Arhivă

Post Tăguit cu ‘expozitie’

Despre autism

            Începând cu 2005, în fiecare an,  se marchează, la 18 iunie, Ziua mândriei autiste. Iniţiativa aparţine Aspies for Freedom (AFF), un grup cu aproximativ 20. 000 de membri, care militează pentru drepturile persoanelor cu autism.

            Scopul acestei zile, adresată în primul rând persoanelor neurotipice, este să demonstreze că autismul nu este o boală ce trebuie tratată, ci o stare psihică diferită şi unică. În opinia celor de la AFF, autismul este o expresie a neurodiversităţii, diferită de ceea ce înseamnă normalitate, dar nu o dizabilitate.

            În primul an al Zilei mândriei autiste, tema a fost ,,Acceptare, nu tratament”, principalele evenimente s-au desfăşurat în Brazilia, sub deviza Autiştii vorbesc, e timpul să asculţi.

            Unele probleme cu care se confruntă autiştii, susţine AFF, apar din cauza tratamentului incorect din partea societăţii.  Organizaţiile şi campaniile, ce urmăresc strângerea fondurilor pentru persoanele autiste, apelează la compasiunea semenilor, metodă eronată în viziunea AFF,  din moment ce autismul este o stare psihică diferită şi nu o boală.

            Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, autismul este definit ca o stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire a vieţii interioare.

Vă invităm să aflaţi ce publicaţii şi informaţii deţine biblioteca publică braşoveană prin intermediul microexpoziţiei organizată de colega noastră Daniela Ferţu, bibliotecar Secţia de Împrumut.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Ion Creangă – 180 de ani de la naştere

Ion Creangă s-a născut la data de 10 iunie 1839, în satul Humuleşti, judeţul Neamţ, fiul lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă. Copilărie lui este cunoscută publicului din opera sa ,,Amintiri din copilărie’’. Fiu de ţăran, este pregătit de dascălul din sat, apoi se mută la bunicul matern, unde continuă şcoala.  La dorinţa mamei este înscris la şcoala catehetică din Fălticeni ca ăa devină preot, iar după desfiinţarea şcolii din Fălticeni, este nevoit să plece la Iaşi.

      În anul 1864 urmează şcoala de învăţători de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult şi l-a numit învăţător la şcoala primară numărul 1 din Iaşi. În anul 1875 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, cu care se împrieteneşte, iar între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului, scria cele mai importante opere ale sale. Se stinge din viaţă la data de 31 decembrie 1889.

       Amintirile din copilărie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Alcătuirea meşteşugită a frazei, folosirea multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea naraţiunii şi sinceritatea cu care povesteşte fac din această lucrare a lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.

Opera lui Creangă cuprinde : poveşti, povestiri, scrisori, nuvele.

Poveşti: Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata moşneagului, Povestea lui Harap-Alb, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Ivan Turbincă, Punguţa cu doi bani, Povestea poveştilor…

Povestiri : Acul şi barosul, Cinci pâini, Inul şi cămeşa, Moş Ion Roată şi Unirea, Păcală, Prostia omenească, Ursul păcălit de vulpe…

Scrisori către prieteni: către Mihai Eminescu, Vasile Conta, Alexandru C. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Titu Mairescu, Iacob Negruzzi, Ioan Slavici…

Nuvele : Moş Nichifor Coţcariu, Popa Duhul…

Scrisori de familie: către Gheorghe Creangă, Zahei Creangă, Ecaterina Vartic, Elena Creangă-Chiţei.

Citate cu tâlc din opera lui Creangă:

“Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; puţini suie, mulţi coboară, unul macină la moară” (Povestea lui Harap-Alb)

“Din cărţi culegi multă înţelepciune şi la drept vorbind nu eşti numai aşa, o vacă de muls pentru fiecare” (Amintiri din copilărie)

“Ia mai daţi-vă şi pe jos, căci calul nu-i ca dobitocul, să poată vorbi” (Moş Nichifor Coţcariul)

“Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă” (Scrisori) 

“Prostia din născare, leac în lume nu mai are, ea este o uricioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în spitale” (Păcală( 

“Dac- ar fi să iasă toţi învaţaţi după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele” (Amintiri din copilărie)

Text, selecţie de carte şi microexpoziţie aniversară de Daniela Ferţu, Secţia de Împrumut

 

 

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Ziua Mondială a Albinelor

Ştiaţi că 20 mai este sărbătoarea albinelor? Atunci se sărbătoreşte Ziua Mondială a Albinelor. Despre această aniversare foarte recentă, stabilită anul trecut şi despre aceste vieţuitoare speciale, cu modul lor de organizare atât de uimitor, ne-a vorbit o expoziţie dedicată şi organizată în cursul lunii mai de colega noastră Ioana Popa Răduţoiu, de la Secţia de Împrumut. O expoziţie pe care suntem siguri că au văzut-o cititorii, utilizatorii şi bibliotecarii, în trecerea noastră zilnică în căutatea cărţilor. O expoziţie frumoasă, care a selectat cărţi de spre albine, curiozităţi despre ele şi a agrementat-o cu produsele lor, pe care ar fi bine să le consumăm zi de zi, pentru sănătatea noastră. Să nu uităm că mierea a fost mult timp îndulcitorul unic al oamenilor, până la introducerea în alimentaţie a zahărului din trestia de zahăr şi a zahărului, produs industrial, din sfecla de zahăr. Mai jos găsiţi informaţii mai detaliate despre albine, personajele principale ale unei expoziţii inedite, pe care nu am anunţat-o la timpul cuvenit şi despre care facem menţiune acum, cu cuvenitele iertăciuni de uitarea nepermisă:

Albinele sunt insecte zburătoare din superfamilia Apoidea, subordinul Apocrita, acelaşi care conţine viespile şi furnicile; se hrănesc cu nectarul florilor, ca sursă de energie graţie conţinutului de zahăr şi cu polen, ca sursă de proteine, mai ales pentru hrănirea larvelor. Această activitate se soldează cu polenizarea florilor şi cu producerea mierii şi a cerii. Albinele sunt cele mai importante insecte polenizatoare, iar asocierea dintre ele şi plante este avantajoasă pentru ambele părţi. Există circa 20.000 de specii cunoscute de albine, probabil multe altele aşteptând să fie descoperite. Cea mai mică albină este albina pitică, cu lungimea de 2,1 mm, iar cea mai mare este  Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană, Apis mellifera.

            Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte începând cu 2018, în urma unei decizii luate de ONU, cu scopul de a atrage atenţia asupra importanţei lor pentru umanitate şi asupra necesităţii conservării lor, dar şi a altor polenizatoare.

            Expoziţia cuprinde volume dedicate albinelor, ştiinţifice şi literar-artistice, dar şi câteva mostre din produsele stupului.

Aş vrea să subliniez că în zilele noastre trebuie să ne amintim tot mai mult de albine, de Zum-Zum*-ul lor atât de familiar, întrucât trăim o primăvară ploioasă care nu numai pe noi ne afectează, dar întreaga natură suportă consecinţele, florile neajungând să fie polenizate din cauza frigului, plantele suferind de putrezirea frunzelor şi de mănarea fructelor, iar albinele ajungând să colecteze tot mai puţin polen şi producând tot mai puţină miere. În această situaţie, albinele harnice ar trebui să ne amintească de responsabilitatea protejării mediului, fiindcă toţi trebuie să avem un loc pe pământ.  Iar protecţia naturii este sarcina oamenilor, Noi trebuie să ne implicăm şi să restabilim echilibrul natură – om, prin cele mai simple şi elementare gesturi, de la păstrarea curăţeniei, colectarea selectivă a gunoiului menajer şi consumul responsabil, de la abţinerea de a ne mai asfalta curtea complet şi ambiţia de a planta pomi şi arbori, rezervând naturii un loc în viaţa noastră şi până la alegerea mijloacelor de transport cât mai puţin poluante. De noi depinde să mai auzim zumzetul albinelor! De aceea, o expoziţie, chiar una care s-a desfăcut, este întotdeauna utilă. Dacă vă interesează publicaţii despre albine, vă aşteptăm la bibliotecă, la Secţia de Împrumut, să consultaţi şi să împrumutaţi cărţile la domiciliul vostru. Cărţi despre albine şi miere, despre natură, despre iubire, despre noi, oamenii!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

O călătorie pe zi

aprilie 22nd, 2019 Fără comentarii

În cadrul Săptămânii Naționale a Biblotecilor, 15-19 aprilie a.c., Serviciul de Informare și Formare Continuă al bibliotecii a dezvoltat un nou instrument digital, care pune la dispoziția tuturor celor interesați de educația culturală, în general, și de educația muzicală, în particular, audio expoziția:

Destinații clasice – ghid de călătorie în lumea muzicii clasice

Prezentarea esențializată a compozitorilor aparținând diferitelor perioade ale istoriei muzicii este însoțită de reprezentarea audio a celei mai cunoscute compoziții a acestora (fisier audio) și de itinerariul muzical parcurs de-a lungul întregii vieți. Saltul în timp, trecerea de la o perioadă la alta, se poate realiza prin intermediul unui index cronologic. De asemenea, instrumentul pune la dispoziție un glosar în scopul cunoașterii limbajului de specialitate și dezvoltării vocabularului, ca și un index alfabetic și unul geografic, pentru regăsirea mai ușoară și mai rapidă a informațiilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 2.7/5 (3 votes cast)

Ziua internațională a cafelei – 29 septembrie

septembrie 10th, 2018 Fără comentarii

Rece, fierbinte, decafeinizată, cu diferite arome, instant, filtru sau ibric, cafeaua este sărbătorită în fiecare an la data de 29 septembrie. Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, cât şi activitatea oamenilor implicaţi în acest proces.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al cafelei. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat că animalele din turma sa erau mult mai active după ce mâncau fructele roşii ale unui arbust. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost denumită qahwa, cuvânt care în arabă înseamnă revigorant.

Astăzi arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa.

Consumată în cantităţi moderate, cafeaua poate avea efecte benefice asupra sănătăţii datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi, fiind unul dintre cele mai consumate produse care conţin cafeină.

Curiozități despre cafea:

  • Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso.
  • Primul espressor a fost introdus în 1882 de francezi, însă italienii au fost cei care l-au făcut cunoscut la scară largă.
  • Mirosul cafelei se află printre primele zece cel mai uşor de recunoscut.
  • Aroma boabelor de cafea şi multe dintre caracteristicile sale de gust sunt diferite în fucţie de ţara de provenienţă, regiune, temperatură, atitudine, precipitaţii, sol.
  • Cafeaua are cel mai ridicat grad de consum zilnic (60%-65%) din toate băuturile, mai puţin apa (89%).
  • Una din trei băuturi zilnice este cafeaua, a doua după apă.
  • Cafeaua instant a fost inventată în 1906 de G. Washington, un englez care trăia în Guatemala

Vă invităm să savurați, alături de o cafea, microexpoziția de carte dedicată acestei aniversări internaționale a băuturii care este pretutindeni apreciată și consumată. Expoziție este organizată de colegele noastre de la Secția de Împrumut, Valentina Mihăilă și Ioana Popa-Răduțoiu.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Citate despre tinereţe

Expoziţia dedicată Zilei internaţionale a tineretului – 12 august, organizată de colega noastră Daniela Ferţu de la Secţia de împrumut carte la domiciliu, este însoţită şi de o selecţie de citate despre tinereţe, foarte sugestive:

Tinereţea este zâmbetul viitorului in faţa unui viitor necunoscut care e însuşi viitorul, şi e firesc să fie fericită. S-ar spune ca răsuflarea ei este făcută din speranţă – Victor Hugo

Tinereţea este o perioadă minunată a vieţii. Ea ne slujeşte să acumulăm greşeli numite ulterior experienţă – George Bernard Shaw

Tinereţea este basmul cel mai frumos al universului trăit in toată fiinţa umană. Tinereţea este sufletul şi sufletul este tinereţea. Tinereţea este, simte tot, aude tot, vede tot – Gh. Vodă

Ceea ce dorim in tinereţe, avem din belşug la bătrâneţe – Goethe

Tinereţea: Pasărea Phoenix a timpului; renaşte după ce… nu mai este – Costel Zagan

Tinereţea e timpul de a învăţa întelepciunea, bătraneţea e timpul de a o aplica –Jean Jacques Rousseau

Tinereţe, cum amăgeşti nădejdile, cum seci puterile, cum astâmperi şi potoleşti avânturile – Emil Gârleanu

Păcat de acea tinereţe care se aseamănă cu bătrâneţea – Giuseppe Rovani

Tinereţea e o trufie, rareori o valoare – Marin Preda

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului

Argument. De ce o expoziție despre Dracula la bibliotecă? Personaj imaginar, dar inspirat din realitate, Dracula s-a dovedit fascinant și longeviv în același timp. A captivat fantezia multor generații și s-a dezvoltat în timp deopotrivă, personajul literar evadând din literatură și ajungând sub forma unui concept în politică, devenind prototipul unei întregi literaturi a vampirilor și un brand turistic totodată. Așadar, Dracula a influențat și stimulat literatura, politologia, arta, filmul, chiar și turismul. Sunt argumente suficiente pentru a concepe o expoziție pe tema acestui adevărat mit. De ce la biblioteca publică? Fiindcă biblioteca publică deține cele mai multe și felurite documente și resurse, de la cărți la discuri, de la filme la muzică, de la monografii la literatură beletristică și ghiduri turistice. Deoarece biblioteca publică poate să contureze cea mai amplă imagine a lui Dracula pe baza colecțiilor ei și să ofere comunității informații multiple și verificate. Infomarea, educația, cultura și divertismentul publicului sunt polii între care evoluează o bibliotecă publică și Biblioteca Județeană Brașov nu face excepție, încercând să realizeze misiunea ei pe aceste coordonate, inclusiv prin expozițiile de carte.

Scurtă introducere

Dracula este unul dintre cele mai cunoscute personaje și mituri în lumea întreagă. Nașterea mitului a pornit de la personaje istorice reale (domnitorul muntean Vlad Țepeș, fiul domnului român Vlad Dracul, distins cu Ordinul Dragonului, contesa Elisabeta Báthory din ținutul Bistriței), de la legendele țesute în jurul lor într-un anumit context istoric și de la imaginarul colectiv, atras și fascinat de băutorii de sânge, de vampiri, între care figura liliacului hematofag a făcut carieră. Vechi fantasme și temeri se amestecă așadar cu fapte istorice reale în geneza acestui personaj, care s-a dovedit polimorf în diferite epoci până a ajuns la profilul definitiv, cunoscut și recunoscut azi. Astfel, de la morții vii pe care biserica creștină din veacul al XV-lea îi cunoaște la sanguinarii și vampirii din secolul al XVIII-lea, când psihoza a dus la un adevărat teatru al terorii, se ajunge în epoca romantică la consacrarea vampirului în persoana contelui Dracula din romanul omonim al lui Bram Stoker. Un secol mai târziu, personajul mitologic căpăta chip pe ecranele cinematografului, prin diversele ecranizări și montări. Grație puterii cuvântului și imaginii, a început expansiunea lui Dracula pe tărâmul imaginației publicului, acaparând-o și devenind copleșitor, ducând în cele din urmă la crearea genului literar și cinematografic horror.

Vlad Țepeș și Dracula

Personajul istoric real, domnitorul Țării Românești, Vlad al III-lea, supranumit Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, este unul dintre puținii conducători români a cărui biografie nu se poate scrie în absența legendei. Cauza constă în păstrarea în număr redus a documentelor din epoca sa. În același timp, legenda lui s-a născut chiar în timpul vieții sale și imediat după moarte, în două texte paralele diferite asupra sa. Este greu să desparți adevărul de mistificarea legendei. Povestirile care au circulat pe seama sa încă din secolul al XV-lea au acreditat versiuni și imagini diametral opuse ale domnului Vlad Țepeș. De fapt, Vlad Țepeș întruchipează un personaj complex, pe măsura perioadei dificile în care a trăit, oscilând între milă și cruzime, spirit justițiar și trădare, rafinament și brutalitate politică. Practic, portretul lui Vlad Țepeș reflectă imaginile multiple ale celorlalți despre el: domn drept pentru români și istorici, călău pentru dușmani, tiran sângeros pentru defăimătorii lui cu interese politice divergente. În concluzie, Vlad Țepeș a devenit la rândul său victima unei campanii de manipulare, reușită din cauza forței noii invenții culturale a tiparului, practica administrării de pedepse crude întorcându-se împotriva memoriei sale. Scriitorii romantici și cineaștii au desăvârșit transformarea voievodului în personajul mitic Dracula, unul dintre cele mai persistente, longevive și creative mituri ale imaginației noastre moderne.

Dracula şi Bram Stoker, părintele literaturii horror

Scriitorul irlandez Bram Stoker s-a documentat pentru romanul Dracula, apărut în 1897, timp de 7 ani, citind folclorul european şi poveştile cu vampiri, foarte gustate în vremea sa de către cititorii Imperiului Britanic. Povestirile cu personaje fantastice, de groază invadau practic Marea Britanie şi figurau printre lecturile obişnuite ale epocii victoriene când a trăit Bram Stoker. Acesta, prin amănuntele istorice şi geografice pe care le dă asupra contelui Dracula, se pare că ştia informaţii despre Vlad Ţepeş, pe care le-a cules din scrierile străinilor despre Principatele Române. Iniţial, titlul romanului era Mortul viu, Nemortul, ajungând la Contele Vampir, titlul final de Dracula fiind fixat cu câteva săptămâni înaintea tipăririi.

Cartea a avut succes, fiind remarcată de autorul lui Sherlock Holmes, scriitorul Arthur Conan Doyle, dar nu a fost un best sellers. Noul titlu era încă o poveste cu aventuri, mai sumbră decât alte scrieri desigur. Mitul lansat al lui Dracula a fascinat însă suficient astfel că la doi ani după moartea lui Bram Stoker, văduva lui a publicat o continuare intitulată Dracula’s Guest and Other Weird Stories. Astfel începea seria scrierilor cu vampiri, continuărilor, apărând o întreagă literatură de gen, cu aceste personaje. Dracula a dobândit celebritatea odată cu primele ecranizări ale cărţii, când spectatorii au fost cuceriţi de personalitatea contelui şi numărul cititorilor a crescut din ce în ce mai mult. Prima ecranizare a fost în 1922, sub titlul Nosferatu – Simfonia groazei, deoarece era neautorizată, cu Max Schreck în rolul principal. Dar soţia lui Bram Stoker dădea în judecată studioul de producţie şi câştiga procesul, solicitând distrugerea tuturor copiilor. Prima adaptare cinematografică autorizată a romanului este din 1931, în studiourile Universal, cu actorul Bela Lugosi în rolul titular. Cel mai mare succes cinematografic l-a avut cu ecranizarea regizorului Francis Ford Coppola în 1992, cu următoarea distribuţie: Gary Oldman, Keanu Reeves, Wynona Rider şi Anthony Hopkins.

Bram Stoker și literatura despre Dracula

Dar Dracula nu a rămas doar în domeniul literaturii beletristice și al celei de a șaptea arte, ci a evadat, ajungând pe tărâmul memorialisticii, politicii, unde a fost folosit pentru a desemna, sugestiv, un regim dictatorial apropiat lui prin cruzime, cel al lui Stalin şi Ceaușescu, ajungând în muzica de blues, unde a exprimat protestul și critica față de dictatură și oprindu-se în turism, acolo unde a fost reinventat ca brand. Nu ne putem opri să nu ne întrebăm dacă Vlad Țepeș și Dracula au fost utilizați intenționat de comuniști pentru a stimula turismul la castelul Bran, dar motivul principal a fost de a contracara puterea altui mit, istoric de această dată, al Reginei Maria, a cărei amintire stăruia puternic în conștiința brănenilor, ca simbol al Casei Regale a României.

Câteva date despre expoziție

Biblioteca deţine cele mai interesante monografii care abordează direct subiectul Vlad Ţepeş şi Dracula, semnate de istorici precum Radu Florescu şi Raymond McNally, Matei Cazacu, Ştefan Andreescu, Radu Vergatti, specialişti ca Heiko Haunamm, Mihai Ungheanu şi Miodrag Bulatovici. Sunt expuse culegerile de legendele istorice ale românilor, între care cele despre Vlad Ţepeş ocupă un loc aparte, în culegerile realizate de Tudor Nedelcea ori Neagu Djuvara, cu ilustraţiile lui Radu Olteanu, dar şi o evocare literară a lui Vlad Ţepeş în volumul de eseuri Biblioteca Nopţii de Alberto Manguel. Urmează cărţile despre misterul şi enigma istoriei care este Vlad Ţepeş – Dracula, scrieri semnate de Paul Ştefănescu, Şerban Brandeş Lăţea, Bertha Krauser sau jurnalista Ileana Gafton Dragoş. Istoria literaturii şi politologia oferă altă abordare a mitului Dracula, în cărţi de Vesna Goldsworthy, Dan Horia Mazilu, Denis Buican, Jan Cornelius, Constantin Dobrilă, Ovidiu Pecican ş.a.

În sfârşit, literatura având în centrul ei personajul vampirului este bogată, începând de la volumele lui Bram Stoker şi continuatorilor săi, de la romanul Colecţionarul al lui Elizabeth Kostova la Chelsea Quin Yarbro cu al ei Hotel Transilvania şi Carlos Funtes, ce, surprinzător, include o nuvelă ce reeditează povestea lui Dracula în notă mexicană şi până la literatura pentru copii, care exploatează temerile celor mici de întuneric şi mister. În literatura română, figura lui Dracula se întâlneşte în lucrările lui Corneliu Leu, evocarea Georginei Viorica Rogoz, teatrul lui Dumitru Radu Popescu, romanele lui Fănuş Neagu şi Alexandru Muşina, povestirile lui Marin Mincu şi Ioan Groşan, cărţile pentru copii ale lui Stelian Ţurlea, dar şi cele ale unor autori locali, precum Grigore Cojan.

Vă invităm să parcurgeţi expoziţia Dracula sau viaţa fără moarte a mitului!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Expoziţia Momentele Unirii dedicată Centenarului Unirii la Biblioteca Judeţeană Braşov

În anul 2018, când România împlineşte un secol de la actele unirii ce au configurat statul român după primul război mondial, Biblioteca Judeţeană Braşov se alătură ciclului de manifestări consacrate acelor evenimente memorabile. Este firesc aşadar să propunem publicului o expoziţie de carte, ziare şi documente care ilustrează momentele Unirii şi arată fondurile bibliotecii pe această temă.

Pentru început, am expus volume despre contextul internaţional din anul 1918 şi noua arhitectură geopolitică a Europei de Est. La sfârşitul lui 1918 s-au format, au renăscut ori şi-au întregit graniţele state precum republicile Cehoslovaciei şi Poloniei sau Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. În condiţiile revoluţiei din 1917, Imperiul rus se destrăma şi pe ruinele lui apăreau republici democratice, în care comunităţile etnice ale românilor basarabeni, ucrainienilor, popoarelor baltice etc. deveneau active şi îşi exprimau dorinţa unei vieţi naţionale şi statale proprii şi libere. Românii din Moldova dintre Prut şi Nistru, provincie pierdută în 1812 în favoarea Rusiei, se aflau la răspântie. În faţa tendinţelor agresive ale Ucrainei care dorea să anexeze această regiune şi în contextul păcii Regatului român cu Germania şi Austro-Ungaria, se petrece primul moment decisiv al Unirii din 1918. În 27 martie 1918, Moldova între Prut şi Nistru sau Basarabia cum s-a numit a decis să se unească cu Regatul român în urma voturilor majoritare ale delegaţillor români din Sfatul Ţării, reprezentanţii celorlalte etnii abţinându-se. Cărţile semnate de istoricul Ştefan Ciobanu şi Vasile Harea cuprind documente şi mărturii despre Unirea Basarabiei, primul teritoriu care a revenit românilor în 1918. Al doilea moment a fost al unirii Bucovinei, pierdută în 1775 în favoarea Austriei, la 15/28 noiembrie 1918 cu România. Lucrări despre bucovineni importanţi (Iancu Flondor şi istoricul Ion Nistor), cu un rol important în decizia politică a unirii, ilustrează momentul bucovinean al Unirii din 1918.

Actul politic al unirii a fost urmat de acţiuni de propagandă şi promovare a românismului prin publicaţii tipărite. Intelectualii români din epocă erau conştienţi că era nevoie de unire sufletească, nu numai politică sau teritorială, astfel ca românii de pretutindeni să ajungă să cunoască noile teritorii şi să se cunoască reciproc. Atunci s-a practicat o politică editorială inteligentă: intelectuali de o parte şi de alta a Prutului scriau şi tipăreau broşuri şi cărţi de prezentare generală a naturii, culturii şi istoriei provinciilor nou alăturate. Astfel, N. Iorga, ardelenii Vasile Haneş şi mai ales Onisifor Ghibu scriu despre Basarabia în timp ce basarabeni precum Ion Jalea scriau despre Banat, Bucovina, Crişana, Maramureş şi Transilvania pe care le prezintă românilor de peste Prut. Este la mijloc un uriaş efort de informare despre ceilalţi, o efervescenţă intelectuală şi editorială în vederea unificării spirituale, ce arată cum s-a încercat să se construiască o comunitate sufletească.

Al treilea moment şi ultimul a fost cel transilvan de la 1 decembrie 1918, care a întregit statul. În expoziţie este ilustrat prin antologiile de documente despre unire, actele de împuternicire ale delegaţiile româneşti la Alba Iulia, discursurile lui Vasile Goldiş, mărturiile memorialistice, literare, documentare şi de presă ale participanţilor şi martorilor oculari, precum Ioan Clopoţel, Ioan Mateiu, Romulus Cioflec, ziarul Românul etc. Unirea este reflectată şi în scrierile istorice ale posterităţii, influenţate de ideologie sau nu, semnate de I. Lupaş, T. Albani, Şt. Pascu, V. Netea, I. Scurtu, D. Almaş, dar şi în lucrări speciale de Gh. Iancu despre Consiliul Dirigent al Transilvaniei sau de D. Suciu despre monarhie şi Unire.

Nucleul tare al expoziţiei îl constituie documentele originale despre unirea din 1918 păstrate din colecţiile Bibliotecii Judeţene Braşov. Scrisori, fotografii, articole de presă, cărţi arată chipul unor militanţi braşoveni ca protopopul Vasile Saftu, corespondenţa primită de Al. Vaida Voevod care punctează actele premergătoare unirii din 1 decembrie 1918, articolul din „Gazeta Transilvaniei” despre unirea Basarabiei şi cel din „Glasul Ardealului” despre unirea Transilvaniei, telegrame de felicitări şi cărţi de vizită cu saluturi transmise de românii din Chişinău ori de Emilia Raţiu. Toate redau o atmosferă de entuziasm şi de bucurie maximă de care românii s-au lăsat cuprinşi în acel an. Este un sentiment copleşitor pe care îl simţi, chiar la distanţă de un secol, când vizitezi expoziţia şi realizezi momentul de sărbătoare trăit cu ocazia deciziilor politice şi naţionale din Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Invităm publicul să fie alături de noi, la Momentele Unirii, să retrăiască o experienţă de acum un secol!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

Comunicat de presă

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov are bucuria să vă invite la conferinţa „Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori” susţinută de invitata sa, profesoara Steluţa Pestrea Suciu. Evenimentul va avea loc joi, 19 octombrie 2017, de la orele 18,00, în Mansarda Casei Baiulescu.

Tema aleasă aduce în faţa publicului informaţii interesante despre viaţa literară a Braşovului interbelic şi poveştile de iubire care au animat-o. Vor fi evocate figurile mai multor intelectuali şi personalităţi, a căror viaţă sentimentală le-a influenţat în parte opera, iar Braşovul apare ca fundal în aceste istorii personale, oraşul fiind unul dintre personajele întâmplărilor de viaţă şi însufleţind relaţiile. Medalioanele vor fi dedicate Norei Lemeny şi lui Alexandru Bogdan, Smarandei Andricu şi lui Cincinat Pavelescu, Domniţei Gherghinescu-Vania şi lui Lucian Blaga, lui Henriette Yvonne Stahl şi lui Ion Vinea, lui Leny Caler şi lui Mihail Sebastian, Lydiei Manolovici şi lui Octav Şuluţiu. Poveştile lor adevărate de iubire se reflectă adesea în scrierile lor, sentimentele sunt filtrate şi retrăite prin puterea scrisului. Avem ocazia să aflăm povestea reală din spatele textelor, să identificăm locuri din Braşov evocate în creaţia literară şi să ne redescoperim oraşul ca fiind un loc al iubirii şi iubirilor.

Steluţa Pestrea Suciu, născută la 18 decembrie 1943, în Brad, judeţul Hunedoara, este o îndrăgostită de literatură, dramaturgie şi de Braşov. Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, a fost un activ profesor de limba română la Braşov, unde a iniţiat în tainele limbii şi literaturii generaţii de tineri. Împătimită consumatoare de teatru şi de spectacole, a urmărit fenomenul teatral constant, semnând numeroase recenzii şi realizând volume de interviuri cu actori, precum Costache Babii şi Dan Săndulescu.  A semnat mai multe lucrări didactice, a publicat articole de istorie literară şi locală despre Braşov, scotocind atentă în arhive, căutând informaţii în familiile braşovene, păstrând vie memoria urbană a braşovenilor. Restituirile şi articolele de specialitate le-a tipărit în revistele „Astra”, „Limbă şi literatura română”, „Revista de pedagogie”, cotidiane locale, dar şi în numeroase volume, dintre care Străzi, case, oameni din Braşov (2011) este una dintre cele mai reuşite cărţi.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de Departamentul de Ziare şi Reviste al Bibliotecii Judeţene „George BAariţiu” Braşov. Conferinţele va fi însoţită de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste, cărţi poştale ilustrate din fondul bibliotecii.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment ce promitem că va fi cu siguranţă interesant!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)

Nocturna Bibliotecilor 2017 la Braşov – Program

septembrie 20th, 2017 Fără comentarii

Nocturna bibliotecilor este un eveniment antrenant, care de câţiva ani a devenit o campanie naţională de promovare a cărţii, cititului şi bibliotecii. Desfăşurată sub egida Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor şi Bibliotecarilor din România (ANBPR), manifestarea doreşte să se adreseze tuturor, publicului fidel de cititori, dar şi neutilizatorilor, încercând să atragă spre biblioteci şi lectură cât mai multă lume. Din acest motiv, bibliotecile au propus mereu evenimente interactive, care să stârnească interesul tuturor celor invitaţi să descopere altfel spaţiul cărţilor. În anul 2017 tema Nocturnei bibliotecilor este una generoasă, despre Bucuria lecturii, despre plăcerea pe care o descoperi în compania cărţilor tale favorite, despre emoţiile trăite pe care vrei să le împărtăşeşti. Vom avea de toate – de la lecturi publice la teatru, de la expoziţii la concerte, de la concursuri şi ateliere până la sesiuni de fotografiere a cititorilor cu cartea preferată, de la consultaţii oftalmologie gratuite pentru a citi mai bine până la aplicaţii şi proiecte inovatoare de recomandări de lectură pe smartphones, de la audiţii la ilustraţii în tehnica manga şi nu numai.

Nocturna Bibliotecilor la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov va avea loc sâmbătă, 30 septembrie 2017 (cu un scurt preambul vineri, 29 septembrie 2017), începând de la orele 18,00, va fi plină de surprize, cu final neaşteptat şi sperăm noi că publicul va aprecia programul divers. Iată detalii mai jos:

Vineri, 29 septembrie 2017, orele 

Filiala nr. 6 de copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6)

Ateliere de creaţie şi lectură, de cântec şi lectură, de dans şi lectură, de sport şi lectură (pentru copii, părinţi, bunici)

Ţinuta obligatorie: haine comode, de sport

Sâmbătă, 30 septembrie 2017

Sediul Central (Bd. Eroilor nr. 33-35 (Livada Poştei )

Şezătoare la Braşov– orele 13,00-18,00, etaj I, Mediateca (pentru adulţi, seniori, copii)

Spectacol de teatru de păpuşi al Teatrului Arlechino Braşov „Winnie de pluş şi prietenul lui, Guiţ” interpretat de Cecilia Negru – orele 18,30-19,30, etaj I, Mediateca (pentru copii şi părinţi)

Atelier demonstrativ de legătorie şi restaurare carte – orele 18,00-18,30, etaj I, hol

Turnul Babel – atelier multilingv de lecturi în limba engleză, franceză, japoneză, maghiară, spaniolă, estoniană, greacă şi italiană, urmate de traducere şi discuţii – orele 18,00 – 20,30, etaj I, Sala de lectură (pentru adolescenţi, adulţi, seniori, braşoveni, români şi rezidenţi străini)

Invitaţii noştri, vorbitori nativi dintre rezidenţii străini, dar şi scriitori, ce stăpânesc deopotrivă limba română, Ei vor citi şi comenta un fragment literar, după care se vor prezenta, vor traduce pe scurt textul  şi vor împărtăşi experienţa lor de a trăi în spaţiul lingvistic al României şi în oraşul Braşov. Atelierul multilingv de lecturi publice este o încercare de dialog şi de educaţie interculturală între secţiile de limbi străine, rezidenţii străini şi braşoveni.

Atelier de fotografiat şi citit „Eu şi cartea mea favorită” – orele 18,00-22,00, parter, Holul de intrare (pentru copii, adolescenţi, adulţi, seniori, bibliotecari şi cititori)

Sesiunile de fotografiere a cititorilor cu cartea favorită vor fi asigurate de o cabină foto profesionistă ce va realiza fotografiile şi tipărirea lor.

Concurs de descoperire Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar – orele 18,00-22,00, Secţia de Împrumut (adolescenţi, adulţi, seniori)

Casa Baiulescu

Expoziţie despre modă şi sport în revistele de acum mai bine de o jumătate de veac – orele 18,00-22,00, Secţia de reviste şi ziare

BibliotecAdolescenţilor – vernisajul expoziţiei de fotografii– orele 18,00, Mediateca Francofonă (adolescenţi, adulţi, seniori)

Să citim mai bine – Consultaţii oftalmologice gratuite pentru cititori – orele 18,30, Mediateca Francofonă (pentru public general)

Ateliere şi proiecte– Boutique literar- Atelier de corespondenţă istorică, Recomandare de lectură pe telefoane mobile IOS şi Android, aplicaţii media pentru colecţii de patrimoniu şi revista manga – orele 18,00 – 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

Detalii pe blogul bibliotecii http://blog.bjbv.ro/?p=4438

Concert Maria Tănase + Ion Barbu = love de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov, not Kasparov) – orele 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

O relație stilistic improbabilă și istoric inexistentă devine posibilă într-un spațiu suspendat, atemporal, în care melodia întâlnește ezoterismul liric. Un happening muzical ce ia forma unei reverii. O invocație a tărâmurilor magice peste care zbura Păsărea Măiastră și a paradisurilor artificiale în care își trăia extazul creator Poetul Matematician.

Veți asculta interpretări surprinzătoare ale cântecelor Mariei Tănase și traduceri muzicale în primă audiție ale poeziilor lui Ion Barbu într-o manieră hipnotică, cu sonorități de dream-pop și folk-psihedelic.

Un performance de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov not Kasparov).

Intrare liberă
Partener al evenimentului: RAT Braşov

Vă aşteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)