, și instruirea copiilor în redactarea de scrisori, aceștia fiind încurajați să interacționeze cu grupurile selecționate de către parteneri, împărtășind experiența lor din timpul atelierelor. Ultima activitate este intitulată “Istoria de Ieri, Azi”, în cadrul căreia copiii vor realiza interviuri cu persoane ce vor relata amintirile lor despre evenimentele din preajma Unirii României. Mai precis, este vorba despre surse de mâna a doua, de repovestirea experienței celor care au participat la Unire de către urmașii lor, cei care păstrează aceste amintiri de viață.

Proiectul a pornit de la nevoia de servicii culturale oferite de biblioteci audienței pasive, adică acelor tineri aflați în situații vulnerabile și de risc cauzate de sărăcie și a accesului deficitar la cultură. În felul acesta, bibliotecile publice devin agenți activi și conștienți în întărirea coeziunii sociale a, comunităților lor. Impactul proiectului vizează atât publicul țintă, cât și nivelul instituțional al bibliotecilor publice, care își vor diversifica oferta educațională. De asemenea, produsele proiectului (kitul educațional și testimonialele) vor fi diseminate între parteneri, în rândul școlilor și profesorilor interesați să preia modelul, precum și în instituțiile care oferă servicii culturale și sociale. Prin acest proiect ne propunem să valorificăm patrimoniul cultural local, să susținem accesul liber la cultură, să cinstim memoria Unirii din 1918, să promovăm diversitatea și toleranța. Prin aderarea la abordarea „minți diferite, soluții comune”, dorim, alături de partenerii noștri să încurajăm tinerii spre valorificarea moștenirii istorice și spre implicarea activă în celebrarea identității naționale.

Detalii la conferința de presă de lansare a proiectului miercuri, 30 august, orele 13.30

Persoane de contact

Irina Mastan – documentarist proiect

Ruxandra Nazare – manager de proiect

Vă așteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags: , , ,

Bibliotecile despre adolescenţi – Expoziţia colectivă anuală de fotografie a bibliotecilor publice din România

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov,  împreună cu partenerii ei, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor publice din România (ANBPR) şi Biblioteca Naţională a României, are bucuria de a vă invita la vernisajul expoziţiei BibliotecAdolescenţilor. Evenimentul va avea loc vineri, 4 august 2017, orele 14,00, la Biblioteca Naţională a României, parter.

Expoziţia „BibliotecAdolescenţilor” este expoziţia anuală colectivă de fotografii a ANBPR şi oglindeşte activităţile şi proiectele desfăşurate de bibliotecile publice pentru şi cu adolescenţii. Această expoziţie face parte dintr-un proiect drapel al asociaţiei, prin care se urmăreşte să se pună în lumină activitatea bibliotecilor publice pe diferite paliere şi să arate, vizual si imagistic, contribuţia lor în viaţa utilizatorilor şi comunităţilor. Se spune adesea că o fotografie face mai mult decât o mie de cuvinte. De aceea, ANBPR a dorit să facă din aceasta expoziţie un proiect permanent, prin care bibliotecile publice să devină mult mai vizibile şi să se înţeleagă rolul lor în societate. Ediţia din anul 2017 este ediţia a treia a acestui eveniment şi este disponibilă şi virtual la următoarea adresă https://expozitiaanbpr.wordpress.com/2017/07/20/galerie-foto-2017/

Bibliotecile publice din România sunt active şi fac proiecte şi  servicii pentru diferite categorii de public. În ultimii ani, s-au diversificat serviciile destinate adolescenţilor, atât prin înfiinţarea Centrului de excelenţă pentru servicii de bibliotecă pentru adolescenţi de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj cât şi prin  efortul multor biblioteci publice de a crea spaţiu de exprimare pentru tineri. O expoziţie despre această activitate multiplă se impunea şi ea reflectă varietatea programelor de bibliotecă şi intereselor speciale ale acestei categorii de vârstă, aflată în curs de definire şi maturizare, fluidă, deschisă inovaţiei, plină de energie şi dinamism, care are nevoie de sprijinul nostru al bibliotecarilor.

Expoziţia tematică este deschisă participării tuturor bibliotecilor publice, de la cele judeţene la cele municipale şi orăşeneşti până la cele comunale. De la an la an, bibliotecarii au devenit tot mai implicaţi şi pro activi, răspunzând la apelul de colectare imagini pentru expoziţie şi respectând cerinţele tehnice şi subiectul ales. Este motivul pentru care sunt prezente în expoziţie fotografii de la aproape toate bibliotecile care au trimis imagini despre activitatea lor cu adolescenţii: din 35 de biblioteci respondente au fost selectate 32. Participanţii sunt atât vechi cât şi noi: biblioteci din judeţele Argeş, Brăila, Caraş Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iaşi, Neamţ, Prahova, Sălaj, Sibiu, Vrancea. Privind fotografiile, se remarcă efortul bibliotecilor de a răspunde nevoilor tinerilor, de a le crea spaţiu de exprimare, de a veni în întâmpinarea dorinţelor lor. Dincolo de acestea, sunt evidente profesionalismul bibliotecarilor şi performanţele bibliotecilor, adesea instituţii extrem de dinamice, devenite adevărate centre comunitare, ale adolescenţilor în cazul de faţă, inspirându-i să viseze şi să se formeze ca adulţi responsabili.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Conferinţele secţiei Periodice – al doilea eveniment

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” are bucuria să vă invite la conferinţa „Regele Ferdinand – ofiţer al armatei române” susţinută de invitaţii săi, Nicolae Pepene şi Horia Vladimir Şerbănescu. Evenimentul va avea loc joi, 20 iulie 2017, de la orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu.

Tema conferinţei susţinută la invitaţia bibliotecii vizează biografia regelui Ferdinand în calitatea sa de militar în rândurile Armatei României. La 100 de ani de la marile bătălii din 1917 pe frontul Moldovei şi la 90 de ani de la moartea Regelui României Mari, a celui sub care s-au unificat teritoriile locuite de români cu regatul român, prelegerea se vrea o întoarcere în trecut cu scopul de a arăta un model uman, istoric, de conducător şi de politician implicat şi alături de idealurile statului şi elitei politice româneşti. În vremea regelui Ferdinand s-au petrecut evenimente care au schimbat fundamental statul român de atunci, au provocat societatea românească să-şi concentreze energiile şi să se unească pentru a depăşi greutăţile şi a croi un viitor în limitele constituţionalismului, demnităţii şi prosperităţii.
Date despre conferenţiarii invitaţi:

Nicolae Dorin Pepene s-a născut în 1971, la Moieciu. Absolvent al Facultăţii de Istorie Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu. Muzeograf la Muzeul Naţional Castelul Bran, profesor în învăţământul preuniversitar, redactor şef al revistei ASTRA, serie nouă, din 2010, director al Direcţiei de cultură a Primăriei Râşnov, director la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, din 2014. Dintre lucrările publicate menţionăm: Inima reginei Maria (2005), Râşnov. O istorie în imagini (2006), Legendele Ţării Bârsei (2011).  A organizat expoziţia “Regina Maria – Portrete” la Balcic, prima expoziţie dedicată reginei Maria în Bulgaria, precum şi alte expoziţii. Interesele sale de studiu se concentrează asupra istoriei locale şi istoriei regalităţii, îmbinând popularizarea istoriei cu o abordare turistică din perspectiva marketingului, reuşind să scoată şi să promoveze pe piaţă izbutite produse editoriale şi culturale (Festivalul de reconstituire istorică “În numele trandafirului”, Festivalul de film istoric de la Râşnov).

Horia Vladimir Şerbănescu este absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti, promoţia 1980. A devenit muzeograf în cadrul Muzeului Militar Naţional “Regele Ferdinand” din Bucureşti unde şi-a urmat pasiunea şi s-a specializat în istoria uniformelor şi echipamentului militar. Şef al secţiei de colecţii din muzeu, a coordonat reorganizarea expoziţiei permanente a acestuia şi a contribuit la numeroase expoziţii temporare în ţară şi străinătate. Bun cunoscător al istoriei armatei şi al imaginii ei în iconografie, Horia Vladimir Şerbănescu este coautor la sinteze de istorie militară, volume despre uniformele, decoraţiile şi ordinele militare româneşti.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de Departamentul de ziare şi reviste al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov. Conferinţa va fi însoţită de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste din fondurile bibliotecii şi ilustrată de interesante imagini vechi, publicaţii şi alte documente din colecţia particulară aparţinând inginerului Vasile Aldea, cititor şi colecţionar braşovean împătimit.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment ce promite că va fi cu siguranţă interesant!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Evenimente Tags: , ,

“Biblioteca Exilului Românesc din Paris Basarab Nicolescu” la Brașov

Expoziție itinerantă de afișe de la Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” Craiova, Dolj

              Luni, 8 mai 2017,  Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” Dolj și partenerul ei Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov vor vernisa, la Brașov, o expoziție de postere înfățisând cărți și documente, reviste și afișe deținute de “Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”. Expoziția este organizată la sediul central al ,Bibliotecii Județene “George Barițiu” Brașov (Bd. Eroilor nr. 35, etaj I) și va fi deschisă publicului timp de două săptămâni. Vernisajul va avea loc luni, 8 mai 2017, la orele 13,00.

Basarab Nicolescu este o personalitate de seamă a științei, culturii și spiritualității românești, fizician și filosof cunoscut prin conceptul de transdisciplinaritate, pe care l-a dezvoltat teoretic și metodologic. S-a născut la 25 martie 1942, la Ploiești, ca fiu al lui Anton și al Anghelichii Nicolescu, născută Anastasiadis. Mare parte din copilărie a fost lipsit de tatăl său, prizonier într-un lagăr sovietic, fiind îndrumat spiritual de cel care a fost preacuviosul Părinte Galeriu. Familia și mai ales străbunicul patern, învățătorul Andrei Nicolescu-Păcureți, premiat de Academia Română pentru monografia comunei Păcureți, au fost cei care l-au îndreptat spre carte și i-au stimulat pasiunea pentru cunoaștere. De tânăr, a fost interesat de domenii diverse, câștigând în 1959 deopotrivă olimpiada națională de literatură și Medalia de aur la prima Olimpiadă Internațională de Matematică de la Brașov. A absolvit Facultatea de Fizică a Universității București în 1964, unde și-a susținut și doctoratul. Bursier francez în anul 1968, s-a stabilit la Paris unde a continuat activitatea științifică. În același timp, Basarab Nicolescu a fost implicat în viața comunității românești din Paris. A păstrat legături cu reprezentanți ai diasporei românești: Leonid Arcade, Emil Cioran, Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Miron Kiropol, Ștefan Lupașcu. Interesul său pentru cultura română se reflectă în colecționarea publicațiilor autorilor români vechi și noi (Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Benjamin Fondane, Gherasim Luca, Horia Stamatu etc.). Cărți cu autografe valoroase, dedicații către B. Nicolescu, reviste, fotografii, manuscrise, afișe de conferințe fac parte din biblioteca academicianului, ce a fost donată Bibliotecii Județene din Craiova și formează nucleul bibliotecii exilului, inaugurată în 18 octombrie 2016. O parte din aceste valori pot fi văzute în expoziția itinerantă de postere de la Biblioteca Județeană Brașov. Publicul are astfel ocazia să cunoască documentele din această generoasă donație. Biblioteca Județeană Brașov invită cu bucurie brașovenii să viziteze expoziția.

“Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” pune un deosebit accent pe colaborarea cu celelalte instituții de profil din țară și străinătate. Este, bineînțeles, vorba despre valorizarea unei colaborări în beneficiul comunităților, altele decât cele pe care le deservim în județul Dolj. În 8 mai 2017 vom vernisa expoziția itinerantă “Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”. Expoziția este una itinerantă pentru că, după prezentarea ei în premieră la Craiova, a urmat, în luna februarie, vernisarea de la Cluj. Pentru perioada următoare intenționăm să o expunem în cât mai multe localități din România deoarece există un real interes pentru demersul nostru. Bogăția și diversitatea cărților și materialelor realizate de actanții culturali români din afara granițelor țării și proiectul în sine merită o promovare solidă și asta pentru că un asemenea demers a fost realizat în premieră la nivelul țării noastre. La Craiova, la Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” s-a reușit realizarea unei biblioteci a exilului românesc, proiect pentru care ne dorim o completare constantă și pe care, la momentul finalizării lucrărilor de reabilitare pe care le întreprindem la un imobil recent intrat în patrimoniul bibliotecii, îl vom muta în casă nouă, în Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Brașovul, important centru cultural și universitar, acel “centru al țării” evocat nu o dată de marele diplomat craiovean Nicolae Titulescu, va fi, deci, următoarea locație în care vom vernisa această expoziție de postere. Sperăm ca toți brașovenii să găsească utile și interesante inițiativele noastre, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene Dolj “Alexandru și Aristia Aman”.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Expoziţia despre mocani – Comunicat de presă

octombrie 24th, 2016 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei Între munte şi mare – transhumanţa mocanilor bârsani în Dobrogea. Evenimentul va avea loc miercuri, 26 octombrie 2016, orele 16,00, la Biblioteca Judeţeană Braşov, etaj I.

Expoziţia este organizată împreună cu Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” Constanţa şi cu Asociaţia Izvorul din Săcele ca partener. Ideea a aparţinut Bibliotecii Judeţene Constanţa, care a dorit să valorifice documentele despre mocani existente deopotrivă în locul de origine, în Transilvania, cât şi în Dobrogea, unde mulţi s-au stabilit şi au înfiinţat întreprinderi, ferme, prăvălii. Propunerea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de personalul Bibliotecii Judeţene Braşov şi astfel a luat naştere expoziţia duplex despre mocani. Primul eveniment al acestei iniţiative este vernisajul din 26 octombrie 2016 la Braşov, de Sf. Dumitru, data tradiţională a mocanilor de plecare la iernat în Dobrogea, „la baltă” cum se spunea. Al doilea eveniment se va petrece în jurul datei de 23 aprilie 2017, la Constanţa, reper cronologic tradiţional pentru transhumanţă, turmele şi păstorii venind la păşunat în munţi, pe proaspetele şi gustoasele păşuni alpine.

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi-a dorit în mod special ca această expoziţie să fie una comunitară şi nu una exclusiv bazată de colecţiile proprii. A dorit să implice pe urmaşii mocanilor bârsani, amintirile şi poveştile lor despre acest fenomen economic şi experienţă de viaţă care este transhumanţa. De aceea a apelat la alte instituţii de memorie din Braşov, organizaţii nonguvernamentale, colecţionari şi persoane fizice, la depozitul lor de mărturii revelatoare. Demersul ei a fost susţinut de Asociaţia Izvorul din Săcele (prin doamna preşedintă Georgeta Souca şi vicepreşedintă Maria Zbarcea), care s-a alăturat ca partener efortului de documentare, dar şi de persoane fizice, precum domnul Nicolae Eftimie şi doamna Cornelia Daneş din Săcele, colecţionari precum Vasile Aldea din Braşov, doamna profesoară Corina Sporea Bărăgan din Vama Buzăului, care au pus cu generozitate la dispoziţie fotografii, reviste, planşe etc.  Nu vreau să uit mulţumirile către colegele mele Eva Dinu şi Mihaela Lupu, care au făcut documentarea iniţială despre Săcele şi mocani, punându-mi datele la dispoziţie. Mulţumiri calde datorăm Angelei Dobrescu, doamnei bibliotecar Eva Pandelaş şi domnul inginer Constantin Bârsan din Săcele, care ne-au ajutat cu diseminarea informaţiilor.

Expoziţia cuprinde publicaţii, cărţi, documente, hărţi, cărţi poştale ilustrate din colecţiile bibliotecii şi ale altor instituţii şi persoane. Am expus lucrări generale despre păstoritul ardelenilor (de la cele vechi de J. Hintz şi jurnalul de călătorie al lui Hans Christian Andersen la cele despre mărgineni şi C. Giurescu, Transilvania în istoria poporului român), însoţite de imagini ale mocanilor din zona de Mărginime (Avig) şi din Tohanul Vechi pentru a reda amploarea geografică şi vechimea acestui fenomen. Au urmat lucrările speciale despre mocani, intre care studiile lui Dumitru Şandru şi al lui Tudor Mateescu ocupă un loc special, împreună cu hărţi, tabele statistice reproduse şi fotografii cu ciobani din Ţara Făgăraşului (muntele Nehoiul) din colecţia fotografului Emil Fischer din Sibiu. Preocupările săcelenilor pentru istoria proprie sunt reflectate de articolele scrise de Ion Lapedatu şi Ion Ghelase, iar transhumanţa este ilustrată de imagini, albumele familiei Median şi De demult, atlase, fotografia familiei Bucurenciu, ce au ales să se stabilească în Dobrogea. Presa săceleană (Viaţa Săceleană, Plaiuri săcelene), portul mocănesc din Săcele, câteva personalităţi săcelene, – Al. Lapedatu, George Moroianu, Gh. Dragoş şi N. G. V. Gologan -, lucrări despre trecutul şi prezentul Săcelelor ilustrează restul vitrinelor din expoziţie, cu cărţi, fişe biografice, fotografii. În centrul expoziţiei se află 8 planşe de dimensiuni mari cu imagini reproduse după fotografiile familiilor mocăneşti săcelene, purtând costumul tradiţional, alături uneori de turmele de oi care i-au făcut vestiţi.

Colaboratori la această expoziţie, cu imagini originale şi în copie, sunt Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul de Artă Braşov şi Direcţia judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, cărora le mulţumim pentru răspunsul profesionist şi disponibilitate

Miercuri după-amiază, de Sf. Dumitru, sărbătorim împreună istorii mocăneşti cu prilejul deschiderii expoziţiei Între munte şi mare – transhumanţa mocanilor bârsani în Dobrogea. Alături de bibliotecarii braşoveni, vor fi prezenţi şi vor lua cuvântul doamna director Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman”, urmaşă la rândul ei, pe linie paternă, a familiei de mocani Bucurenciu din Satulung – Săcele, reprezentanţii Asociaţiei Izvorul din Săcele şi invitat de onoare domnul Dumitru Voinea, ce va relata amintiri despre mocani şi ce însemna transhumanţa pe vremuri pentru ei.

Nu în ultimul rând, vrem ca această expoziţie să fie un omagiu adus memoriei celui care a fost arhitect Dan Median, pasionat păstrător al memoriei trecutului, studios al arhitecturii monumentelor sacre şi laice săcelene, un fiu al Săcelelor şi un urmaş al mocanilor, purtători de valori şi modele de viaţă. Dan Median a donat bibliotecii anul trecut imagini din arhiva familiei sale şi datorăm cinstire amintirii sale pentru acest gest.

Vă aşteptăm cu drag!

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Mocanii din Ţara Bârsei – Apel pentru fotografii

septembrie 12th, 2016 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa organizează în colaborare o expoziţie despre transhumanţa mocanilor din zona Braşov în Dobrogea. Deschiderea acestei expoziţii va avea loc în 26 octombrie 2016, la Braşov, la sediul Bibliotecii Judeţene Braşov (Livada Poştei, Bd. Eroilor 35).

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov doreşte ca această expoziţie să fie colectivă şi să implice atât instituţiile publice de cultură şi de memorie, cât şi comunitatea. În acest sens, instituţia noastră a făcut documentarea necesară pentru expoziţie, a întocmit lista cărţilor, hărţilor şi fotografiilor din colecţiile sale ilustrative pentru temă şi a apelat la colaborarea Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale şi la Muzeul de etnografie Braşov.

Pentru ca expoziţia să fie cu adevărat comunitară şi publicul să se regăsească în ea, apelăm la concetăţenii noştri, urmaşi sau/şi membri ai familiilor de mocani din zona Braşov, Săcele, Râşnov, Bran, Vama Buzăului să contribuie, dacă doresc, cu fotografii şi alte documente la expoziţie. Contributorii pot aduce poze şi alte documente la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, unde acestea se vor scana şi li se va restitui originalul. Dacă doresc să împrumute fotografii, albume, panouri, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov va face un contract de împrumut şi custodie şi va restitui originalele la desfacerea expoziţiei.

Organizatorii aşteaptă răspunsul la acest apel şi informaţii despre documente pentru expoziţie la următoarea adresă biblgb@rdsbv.ro, telefon 0268 419 338, interior 119 (persoană de contact Ruxandra Nazare).

Cu mulţumiri,

Echipa Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,