Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteci publice’

Nocturna bibliotecii 2016 – program

septembrie 6th, 2016 Fără comentarii

Anul acesta am ales drept temă Experimentul şi inovaţia astfel încât alături de încurajarea lecturii şi promovarea cărţii, să vă stimulăm să încercaţi, cunoaşteţi şi experimentaţi invenţii inedite. Iată ce dorim să vă oferim, împreună cu partenerii noştri, la ediţia 2016 a Nocturnei bibliotecii de sâmbătă din 17 septembrie:

Sediul Central, Bd. Eroilor nr. 35

1. Expoziţie interactivă organizată şi prezentată de Ioana Balaban (Expoziţii Călătoare) – în faţa sediului, de la orele 18

Veţi vedea o serie de obiecte create de artişti pentru a ilustra diferite fenomene fizice şi a înţelege cum funcţionează, de pildă, o eoliană, cum se produce un val, care este mişcarea şi etapele lui etc.

Slogan: Biblioteca înseamnă interacţiune

2. Tur de biciclete între Sediul central al bibliotecii (Bd. Eroilor nr. 35) şi Filiala nr. 6 (Str. Iuliu Maniu nr. 6) – punct de întâlnire curtea bibliotecii la orele 17,30

Slogan: Biblioteca este o călătorie

Vă rugăm să vă înscrieţi cu numele complet şi un număr de telefon pentru contact la adresa biblg@rdsbv.ro, cu menţiunea Tur de biciclete Nocturna.

3. Concurs Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar! – parter, Secţia de împrumut, orele 18,00-24,00

Concursul este o manifestare de tradiţie oferită de colegele noastre de la Secţia de împrumut, cititorii fiind invitaţi să descopere cărţile prin urmărirea indiciilor date de bibliotecari. În felul acesta aflaţi cum poate fi cineva un bibliotecar, găsiţi cheia cunoaşterii şi primiţi o carte în dar.

Slogan: Biblioteca înseamnă cunoaştere

4. Lansare de carte – „Donbas” de Jacques Săndulescu. Prezintă traducătoarea Mihaela Albu şi scriitorul Dan Anghelescu – etaj I, Sala mare de lectură, orele 18,00

Descoperă aventura trăită de erou în evadarea sa din lagăr şi drumul spre libertate!

Slogan: Biblioteca înseamnă plăcerea şi experienţa lecturii

5. Labirint sonor cu Asociaţia Laborazon – etaj I, coridor, orele 18,00-24,00

Asociaţia Laborazon vă propune să pătrundeţi în labirint, un perimetru delimitat, unde veţi găsi drumul ghidaţi de sunete. Când veţi călca greşit, undele infrarosii vor semnala eroarea şi încet-încet veţi găsi drumul de ieşire. Un proiect inovator pe care vă invităm să îl experimentaţi!

Slogan: Biblioteca este un labirint

6. Proiecţie de filme motivaţionale despre ştiinţă, lideri şi succes din reţeaua TED (Technology Entertainment Design) – etaj I, Sălile de lectură 2-3, începând de la orele 18,00

Bibliotecarele de la Centrul de informare şi formare continuă vă oferă o selecţie de filmuleţe despre oameni de ştiinţă şi povestea lor, cum au reuşit, crezând în ideile şi inteligenţa lor. Descoperiţi un posibil model de viaţă!

Slogan: Biblioteca este o reţea de oameni şi informaţii

7. Ghidaje în întreaga bibliotecă, orele 18,00-24,00

Pentru toţi doritorii să facă turul complet al bibliotecii, să cunoască toate secţiile şi oferta noastră, vă aşteptăm să vă prezentăm concret ce avem.

Slogan: Biblioteca înseamnă descoperire

Casa Baiulescu, Bd. Eroilor nr. 33 (lângă Şcoala nr. 6)

În avanpremieră la festivalul Braşovul – capitala jocurilor tradiţionale ale copilăriei din toamna aceasta, cu ocazia Nocturnei bibliotecii, se va face în curtea Casei Baiulescu o activitate în care copiii vor învăţa vechile jocuri din copilăria de altădată.

Slogan: Biblioteca înseamnă joc şi joacă, învăţare şi experiment, tradiţie şi inovaţie

  1. a. Experienţe şi experimente cu profesoara de chimie Adriana Neculăiţă – parter, Mediateca francofonă – 18,00-20,00
  1. b. Atelier de tehnica marmorării hârtiei cu Daniela Banaurs – parter, Mediateca francofonă – 20,00-24,00

Slogan: Biblioteca te stimulează să experimentezi

 2. BiblioBar cu ceainăria Ceai et caetera la Biblioteca engleză – orele 18,00-19,00

Cocktailuri de fructe, colorate şi inspirate de cărţi celebre, botezate după titlul cărţilor, vă îmbie să le gustaţi şi să identificaţi cartea ce le-a dat numele.

Slogan: Biblioteca înseamnă creativitate

 3. Atelier de mobilier pictat organizat de invitata Bibliotecii Maghiare, artista Pál Tünde la Mansarda Casei Baiulescu – orele 19,00-20,00

Atelierul va fi însoţit de o expoziţie de mobilier pictat tradiţional şi de piese de mobilier şi design inovator, proiectate şi realizate de mari designeri ai secolului XX, din colecţia Facultăţii de Ingineria Lemnului, Universitatea „Transilvania” Braşov expuse în Mansarda Casei Baiulescu pe tot parcursul Nocturnei (orele 18,00-24,00)

Mulţumim doamnei prof. dr. ing. Marina Cionca pentru disponibilitate şi colaborare!

Slogan: Biblioteca este un amestec de artă şi inovaţie

4. Expoziţie de ziare şi reviste satirice şi umoristice la Sala de periodice, demisol, orele 18,00-24,00

“Ridendo, castigat mores” – spunea latinul. Şi avea dreptate. Iar revistele şi foiţele satirice, cu caricaturi, criticând aspecte sociale şi politice, au fost frecvente la noi. În Braşov, publicaţii precum Cocoşul roşu, editat de părintele lui Sextil Puşcariu ori Ghimpele, cu desenele inspirate ale pictorului braşovean Valeriu Maximilian, au ţinut capul de afiş al presei satirice. Vă invităm să savuraţi împreună cu noi, să râdem şi să înţelegem că astfel îndreptăm mai degrabă moravurile, cu ascuţişul cuvântului, al peniţei artistului şi al râsului cititorului.

Slogan: Biblioteca înseamnă spirit şi inteligenţă critică.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)

Biblioteca oraşului Codlea şi oamenii

Aflu de la Biblioteca orăşenească Codlea că a devenit un punct de atracţie înainte de redeschiderea ei publică, în urma încheierii renovării şi modernizării. Codlenii au asistat în ultimii doi ani la un mare şantier, lucrările din centrul oraşului, inclusiv de la biblioteca publică codleană, desfăşurându-se intens. O dată cu apropierea finişului, tot mai mulţi locuitori ai Codlei, atraşi de aspectul renovat al bibliotecii, intră şi vizitează biblioteca, fiind curioşi să vadă cum arată, cum s-a modernizat, nerăbdători să se bucure de serviciile ei. O tânără a constatat cât de frumos şi de multă linişte este în sala de lectură şi a decis pe loc că aici va veni să studieze. Chiar şi turişti români, vizitatori ai Braşovului, au venit şi în Codlea şi s-au oprit la muzeu şi apoi la bibliotecă, observând lucrările noi şi dorind să cunoască instituţiile publice locale. Iată un efect al eforturilor de modernizare, creşte rata de vizibilitate a bibliotecii graţie înfăţişării nou redobândite, oamenii se simt îmbiaţi să treacă pragul, atraşi de aspectul atractiv, modernizat al bibliotecii. La mai mare, dorim bibliotecii codlene să fie mereu deschisă şi atractivă pentru oameni, căci bibliotecile lucrează cu oamenii şi cartea!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Lecturi în hamac – lecturi în aer liber

Biblioteca Județeană Brașov vă invită la lecturi în aer liber în curtea Casei Baiulescu (Livada Poștei, lângă Școala 6). Ediția de duminica aceasta, 10 iulie 2016, are ca temă literatura pentru copii. Vă aşteptăm între orele 11,30-13,30.
Vă invităm în familie, părinți ori bunici și copii să veniți și să petreceți citind împreună din cărțile bibliotecii. Hamacul, scăunelele oltenești, pufurile vă așteaptă să le încercați, să vă relaxați, să faceți grupuri, să vă jucați citind.
Vă așteptăm cu drag!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

În iulie la Biblioteca judeţeană braşoveană

Evenimente în luna iulie 2016 la Biblioteca Judeţeană Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 10,00-13,00 – Şezătoare la Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu

Workshop în cadrul proiectului Touch the Screen and StART the Future al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Marţi, 05.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Duminică, 10.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura pentru copii vor fi tema acestei ediţii a lecturilor în hamac şi în aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Marţi, 12.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Miercuri, 13.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-13,00 – Lansare de carte Liga Scriitorilor

Joi, 14.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac– Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura franceză va fi la putere în această ediţie a lecturilor în hamac şi în aer liber, care coincide cu Ziua Naţională a Franţei

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Joi, 21.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura română contemporană este tema acestei întâlniri de lectură în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Duminică, 24.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Cărţi pentru vacanţă şi de mers în concediu vor fi propuse cititorilor la ultima ediţie din acest an a lecturilor în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)

Biblioteca, muzeul şi biserica din Codlea

Vineri, 10 iunie 2016, împreună cu Crina Buştenaru, am vizitat Codlea, dorindu-ne mult să vedem clădirea reabilitată a bibliotecii municipale codlene.  În urmă cu doi ani, Primăria Codlea obţinea o finanţare de la Regiunea Centru pentru reabilitarea unor clădiri din centrul istoric al oraşului – biblioteca, un muzeu nou amenajat şi casa de cultură. Ne-a impresionat cum arată azi edificiul bibliotecii – renovat complet pe toate nivelele – subsol, parter şi etaj, cu uşi noi din lemn masiv, uşi anti incendiu metalice pentru camera serverului, instalaţii electrice şi conexiune internet noi, spaţiul redefinit şi mobilat modern, luminos, grupuri sanitare pentru utilizatori, aparatură de supraveghere instalată. Lemnăria a fost reînnoită, dar s-au păstrat caracterul vechi şi eleganţa clădirii (vechi elemente de structură arhitectonică, arcade, bolţi, nişe). La parter va funcţiona secţia de împrumut publicaţii la domiciliu pentru tineri şi adulţi. La etaj se vor afla un birou, sala de resurse multimedia – cărţi audio, centru de informare şi sala de lectură pentru ziare şi reviste (publicaţii periodice).  Autorităţile intenţionează să încheie mutarea cărţilor şi amenajarea în iunie-iulie, urmând să se deschidă publicului cât de curând. În noile condiţii, Biblioteca municipală din Codlea este cea mai modernă bibliotecă municipală din judeţul Braşov. Este un spaţiu generos ce urmează să fie pus la dispoziţia comunităţii, cu toate şansele de a deveni un centru comunitar pentru codleni. Acolo pot găsi un spaţiu modern, generos, care să fie al lor toţi codlenii, de la tineri atraşi de aparatură audio la adulţi interesaţi de audiobook, de la pensionari ce se pot întâlni în cluburi de lectură, discuţii la autorităţi ce pot organiza consultări cu cetăţenii, de la ong-uri locale ce pot discuta probleme sociale, de protecţia mediului, de interes local la antreprenori care pot să expună problemele lor şi să caute soluţii de surmontare.

Peste drum, am vizitat nou deschisul muzeu al tradiţiilor codlene, amenajat în incinta zidului de apărare al bisericii săseşti. În subsol, sunt expuse o serie de obiecte, date în custodie de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, dar şi de diferiţi particulari, saşi, donatori al căror nume este trecut pe o listă la intrare. Muzeul are machete, obiecte, piese de mobilier, de port, acte şi documente, reproduceri foto la scară mare a vederilor din Codlea. La momentul acesta, este destul de divers în exponate şi vizitat de grupuri de turişti, străini, dar şi români, care întâi văd biserica săsească, de unde sunt îndrumaţi spre muzeu. Cât timp am vizitat noi muzeul, a ajuns un grup de germani şi aici. Am intrat un pic să văd biserica săsească, despre plafonul căreia citisem mult. Ceea ce am văzut mă face să sper că biblioteca şi muzeul vor contribui la dezvoltarea comunităţii şi că modelul de la Râşnov, Făgăraş, Rupea, unde cetăţile au devenit obiective de patrimoniu şi de interes turistic vizitate şi valorificate de comunitate, se va replica şi la Codlea.  Vă îndemn cu căldură să vă faceţi timp să mergeţi să vizitaţi Codlea, iar cu prilejul festivalului Musica Barcensis să ascultaţi concertul din biserica evanghelică, descoperind comorile acestui vechi târg locuit de saşi şi români. Merită, vă asigur, vizita dumneavoastră cu prisosinţă! Veţi descoperi ce vă poate oferi judeţul Braşov! La doar o aruncătură de băţ puteţi petrece o zi frumoasă, cu bucuria şi plăcerea de a vedea lucruri interesante., clădite prin eforturile oamenilor locului. Iar pentru noi bibliotecarii Codlea va fi cu siguranţă cea mai modernă bibliotecă publică din judeţ. Dorim şi altor oraşe din judeţul nostru să se străduiască să aibă o bibliotecă publică pe măsura oraşului lor şi aşteptăm iniţiative mai ales din partea celor care nici măcar nu au bibliotecă publică funcţională (ne referim aici mai exact la Predeal şi Zărneşti, dar şi la Victoria). Poate modelul bibliotecii din Codlea va ambiţiona administraţiile acestor oraşe, poate va inspira şi vor realiza că o bibliotecă publică este o resursă pentru dezvoltarea comunităţii şi nu o povară.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Cooperare în biblioteci pentru educaţie pe parcursul vieţii, bibliotecă digitală şi catalog naţional partajat

Raport despre întâlnirea „Programe de cooperare în biblioteci” organizată şi găzduită la Braşov, între 20-21 mai 2016, de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

 

Între 20-21 mai 2016, la Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov a găzduit întâlnirea profesională intitulată „Programe de cooperare în biblioteci”. Prima zi, 20 mai 2016, a fost dedicată prezentării şi diseminării rezultatelor proiectului LinkinJob: Job Hunting with the Help of Librarians. Practic, această primă parte s-a concentrat pe evaluarea impactului acestui proiect în care biblioteca judeţeană braşoveană a fost partener. A doua zi, 21 mai 2016, a fost o discuţie tematică despre proiectele recente legate de biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat în România. Au participat reprezentanţii Bibliotecii Naţionale a Românei (Claudia Şerbănuţă), ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti (director Mireille Rădoi), Institutului Naţional al Patrimoniului Bucureşti (Dan Matei), delegaţii din cinci biblioteci judeţene (Braşov, Brăila, Cluj, Dolj, Sibiu – director Adrian Neagu şi informatician Corina Ciuraru de la Brăila, director Sorina Stanca şi bibliotecar Simona Floruţău de la Cluj, bibliotecarii Cătălin Belu, Adriana Boboc, Adriana Fecioru de la Craiova, director Silviu Borş de la Sibiu), experţi în domeniul informatizării bibliotecilor (Liviu Iulian Dediu). În total, au participat 11 invitaţi. Regretăm că invitatul nostru din partea Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” Cluj nu a putut participa, deoarece contribuţia la discuţia despre biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat ar fi fost cu certitudine valoroasă.

Proiectul LinkINjob: Job Hunting with the Help of Librarians este un proiect finanţat prin programul european Erasmus +, în care lider de proiect este Biblioteca Metropolitană din Ljubljana, Slovenia, alături de partenerii săi, biblioteci publice din Austria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Lituania şi România. Proiectul a început în noiembrie 2014 şi se derulează până anul acesta în 2016. Bugetul total al proiectului a fost de 108.224 euro pentru cei 7 parteneri implicaţi.

Scopul proiectului este consolidarea pregătirii profesionale şi întărirea capacităţii inovative a şomerilor, susţinând Strategia Europa 2020. Echipa din România a Bibliotecii Judeţene a cuprins 8 membri activi pe durata proiectului. Practic, activităţile din proiect au fost diverse. Întâi, s-a realizat un studiu asupra caracteristicilor pieţelor de muncă şi a şomerilor din cele 7 state europene, precum şi a nevoilor lor specifice, în funcţie de ţară. Apoi bibliotecarii au fost instruiţi ce fel de servicii să ofere şi cum să îi pregătească pe şomeri astfel încât să îi ajute şi să îi stimuleze să fie creativi. S-a pus la punct o curriculă, extrem de profesionistă, pentru bibliotecari, utilă de aplicat şi urmat în cazul în care bibliotecile publice decid să susţină politicile sociale de integrare a şomerilor şi asigurând sustenabilitatea proiectului după încheierea lui. Cursul pentru bibliotecari a fost intens şi consistent, fiind livrat de experţii austrieci de la Biblioteca publică din Linz, mai precis de la Wissensthurm, Turnul Ştiinţei fiind o structură specializată în programe de educaţie pentru adulţi, dotată cu personal şi care oferă circa 3000 de cursuri pe an publicului. Ulterior, bibliotecarii au oferit cursuri şomerilor din fiecare ţară şi anume competenţe de computer pentru şomeri, cursuri de educaţie financiară, antreprenorială, iniţiere în completarea unui CV şi susţinerea unui interviu în faţa angajatorului etc.

Un alt produs al proiectului a fost e-ghidul de bune practici şi exemple de activităţi pentru şomeri, aici realizându-se o sinteză a programelor oferite deja de biblioteci publice din aceste ţări în sprijinul şomerilor. Din România exemplele de bune practici şi activităţi de bibliotecă destinate şomerilor au fost proiectul „Cum să cauţi o carte … de muncă” (Biblioteca Judeţeană Cluj) şi BaniIQ, un program de educaţie financiară creat de Visa. Acestea au fost urmate de activităţile susţinute în proiect, descrise după o reţetă standard. Detalii despre proiect găsiţi pe site-ul www.linkinjob.eu. Tot acolo sunt disponibile produsele proiectului – curricula pentru bibliotecari şi e-ghidul în limba engleză, iar la final vor exista şi în limbile tuturor partenerilor. Traducerea e-ghidului şi curriculei în limba română se află în desfăşurare.

Întrebările invitaţilor au vizat chestiuni de buget, etapele proiectului şi parteneriatului, s-a prezentat în chip lămuritor şi detaliat expertiza instructorilor austrieci,  dar mai ales despre impactul proiectului, ce efect au avut cursurile, cum pot fi ele adaptate pentru biblioteci şi populaţia locală, cum te ajută formularele de CV de tip european, care sunt presetate şi au detalii clare ce fel de informaţii să competezi, aplicaţiile inteligente care generează un CV, în ce măsură cursul este util atât bibliotecilor mari cât şi mici. De exemplu, Dan Matei a întrebat dacă am observat că anumite lucruri din curs şi ghid se potrivesc atât bibliotecilor din oraşe, cât şi celor din mediul rural. Experienţa pe teren a demonstrat cum completarea unui CV şi instruirea în utilizarea unui card de bancă sunt utile atât pe scară largă, cât şi la scala unei localităţi mici. Prezentarea a fost presărată cu întrebări, dialogul s-a legat firesc, invitaţii au interacţionat cu echipa gazdă, iar la final au completat un formular privind impactul unor asemenea proiect şi au dat feedbackul lor.

A doua zi, 21 mai 2016, s-a discutat despre Biblioteca digitală a României şi proiectele de catalog naţional partajat. Moderatorul secţiunii a fost Dragoş Neagu, care a sintetizat reperele în munca de digitalizare în România. În domeniul bibliotecilor, discuţiile despre biblioteca digitală au început în 2000, în 2008 s-a finalizat o primă listă a colecţiilor digitale la nivel de sistem de biblioteci (publice, universitare, muzee) precum şi un set minim de reguli şi standarde fixate de Comisia de automatizare şi informatizare biblioteci a ANBPR. Deşi primul document, regăsibil online pe pagina de internet a Bibliotecii Naţionale a României, este teoretic util, el este incomplet şi depăşit şi s-a încercat actualizarea lui. Ar fi nevoie neapărat să fie reluat, fiindcă datele sunt complet schimbate şi imaginea despre patrimoniul digitalizat în biblioteci s-ar îmbunătăţi. În 2014 Institutul Naţional de cercetare – dezvoltare în informatică a început colaborarea cu National Information Society Agency din Korea de Sud, realizată prin compania LG. Cooperarea a avut o extindere pentru biblioteci publice în 2015 şi a urmărit realizarea unui studiu, pe baza experienţelor de până acum ale bibliotecilor româneşti, pentru definirea unui model de Bibliotecă Naţională Digitală a României, având integrată componenta de catalog naţional partajat. Propunerea acestui model s-a făcut în luna martie 2016 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti. Implementarea acestui set teoretic de reguli depinde de accesarea ulterioară de fonduri necesare atât pentru aplicarea lui, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii lui.

A urmat Dan Matei care a prezentat proiectul culturalia.ro, o platformă de bibliotecă digitală integrată, cu funcţii de catalog naţional partajat, care ar reuni colecţiile arhivelor, bibliotecilor şi muzeelor, ar oferi puncte de acces unice la obiect, carte, document pe o temă comună şi ar fi un agregator naţional pentru Biblioteca Digitală a României. Proiectul a fost inspirat de Institutul Naţional al Patrimoniului, este manageriat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Unitatea de Management a Proiectelor care poate aplica pe linia de finanţare E-cultura 2016-2020 de la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, finanţare în valoare de 10 milioane euro. Dan Matei a convins echipa de proiect să preia ideea proiectului şi să se implice cu argumentul că prin proiect se vor atinge ţintele de ţară pe care România şi le-a asumat pentru digitalizarea culturii în portalul Europeana. Proiectul se află în momentul analizei ofertelor pentru studiul de fezabilitate. Platforma este gândită pentru a colecta datele de la arhive, muzee şi biblioteci, prin intermediul unor parteneriate şi consorţii care vor stabili termenii înţelegerilor. Dan Matei a expus cum anume a gândit tehnic şi cum va fi funcţional acest proiect, cum se vor evita duplicările şi se va ajunge la rezultate coerente şi la acurateţea lor. Proiectul este ambiţios şi presupune un volum uriaş de muncă, mai ales în descrierea datelor bibliografice. Aici este evident nevoie de implicarea unor echipe de experţi bibliotecari, arhivari, muzeologi şi muzeografi. Modelul propus de colaborare este cel statuat de OCLC, care are echipe de bibliotecari cu grade diferite de expertiză, ce controlează acurateţea datelor introduse. Sugestia lui Dan Matei a fost implicarea celor mai buni practicieni bibliotecari, pe bază de contract şi cu plată pentru munca lor. S-au discutat chestiuni tehnice, de reţea şi servere, cele mai sustenabile şi sigure soluţii de hosting, mentenanţă şi back up, parteneriate şi negocierile iniţiate, posibilitatea de a implica experţii catalogatori din biblioteci, canalul de comunicare cu aceştia,care este posibila legătură între cele două experienţe prezentate (modelul de bibliotecă digitală naţională definită în cooperarea română-coreeană şi culturalia.ro).

Concluziile au fost următoarele: tehnic şi financiar este posibilă realizarea platformei culturalia, dar este dificil ca experţii să intervină acum în momentul depunerii ofertelor tehnice de către participanţii la licitaţia pentru studiul de fezabilitate. Totuşi, discuţiile sunt deschise şi posibile, iar modelul definit deja de coreeni la comanda românilor şi lansat la BCU Bucureşti poate fi o utilă sursă de inspiraţie pentru studiul de fezabilitate. Ar fi recomandabil să se ţină cont de el în elaborarea studiului de fezabilitate. Implicarea bibliotecarilor experţi în catalogare este realizabilă cel mai bine prin intermediul asociaţiilor profesionale şi ar fi un câştig pentru breaslă şi un plus de valoare profesională să evităm implicarea unor persoane lipsite de experienţă şi profesionalism şi să influenţăm direct acurateţea datelor. Dezbaterile au fost intense, întrebările multiple, s-a încercat definirea cât mai clară a aspectelor pentru a înţelege cât mai bine amploarea proiectului culturalia, efectele şi riscurile lui şi pentru a ştii ce avantaje oferă şi cum să evităm dezavantajele.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Evenimentele noastre în luna iunie

Iată lista de evenimente pe care sperăm să vă “momim” să le “degustaţi”:

Miercuri, 01.06.2016, Arena sportivă „Ion Ţiriac” , orele 9,00-12,00 – Concursul interşcolar Braşov, capitala jocurilor tradiţionale, ediţia a II-a, organizat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov în cadrul proiectului cu acelaşi nume

Proiect finanţat de Consiliul Judeţean Braşov şi Administraţia Fondului Cultural Naţional

Joi, 02.06.2016, Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă, orele 17,00 – Lansare de carte: Liliana Moldovan, „Eroii imposibilului” (Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2016). Prezintă autoarea, Nadia Baciu – editor şi Ruxandra Nazare – bibliotecar

Cuprinzând interviuri cu persoane cu dizabilităţi din ţară şi străinătate, volumul este o reuşită editorială şi inspiraţională, susţinând dreptul persoanelor cu dizabilităţi la tratament egal şi o viaţă normală. Exemplele de succes alese impresionează şi în mod sigur inspiră şi impulsionează şi pe oamenii normali, nu numai pe cei suferinzi şi aflaţi în lipsă. Liliana Moldovan, la rândul ei persoană cu dizabilităţi şi bibliotecar, merită toată admiraţia pentru perseverenta muncă de identificare a persoanelor cu dizabilităţi, care au înregistrat succese în profesiile tehnice, ştiinţifice şi artistice pentru care au optat. În acelaşi timp, autoarea practică de ani mulţi exerciţiul jurnalistic, fiind unul dintre responsabilii de rubrica de cultură a presei târg mureşene.

Sâmbătă, 04.06.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu (Asociaţia KunStadt) în cadrul  proiectului “Touch the Screen and StART the Future” al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Marţi, 07.06.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 12,00-20,00 – Festival de scurt metraj susţinut de Alianţa Franceză Braşov

Joi, 16.06.2016, Alianţa Franceză, Mediateca Francofonă, orele 17,30 – Cineclub francofon: „Une place sur la Terre” (Franţa, 2012). Un film de Fabienne Godet. Cu Benoît Poelvoorde,Ariane Labed, Max Baissette de Malglaive

Comedie, 96 minute

Rezumat: Antoine este un fotograf vesel, dar dezamăgit. Singurul lui prieten adevărat este Mateo, un băieţel de 7 ani, fiul unei vecine adesea absentă de acasă. Într-o zi aude o sonată cântatî la pian în apropierea apartamentului unde locuieşte. Atras de muzica minunată, el o descoperă pe Elena, misterioasă pianistă, pe care o fotografiază cu orice prilej. O relaţie intensă se naşte între Antoine şi fragila şi idealista Elena.

Film cu subtitrare în limba română

Intrare gratuită

Sâmbătă, 18.06.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu (Asociaţia KunStadt) în cadrul  proiectului “Touch the Screen and StART the Future” al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Joi, 23.06.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Vineri, 24.06.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Conferinţe de istorie a Braşovului desfăşurate sub egida Oraşul Memorabil

Conferenţiază invitaţii:

Cercetător dr. Ottmar Traşcă (Institutul de Istorie Gheorghe Barițiu din Cluj-Napoca) – Grupul Etnic German și încercarea de a crea o rezistență pro-germana în România (Brașov, Sibiu, Arad).

Prezentarea tratează activitatea Grupului Etnic German din România, formațiune aflată sub control nazist, în perioada 1944-1945 și încercarea Germaniei naziste de a manipula lideri ai acestei formațiuni în scopul organizării unei rezistențe pro-germane în zona Brașovului și Sibiului după trecerea României de partea aliaților din 23 august 1944.

Nicolae Adrian Alexe (muzeograf, doctorand, Complexul  Național Muzeal ASTRA Sibiu)

Parte a cotidianului și peisajului urban – mijloacele de transport în comun din orașul Brașov din 1892 și până în prezent 

Istoria mijloacelor de transport în comun a fost puțin abordată în România. Comunicarea trece în revistă evoluția mijloacelor de transport în comun din orașul (municipiul) Brașov (tipuri și numărul de vehicule, traseele deservite), evoluție ce este strâns legată de contextul economic și politic din țară.

Proiect al Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Braşov – Covasna – Harghita, cofinanţat de Primăria Municipiului Braşov

Sâmbătă, 25.06.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu (Asociaţia KunStadt) în cadrul  proiectului “Touch the Screen and StART the Future” al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Duminică, 26.06.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Joi, 30.06. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Alpin Film Festival

Vineri, 4 martie 2016, la întoarcerea dintr-o delegaţie la Bucureşti, m-am oprit la Predeal pentru a vedea lansările de carte din cadrul Alpin Film Festival. Am ajuns târziu şi am ratat evenimentul, dar m-am uitat la târgul de carte montană, amenajat în incinta fostei case de cultură a Predealului, astăzi sediul primăriei. Deşi de mici dimensiuni, recunosc că mi-a plăcut acest târg, unde pasionaţii muntelui expuneau volume, ghiduri, hărţi, cărţi poştale ilustrate şi fotografii şi unde şi cartea supliment a revistei ASTRA, editată de biblioteca noastră, despre Asociaţia de schi şi-a găsit locul. Am remarcat prezenţa SKV, merginbrasov.ro, Asociaţiei de Eco Turism cu hărţile Discover Romania, revistei National Geographic. Un asemenea târg de carte specializată se dovedeşte oportun pentru regiunea noastră montană şi turistică. Participanţii şi publicul, tineri şi vârstnici, erau interesaţi, zâmbitori, discutau pasionat în grupuri, au urmărit cu atenţie filmuleţele proiectate despre trasee montanistice europene. Personalul primăriei era amabil şi săritor. O iniţiativă binevenită, organizată, înţeleg, de o asociaţie non guvernamentală, potrivită pentru o staţiune montană ca Predealul, interesantă, care merită să crească. Un singur regret de bibliotecar am: Predealul rămâne în continuare unul din oraşele judeţului care nu are bibliotecă publică funcţională şi nici nu are perspective în viitor să dispună de acest serviciu public pe care autorităţile locale sunt obligate să îl asigure cetăţenilor conform legilor în vigoare. Chiar dacă sala în care avea loc târgul era mobilată cu o bibliotecă dotată cu cărţi vechi, nu există serviciul de bibliotecă publică în oraş care să furnizeze informaţii, inclusiv economice şi juridice, stimulând dezvoltarea comunităţii. Din fericire, există Centrul de informare şi promovare turistică, însă nu este suficient. Credem că trebuie făcute eforturi pentru redeschiderea bibliotecii publice în Predeal. Iar evenimente de genul Alpin Film Festival sunt un îndemn pentru autorităţi de a diversifica oferta culturală, informaţională şi de divertisment al oraşului, de a include acest obiectiv pe agenda lor viitoare. Argumentul de ce este nevoie de o bibliotecă publică? Pentru că o bibliotecă publică este o instituţie comunitară, accesibilă tuturor şi trebuie înţeleasă de autorităţi ca fiind parte din administraţie, numărându-se printre investiţiile în inteligenţă şi dezvoltare sustenabilă. Biblioteca publică are altă misiune decât bibliotecile şcolare, iar cartea şi cititul nu se mărginesc numai la şcoală. Aceasta trebuie să devină viziunea despre bibliotecile publice a autorităţilor şi oamenilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)

Programul Márai – A Márai-program

decembrie 8th, 2015 Fără comentarii

Programul Márai a fost iniţiat în anul 2011 de către Fondul Cultural Naţional pe baza deciziei ministrului Resurselor Naţionale din Ungaria. Acest program urmăreşte să dezvolte interesul pentru lectură şi carte prin subvenţionarea achiziţiei de publicaţii actuale din Ungaria pentru bibliotecile din această ţară şi din comunităţile maghiare de peste hotare. Astfel se oferă posibilitate bibliotecilor publice, ce au fost selectate pe „Lista bibliotecilor invitate în programul Márai”, să aleagă volumele dorite de pe listele de publicaţii de specialitate ale programului, să comande cărţile respective în limita bugetului stabilit de program pentru fiecare bibliotecă participantă, apoi să le pună la dispoziţia utilizatorilor bibliotecii.

Această bună oportunitate de a achiziţiona carte nouă de limbă maghiară a fost identificată prompt de către secţia maghiară a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov. Prin efortul şi implicarea bibliotecarului acestei secţii, numeroase volume recente au fost procurate, iar fondul bibliotecii maghiare s-a îmbogăţit şi înnoit, alături de volume cumpărate din bugetul propriu şi din donaţii.

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov a făcut parte din acest program de la începutul lui şi până în prezent, între anii 2011 – 2015 suma anuală stabilită a subvenţiei culturale fiind de 800.000 forinţi.

De pe listele programului Márai, colega noastră Kiss Szende a ales publicaţii în limita acestei sume. În cei cinci ani de când secţia maghiară a bibliotecii se înscrie şi participă la acest program, fondul ei de publicaţii s-a îmbogăţit cu peste 1300 de cărţi şi audiobook-uri, din domenii diverse (beletristică, critică şi istorie literară, filosofie, eseuri, religie, istorie şi geografie, ştiinţă, artă, ghiduri turistice etc.), puse rapid la dispoziţia cititorilor. Pentru toţi cei doritori şi curioşi, îi invităm să cunoască fondul de carte şi îi asigurăm de preocuparea continuă de a procura carte de limbă maghiară. Programul Márai continuă şi în anul 2016 şi este una dintre resursele de finanţare pe care le accesăm la biblioteca maghiară braşoveană. O parte din cărţile astfel procurate pot fi văzute într-o expoziţie de carte la sediul central al bibliotecii.

A Márai-program, melyet 2011-ben indított a Nemzeti Kulturális Alap a Nemzeti Erőforrás Minisztérium miniszterének döntése alapján.

Célja: az olvasás- és könyvkultúra fejlesztée

A program megvalósítása érdekében a Nemzeti Kulturális alap két ideiglenesen létrehozott Kollégiuma, egy külön, „A Márai-programba meghívott könyvtárak jegyzékén” szereplő könyvtárak számára lehetőséget kínált arra, hogy a Márai-I. – V. listára felkerülő  szakirodalmi és  szépirodalmi mű közül, az adott könyvtár, az intézménye részére megállapított keret mértékéig könyveket rendelhessen, és azokat az olvasóknak hozzáférhetővé tegye.

A brassói Megyei Könyvtár is részt vett ebben a programban, az intézményünk részére 2011 – 2015 közötti időszakban, a megállapított kulturális támogatás összege évente 800.000 Ft.

Ennek az összegnek az  erejéig válogathattunk a Márai-listáról. A  öt év alatt  több, mint 1300 db könyvvel  és hangos könyvvel  tudtuk a könyvtárunk dokumentum állományát gyarapítani.

A Márai-program 2016-ban is folytatódik.

Articol scris de Kiss Szende

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)