Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteci publice’

Bibliotecile despre adolescenţi – Expoziţia colectivă anuală de fotografie a bibliotecilor publice din România

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov,  împreună cu partenerii ei, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor publice din România (ANBPR) şi Biblioteca Naţională a României, are bucuria de a vă invita la vernisajul expoziţiei BibliotecAdolescenţilor. Evenimentul va avea loc vineri, 4 august 2017, orele 14,00, la Biblioteca Naţională a României, parter.

Expoziţia „BibliotecAdolescenţilor” este expoziţia anuală colectivă de fotografii a ANBPR şi oglindeşte activităţile şi proiectele desfăşurate de bibliotecile publice pentru şi cu adolescenţii. Această expoziţie face parte dintr-un proiect drapel al asociaţiei, prin care se urmăreşte să se pună în lumină activitatea bibliotecilor publice pe diferite paliere şi să arate, vizual si imagistic, contribuţia lor în viaţa utilizatorilor şi comunităţilor. Se spune adesea că o fotografie face mai mult decât o mie de cuvinte. De aceea, ANBPR a dorit să facă din aceasta expoziţie un proiect permanent, prin care bibliotecile publice să devină mult mai vizibile şi să se înţeleagă rolul lor în societate. Ediţia din anul 2017 este ediţia a treia a acestui eveniment şi este disponibilă şi virtual la următoarea adresă https://expozitiaanbpr.wordpress.com/2017/07/20/galerie-foto-2017/

Bibliotecile publice din România sunt active şi fac proiecte şi  servicii pentru diferite categorii de public. În ultimii ani, s-au diversificat serviciile destinate adolescenţilor, atât prin înfiinţarea Centrului de excelenţă pentru servicii de bibliotecă pentru adolescenţi de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj cât şi prin  efortul multor biblioteci publice de a crea spaţiu de exprimare pentru tineri. O expoziţie despre această activitate multiplă se impunea şi ea reflectă varietatea programelor de bibliotecă şi intereselor speciale ale acestei categorii de vârstă, aflată în curs de definire şi maturizare, fluidă, deschisă inovaţiei, plină de energie şi dinamism, care are nevoie de sprijinul nostru al bibliotecarilor.

Expoziţia tematică este deschisă participării tuturor bibliotecilor publice, de la cele judeţene la cele municipale şi orăşeneşti până la cele comunale. De la an la an, bibliotecarii au devenit tot mai implicaţi şi pro activi, răspunzând la apelul de colectare imagini pentru expoziţie şi respectând cerinţele tehnice şi subiectul ales. Este motivul pentru care sunt prezente în expoziţie fotografii de la aproape toate bibliotecile care au trimis imagini despre activitatea lor cu adolescenţii: din 35 de biblioteci respondente au fost selectate 32. Participanţii sunt atât vechi cât şi noi: biblioteci din judeţele Argeş, Brăila, Caraş Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iaşi, Neamţ, Prahova, Sălaj, Sibiu, Vrancea. Privind fotografiile, se remarcă efortul bibliotecilor de a răspunde nevoilor tinerilor, de a le crea spaţiu de exprimare, de a veni în întâmpinarea dorinţelor lor. Dincolo de acestea, sunt evidente profesionalismul bibliotecarilor şi performanţele bibliotecilor, adesea instituţii extrem de dinamice, devenite adevărate centre comunitare, ale adolescenţilor în cazul de faţă, inspirându-i să viseze şi să se formeze ca adulţi responsabili.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Premiul Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă

decembrie 5th, 2016 Fără comentarii

MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru ceilalţi, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă. Date mai multe veţi găsi în revista Biblioteca nr. 11/2014.

Recent, fiica Monicăi Andriesei, doctoriţa Paula Zimbrean, a dorit să înfiinţeze un premiu care să poarte numele mamei ei şi a avut generozitatea să ofere acest premiu unui bibliotecar merituos, activ în domeniul bibliotecilor publice. Premiul se acordă anual şi constă în acordarea unei sume de bani şi a unei diplome, onorând munca bibliotecarei/bibliotecarului premiat. Dorinţa atât a familiei cât şi a Bibliotecii Judeţene Braşov, care a fost consultată în alegerea candidaţilor pentru premiu, a fost aceea de a răsplăti activitatea meritorie a bibliotecarilor şi de a promova repere şi valori în domeniul bibliotecii, instituţie pe care Monica Andriesei a preţuit-o şi onorat-o. Din acest motiv, juriul braşovean a vrut să extindă acest premiu de la judeţul Braşov la nivel naţional şi a luat în considerare bibliotecari din România. Alegerea s-a oprit asupra doamnei IONELIA ŞERBAN, bibliotecară la Biblioteca publică “Ion Ghelu Destelnica” din comuna Stelnica, judeţul Ialomiţa. Premierea a avut loc sâmbătă, 19 noiembrie 2016, la Mediateca Bibliotecii Judeţene “George Bariţiu” Braşov, în cadrul secţiei la care a contribuit prin munca ei şi Monica Andriesei, în mijlocul şezătorii braşovene, unde invitata şi premiata noastră a fost primită cu bucurie şi interes.

Născută în comuna Stelnica, județul Ialomița, Ionelia Şerban a absolvit Liceul Agroindustrial din Slobozia în anul 1990. Între anii 1991-1993 a fost director al Căminului cultural din satul Maltezi, comuna natală, pentru ca din 1993 să devină bibliotecar la biblioteca publică din aceeași localitate. Ca slujitor al bibliotecii, Ionelia a fost şi este un liant al comunităţii. Perseverentă, harnică și cu spirit de inițiativă, a vrut să facă din bibliotecă un centru pentru comunitate. A observat oamenii și comunitatea, a comunicat atât cu instituțiile, cât și cu persoanele responsabile din comună, deschizând calea unor parteneriate și colaborări utile și eficiente. A fost tehnoredactor al monografiei comunei, autor inginer Ion Munteanu, care a apărut cu susţinere financiară locală, postând şi o variantă electronică pe blogul bibliotecii. Blogul bibliotecii (http://stelnica.blogspot.ro/) a devenit cel mai bun instrument de cunoaştere şi informare despre activitatea bibliotecii şi a comunităţii. Biblioteca este implicată în manifestările comunitare din Stelnica, este colaborator al şcolii, bibliotecara fiind coordonator în colaborare cu profesorul de limba română al revistei şcolare „Frânturi de gânduri”, ce apare de 3 ani, cu sprijinul financiar al primăriei şi care a obţinut premii la concursul de reviste şcolare. Pe măsură ce societatea informațională își impunea cerințele ei, bibliotecara a ales să aprofundeze cunoştinţele în domeniul tehnologiilor informaţionale moderne prin cursurile şi programele de perfecţionare continuă urmate. Prin programul Biblionet, biblioteca publică din comuna Stelnica a început să ofere noi servicii de bibliotecă utilizatorilor şi cursuri de cultura informaţiei locuitorilor. Biblioteca s-a schimbat şi bibliotecara mărturiseşte bucuria împlinirii pe care o simte: “Ce satisfacţie mai mare poţi avea, decât atunci când vezi că ai putut rezolva o problemă unui om care a apelat la tine ca la ultima persoană ce l-ar putea ajuta?!”

De fapt, ceea ce a reușit bibliotecara din această micuță comună a fost să stabilească relații și să mobilizeze resursele în jurul bibliotecii, construind o comunitate şi izbutind să aibă impact, să influenţeze în bine viaţa oamenilor. Cum? Un proverb înțelept spune că Omul sfințește locul. Doamna bibliotecară Ionelia Șerban a înțeles că biblioteca nu trebuie să fie izolată de oameni și a ales să lucreze cu oamenii, să facă o bibliotecă pentru oameni. Dincolo de cursurile absolvite, ceea ce a recomandat-o pe bibliotecara Ionelia Șerban pentru acest premiu este caracterul. Darul de a fi un bibliotecar chivernisit în sensul de a gospodări cu economie, talent și eficiență resursele, de a căuta și găsi alte finanțări, de a vedea șanse acolo unde alții văd doar dificultăți este unul rar și trebuie răsplătit cum se cuvine. De aceea alegerea noastră a fost Domnia Sa.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Premiul Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă – 2016

noiembrie 18th, 2016 Fără comentarii

Anul acesta am primit o veste foarte bună și am avut cu toții o surpriză foarte plăcută. Fiica doamnei Monica Andriesei, o foarte bună bibliotecară și colegă de a noastră, care a fost și directoarea adjunctă a bibliotecii, ne-a anunțat că a decis să dăruiască anual o sumă drept premiu, în amintirea mamei ei, unui bibliotecar merituos. Paula este absolventă de medicină, specializarea psihiatrie, și de filosofie la Cluj, a dat examenele de echivalentă și a urmat o specializare în SUA și acum activează ca psiholog acolo, în New Haven, unde și scrie, participă la colocvii și congrese de specialitate în toată lumea. Revine anual în Brașov, împreună cu fiica ei micuță, Silvia, și cu soțul, fiind legată de Brașovul natal.

 Directorul a discutat cu una dintre cele mai competente bibliotecare, Claudia Popescu, și împreună s-au gândit ca acest premiu să fie acordat la nivel național, să nu se restrângă la limitele județului Brașov. Juriul a stabilit o listă de bibliotecari din țară, activi și cunoscuți și de pe rețelele de socializare: Andreea Bușoiu – Biblioteca Municipală St. Ludwig Roth Mediaș, județul Sibiu – o cititoare pasionată, semnatară de recenzii si materiale biografice pe blogul Andreea’s Books: László Kiss – Biblioteca Liceului Mikes Kelemen din Sf. Gheorghe, județul Covasna – ciclist implicat în tururi de bicicleta locale, județene, naționale și internaționale pentru promovarea bibliotecilor și cărților. promotor și facilitator al cărților și lecturilor; Ionelia Șerban, Biblioteca publică din comuna Stelnica, județul Ialomița – o persoană foarte inimoasă și harnică, implicată și întreprinzătoare; Claudiu Emanuel Brăileanu, Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila – inițiator de diverse programe pentru copii și seniori, fiind managerul trupei de teatru a pensionarilor Ambițioșii, care funcționeaza pe lângă bibliotecă; Mihaela Blaga, Biblioteca Județeană “A. D. Xenopol” Arad – manager de proiect al unor evenimente de mare impact pentru copii precum festivaluri și tabere de artă la Bata, județul Arad.

Noi în juriu am convenit că nu vom da premii bibliotecarilor de la nivel județean, fiindcă au mult mai multe resurse și astfel am ales-o câștigătoare pe doamna Ionelia Șerban.

Născută în comuna Stelnica, județul Ialomița, IONELIA ŞERBAN a absolvit Liceul Agroindustrial din Slobozia în anul 1990. Între anii 1991-1993 a fost director al Căminului cultural din satul Maltezi, comuna natală, pentru ca din 1993 să devină bibliotecar la biblioteca publică din aceeași localitate. A urmat și absolvit module și cursuri de pregătire profesională în meseria pe care a ales-o, dar și alte cursuri organizate în cadrul programului Biblionet și în alte proiecte, ceea ce arată interesul și preocuparea de a fi la curent cu noutățile din domeniu. Perseverentă și devotată, s-a dovedit harnică și cu spirit de inițiativă, dorindu-și să facă din bibliotecă un centru pentru comunitate. Deschisă și atentă, a observat oamenii și comunitatea, a comunicat atât cu instituțiile (publice și private), cât și cu persoanele responsabile din comună, deschizând calea unor parteneriate și colaborări utile și eficiente. De fapt, ceea ce a reușit bibliotecara din această micuță comună a fost să stabilească relații și să mobilizeze resursele în jurul bibliotecii, construind o comunitate. Cum? Un proverb înțelept spune că Omul sfințește locul. Doamna bibliotecară Ionelia Șerban a înțeles că biblioteca nu trebuie să fie izolată de oameni și a ales să lucreze cu oamenii, să facă o bibliotecă pentru oameni. Dincolo de cursurile absolvite, ceea ce o recomandă pe bibliotecara Ionelia Șerban pentru acest premiu este caracterul. Darul de a fi un bibliotecar chivernisit în sensul de a gospodări cu economie, talent și eficicacitate resursele, de a căuta și găsi alte finanțări, de a vedea șanse acolo unde alții văd doar dificultăți și mai ales de a vorbi cu oamenii, reușind să îi atragi să fie împreună cu tine este unul rar și trebuie răsplătit cum se cuvine. De aceea alegerea noastră a fost Domnia Sa.

Juriul Premiului Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă

Brașov 18. 11.2016

MIC ISTORIC AL BIBLIOTECII PUBLICE “Ion Ghelu Destelnica” din comuna STELNICA, județul IALOMIȚA

COMUNA  STELNICA  este amplasată pe terasa Borcei, braţ al Dunării fluviale, în partea de Sud-Est a Câmpiei Bărăganului, în judeţul Ialomita, şi anume în Bărăganul Sudic.

Biblioteca a luat fiinţă în anul 1961 şi a funcţionat de la început într-o încăpere din Căminul Cultural situat în satul Maltezi, până în luna mai 2006. Din mai 2006 și până în martie 2016 a funcţionat într-o clădire a Poliţiei, într-un spaţiu mare şi funcţional adecvat desfăşurării activităţii . Din păcate, la acea clădire s-a slăbit structura de rezistenţă, s-au produs fisuri şi, după 10 ani, biblioteca s-a mutat înapoi în Căminul Cultural. Spaţiul actual al bibliotecii este de 60 mp si este dotat cu 9 rafturi simple şi 4 rafturi duble, având un total de 100 ml de rafturi.           Fondurile de început ale bibliotecii proveneau de la Centrul Naţional de Colectură a cărţilor Bucureşti.      Instituţiile care au susţinut financiar biblioteca la început au fost Primăria si C.A.P. Stelnica. În prezent biblioteca deţine un număr de 10164 volume în valoare de 28.410lei.

Bibliotecarul, prin instituţia pe care o serveşte şi la a cărei bună funcţionare contribuie, deţine un loc important în viaţa culturală a comunităţii. Încă de la începutul carierei de bibliotecar, acum 23 de ani, Ionelia Şerban a încercat să ofere servicii de înaltă calitate, folosind în mod optim resursele de care a dispus. A dorit ca biblioteca să fie un loc pentru toți membrii comunității, să fie activă și dinamică, străduindu-se să facă programe și activități diferite, cunoscute de autorități. Colaborarea cea mai apropiată a stabilit-o cu școala și factorii educaționali, prin parteneriatele încheiate.

Totodată, biblioteca a fost liantul dintre autorul monografiei comunei, inginerul Ion Munteanu, care până la acea dată avea în manuscris tot materialul necesar, şi primarul localităţii, ing. Costel Brateş, care a înţeles că o comunitate fără un trecut istoric nu îşi cunoaşte rădăcinile, valorile culturale şi morale. De aceea, a susţinut financiar editarea cele două volume ale monografiei, apărute în anul 2010 – vol. I “ISTORIA VECHE A STELNICII” – şi în 2012 – vol. II “STELNICA ÎN EPOCA MODERNĂ 1820-1921”. Monografia reprezintă cartea de căpătâi a localităţii Stelnica, al cărei redactor a fost bibliotecarul local.

Pe măsură ce societatea informațională își impunea cerințele ei, doamna Ionelia Șerban a ales să aprofundeze cunoştinţele în domeniul tehnologiilor informaţionale moderne. Pentru o instruire corespunzătoare, a urmat și a absolvit anumite programe de perfecţionare continuă. Cu sprijinul Bibliotecii Judeţene “Ştefan Bănulescu” Ialomiţa şi al Consiliului Local Stelnica, a implementat şi proiectul finanţat de Fundația Bill şi Melinda Gates, “BIBLIONET- LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA”, în anul 2010. Prin programul Biblionet, biblioteca publică din comuna Stelnica a început să ofere noi servicii de bibliotecă utilizatorilor, a trecut de la metodele tradiţionale de informare la cele performante, bazate pe tehnologii informaţionale noi: softuri funcţionale, servicii moderne în reţea, comunicare informaţională performantă în spaţiul virtual. Odată cu acest proiect “bibliotecarul modern” a devenit cel mai important intermediar între utilizator şi informaţie.

Iată ce relatează doamna bibliotecară Ionelia Șerban despre interacțiunea și experiențele ei cu elevii: “Încă de la începutul profesiei mele am încercat să îi pun pe elevi în contact cu cartea, le-am cultivat dragostea pentru lectură, pentru tradiţiile locale, i-am sprijinit în inițiativele lor culturale prin grupurile de colindători pregătite în bibliotecă, prin piesele de teatru pregătite şi susţinute cu elevii şi cadrele didactice la diferite evenimente importante organizate în cadrul bibliotecii sau la nivel judeţean, cum ar fi competiția “TALENTUL MEU”,  unde au fost şi premiaţi”. Începând din 2010, din momentul implementării programului Biblionet, elevii au putut să desfăşoare “altfel” unele lecţii, de istorie, geografie şi matematică prin Softul educațional INTUITEXT. De atunci, în toate perioadele de “Şcoala Altfel”,  sunt programate pe rând clasele la bibliotecă spre a aprofunda cunoştinţele dobândite pe parcurs şi pentru a desfăşura activităţi diverse. Bibliotecara a organizat întâlniri cu tinerii unde a proiectat producții video ori a organizat sesiuni de jocuri instructiv-educative.

Utilizatorii au  mereu nevoie de mai multă cultură a informației şi de mai mult ajutor calificat, iar bibliotecarul i-a consiliat și le-a oferit informații selectate, verificate și organizate. Cu asistența bibliotecarului, prin instruirile pentru comunitate, locuitorii au deprins noi cunoștințe despre accesul, navigarea și comunicarea în mediul online, redactarea, imprimarea și scanarea de documente, digitalizarea și arhivarea de materiale diverse. Bibliotecara a conceput un Blog al Bibliotecii (http://stelnica.blogspot.ro/) în care a postat toate evenimentele importante desfăşurate în comunitate (școală, biserică, bibliotecă şi nu numai). Toate sărbătorile desfăşurate pe plan local şi-au găsit loc şi au fost mediatizate şi pentru toţi acei ce sunt plecaţi departe de satul lor drag. Blogul are pagini distincte de unde cei interesaţi pot lectura cele două volume ale monografiei: (http://stelnica.blogspot.ro/p/monografia-comunei.html) şi (http://stelnica.blogspot.ro/p/monografia-volumul-ii-stelnica-in-epoca.html ). Mai târziu a propus proiectul revistei  “FRÂNTURI DE GÂNDURI”, care este la cel de-al 3-lea an de apariţie. Această revistă, coordonată de doamna bibliotecară împreună cu profesorul de limba şi literatura Română şi unde colaborează toate cadrele didactice, a apărut la început lunar, apoi, datorită costurilor mari, din anul II, trimestrial. Încă de la apariţie  se regăseşte şi în format on line pe blogul Bibliotecii la adresa : (http://stelnica.blogspot.ro/p/revista-franturi-de-ganduri.html ). După 8 numere apărute, revista a luat până în prezent un premiu II la un Concurs regional de Reviste Şcolare şi anul acesta a ocupat locul III la Concursul Naţional de Reviste Şcolare – Etapa Judeţeană 2016.

Rezumând toată munca și trăirile ei în bibliotecă, Ionelia Șerban ne-a scris astfel : “23 ani de BIBLIOTECĂ! Oare când au trecut, Doamne? Stau şi mă uit înapoi peste vreme şi-i mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să fac ceea ce mi-a plăcut de pe vremea când eram elevă la gimnaziu: meseria de BIBLIOTECAR! Dragostea de lectură mi-a fost insuflată de domnişoara bibliotecară Panaitescu Livia, care mai târziu mi-a fost profesor colaborator al școlii. Au fost ani şi grei, dar şi frumoşi datorită realizărilor profesionale. Ce satisfacţie mai mare poţi avea, decât atunci când vezi că ai putut rezolva o problemă unui om care a apelat la tine ca la ultima persoană ce l-ar putea ajuta?! Ce poate fi mai frumos decât chipul unui copil fericit că « d-na Bibliotecară « i-a dat cartea de care avea mare nevoie, l-a ajutat să-şi facă temele, referatele, proiectele de diplomă…

Faţă de primii ani, imaginea bibliotecii s-a schimbat foarte mult. Bibliotecarul este astăzi, fără îndoială, un om de meserie, un gestionar al scrierilor. În afara gestionării acestora, bibliotecarului îi revine şi responsabilitatea istorică de transfer a memoriei umanităţii în “biblioteci electronice”, salvând-o din perisabilitatea şi moartea hârtiei. În această ordine de idei Profesia de BIBLIOTECAR presupune astăzi nu numai adaptarea la noile tehnologii de informare, ci şi recuperarea unei vechi tradiţii, fundamentată pe întoarcerea la carte” (14.11.2016, Stelnica/Ialomiţa).

Decernarea premiului va avea loc sâmbătă, 19 noiembrie 2016, de la orele 11,00, la Mediateca, în prezența fiicei Monicăi Andriesei, Paula Zimbrean, căreia îi mulțumim pentru generozitatea și gândul luminos întoarse spre bibliotecă și bibliotecari. 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.7/5 (6 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

Romanțele bunicilor

octombrie 17th, 2016 Fără comentarii

Vă amintiți că în copilărie, bunicilor voștri, când ascultau emoționați romanțele Ioanei Radu, li se umezeau ochii și le înflorea zâmbetul pe chip?! Pe vremea aceea, eu, o puștoaică, nu prea prețuiam cântecele bunicii. Dar am trăit sentimentul melancoliei și al frumuseții romanțelor vinerea trecută, când am avut o ședință de meloterapie la căminul pentru vârstnici din cartierul Noua. De șase săptămâni am început o colaborare cu Direcția de Servicii Sociale, care ne-a cerut și rugat să oferim servicii de bibliotecă vârstnicilor din căminul din Noua. Astfel, împreună cu colega mea, Ioana Căpățână, am început săptămânal să mergem în cămin, să citim, să ascultăm, să discutăm. Am descoperit cu plăcere persoane cu o bucurie rară a vieții, cu probleme de viață, cu dureri, dar care savurează câteva ore petrecute în compania cărților sau a muzicii. Literatura și muzica îi inspiră, îi alină, îi îndeamnă la confesiuni, comentarii, visare sau pure amintiri. Simt o nevoie acută de a vorbi, împărtăși și de a fi ascultați, pentru a alunga singurătatea. Melodiile audiate i-au făcut să își reamintească versurile, să cânte, să murmure versurile, cu gândul la clipele frumoase din viață, i-au liniștit, iar la sfârșit am întâlnit aceeași privire, precum a bunicii mele, de bucurie și plăcere că au auzit ceva drag și scump sufletelor lor. Pentru noi, bibliotecarii, a fost un moment de descoperire a frumuseții acestui gen muzical și de reconfirmare a puterii muzicii asupra firii omenești.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Bibliografie locală versus istorie locală?

octombrie 4th, 2016 Fără comentarii

Între 22-24 septembrie 2016 am participat la Constanţa la aniversarea a 85 de ani de bibliotecă publică în vechiul Tomis. Programul, conceput  de gazda noastră, Biblioteca Judeţeană “Ioan N. Roman” Constanţa, a fost bine gândit, echilibrat, partea festivă fiind completată de partea profesională de sesiuni şi discuţii. Datorez recunoştinţă pentru frumosul eveniment şi felicitări la cei 85 de ani de activitate, prilej cu care a fost publicată o monografie.

În acest context, doamna directoare Corina Apostoleanu a propus o dezbatere despre bibliografie locală şi istorie locală. Mai este actuală şi aplicabilă, în noul context marcat de tehnologiile comunicării, sintagma de bibliografie locală? Satisface cerinţele şi nevoile utilizatorilor? Sau ar trebui să fie înlocuită cu conceptul de istorie locală, mult mai larg? Dezbaterea, moderată de bibliotecarele de la departamentul de bibliografie locală din Constanţa (Anca Dobre şi Luminiţa Stelian, ambele absolvente de istorie), a pornit de la această întrebare adresată publicului. Colegele de la Biblioteca Judeţeană Galaţi au oferit răspunsul lor, susţinând cauza bibliografiei locale, li s-a alăturat, sprijinindu-le, domnul profesor Mircea Regneală. Observaţia moderatoarelor noastre gazde viza faptul că cererile punctuale de istorie locală sunt tot mai frecvente, iar bibliografia locală prin indexarea tuturor evenimentelor, inclusiv a târgurilor de diferite profiluri, nu răspunde acestor cereri. În schimb, cererile punctuale de istorie locală, care presupun căutare de informaţii, documentare, verificarea surselor, cer timp şi un volum de muncă tot mai mare, atingând uneori statut de cercetare. Unde ne oprim? Care este graniţa pe care o stabilim noi, bibliotecarii şi bibliografii? În acest context, după ce am remarcat că studiile de istorie locală s-au practicat mai întâi în SUA, deci sunt o practică şi un model americane, am relatat experienţele mele şi am subliniat că adesea utilizatorii bibliotecilor publice solicită servicii de bibliografie şi istorie locală pe un ton din care deduci că aşteaptă o lucrare definită, nu o listă de recomandări şi informaţii (publicaţii, ziare şi reviste, site-uri, platforme profesionale). În condiţiile acestea, se pune foarte limpede problema plagiatului. Cunoaştem aceste practici şi cazuri, fiecare a avut asemenea experienţe în biblioteca sa. Am descurajat constant comportamente de genul acesta în rândul bibliotecarilor, profesorilor, elevilor, studenţilor, am luat anunţurile de servicii de lucrări de licenţe lipite în spaţiul nostru rezervat afişelor, am raportat datele din anunţ la poliţie, moment în care a încetat afişarea lor. Acesta este motivul pentru care consider că limita pe care o stabilim noi bibliotecarii este aceea a plagiatului. Oferim servicii de informare, nu lucrări de informare pe care să îşi pună altcineva numele.  După părerea mea, bibliotecile publice sunt printre puţinele instituţii care îşi pot asuma combaterea plagiatului.

Doamna directoare Corina Apostoleanu considera că astăzi bibliografia locală şi-a extins teritoriul către istorie locală. Dacă ar fi să răspund, cred că bibliografia şi istoria locală nu se exclud, ci se completează. Se spune că atunci când viaţa îţi dă lămâi, fă limonadă. Dacă, la un moment dat, o solicitare de istorie locală implică căutări pline de acribie pentru a găsi datele de răspuns, eu aş zice să foloseşti istoria locală pentru a face bibliografie locală ce susţine cunoaşterea istorică. De exemplu, când te interesezi de vizitele reginei Maria în zona Branului, alegi să răsfoieşti presa locală din Braşov (Gazeta Transilvaniei, Carpatii, Ardealul) şi cea românească centrală (Universul, Patria). După ce răspunzi şi te achiţi de datoria faţă de utilizator, nimic nu te împiedică să păstrezi informaţia sub forma unei bibliografii locale tematice, pe care o poţi face disponibilă online în catalogul electronic al bibliotecii, sub semnătura bibliografului.  Aş vrea aici să accentuez importanţa creării de baze de date. Bibliografiile tematice specializate, rezultate din căutările şi cererile de istorie locală, pot să servească drept punct de plecare pentru ca bibliotecile publice să înceapă să construiască baze de date locale. Aşa văd eu că bibliografia locală ajută istoria locală, iar munca bibliotecarului se păstrează şi este făcută cunoscută publicului. Când viaţa îţi cere istorie locală, fă bibliografie locală tematică şi baze de date! Foloseşte situaţia în folosul tău! Şi în nici un caz nu renuţa la bibliografia locală, fie şi numai pentru motivul că avem standard profesional internaţional pentru aşa ceva. Profesia de bibliotecar şi bibliograf este una dintre puţinele meserii din România reglementată profesional prin standarde internaţionale, acceptate de toţi, spre deosebire de arhivişti şi muzeografi. Este o mare diferenţă, noi dispunem de instrumente şi limbaje profesionale standardizate şi universale.

P.S.: Un exemplu

În 2008, la aniversarea a 170 de ani de la apariţia Gazetei de Transilvania, am făcut o micromonografie a ziarului, pe baza bibliografiei consultate. Am prezentat lucrarea la o sesiune aniversară de istorie la Muzeul Casa Mureşenilor, după care am publicat în serial lucrarea într-un ziar local, la invitaţia publicistului de atunci, Ioan Popa. Peste ani, ziarul a încetat să mai apară, după alţi câţiva ani arhiva online s-a închis şi ea. Nu mai găseam online lucrarea mea. Între timp, hardul computerului meu se arsese de două ori, nu mai puteam recupera textul meu. Atunci am folosit softul de bibliotecă unde am identificat contribuţiile mele indexate la bibliografia locală, am decis să merg la secţia de ziare şi reviste a bibliotecii, am xeroxat toate paginile cu serialele din lucrarea mea şi am rugat-o pe colega mea Dorina Bătrâneanu să reintroducă textul. După tehnoredactare, am corectat lucrarea recuperată, am anexat imagini şi totul a fost încărcat în meniul Biblioteca digitală pe pagina de internet a bibliotecii. Aceasta a fost soluţia mea, creând un fişier de format html în baza de date din biblioteca noastră digitală. Iată de cred că este cel mai bine să facem baze de date cu conţinut local şi naţional românesc.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Nocturna bibliotecii 2016 – program

septembrie 6th, 2016 Fără comentarii

Anul acesta am ales drept temă Experimentul şi inovaţia astfel încât alături de încurajarea lecturii şi promovarea cărţii, să vă stimulăm să încercaţi, cunoaşteţi şi experimentaţi invenţii inedite. Iată ce dorim să vă oferim, împreună cu partenerii noştri, la ediţia 2016 a Nocturnei bibliotecii de sâmbătă din 17 septembrie:

Sediul Central, Bd. Eroilor nr. 35

1. Expoziţie interactivă organizată şi prezentată de Ioana Balaban (Expoziţii Călătoare) – în faţa sediului, de la orele 18

Veţi vedea o serie de obiecte create de artişti pentru a ilustra diferite fenomene fizice şi a înţelege cum funcţionează, de pildă, o eoliană, cum se produce un val, care este mişcarea şi etapele lui etc.

Slogan: Biblioteca înseamnă interacţiune

2. Tur de biciclete între Sediul central al bibliotecii (Bd. Eroilor nr. 35) şi Filiala nr. 6 (Str. Iuliu Maniu nr. 6) – punct de întâlnire curtea bibliotecii la orele 17,30

Slogan: Biblioteca este o călătorie

Vă rugăm să vă înscrieţi cu numele complet şi un număr de telefon pentru contact la adresa biblg@rdsbv.ro, cu menţiunea Tur de biciclete Nocturna.

3. Concurs Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar! – parter, Secţia de împrumut, orele 18,00-24,00

Concursul este o manifestare de tradiţie oferită de colegele noastre de la Secţia de împrumut, cititorii fiind invitaţi să descopere cărţile prin urmărirea indiciilor date de bibliotecari. În felul acesta aflaţi cum poate fi cineva un bibliotecar, găsiţi cheia cunoaşterii şi primiţi o carte în dar.

Slogan: Biblioteca înseamnă cunoaştere

4. Lansare de carte – „Donbas” de Jacques Săndulescu. Prezintă traducătoarea Mihaela Albu şi scriitorul Dan Anghelescu – etaj I, Sala mare de lectură, orele 18,00

Descoperă aventura trăită de erou în evadarea sa din lagăr şi drumul spre libertate!

Slogan: Biblioteca înseamnă plăcerea şi experienţa lecturii

5. Labirint sonor cu Asociaţia Laborazon – etaj I, coridor, orele 18,00-24,00

Asociaţia Laborazon vă propune să pătrundeţi în labirint, un perimetru delimitat, unde veţi găsi drumul ghidaţi de sunete. Când veţi călca greşit, undele infrarosii vor semnala eroarea şi încet-încet veţi găsi drumul de ieşire. Un proiect inovator pe care vă invităm să îl experimentaţi!

Slogan: Biblioteca este un labirint

6. Proiecţie de filme motivaţionale despre ştiinţă, lideri şi succes din reţeaua TED (Technology Entertainment Design) – etaj I, Sălile de lectură 2-3, începând de la orele 18,00

Bibliotecarele de la Centrul de informare şi formare continuă vă oferă o selecţie de filmuleţe despre oameni de ştiinţă şi povestea lor, cum au reuşit, crezând în ideile şi inteligenţa lor. Descoperiţi un posibil model de viaţă!

Slogan: Biblioteca este o reţea de oameni şi informaţii

7. Ghidaje în întreaga bibliotecă, orele 18,00-24,00

Pentru toţi doritorii să facă turul complet al bibliotecii, să cunoască toate secţiile şi oferta noastră, vă aşteptăm să vă prezentăm concret ce avem.

Slogan: Biblioteca înseamnă descoperire

Casa Baiulescu, Bd. Eroilor nr. 33 (lângă Şcoala nr. 6)

În avanpremieră la festivalul Braşovul – capitala jocurilor tradiţionale ale copilăriei din toamna aceasta, cu ocazia Nocturnei bibliotecii, se va face în curtea Casei Baiulescu o activitate în care copiii vor învăţa vechile jocuri din copilăria de altădată.

Slogan: Biblioteca înseamnă joc şi joacă, învăţare şi experiment, tradiţie şi inovaţie

  1. a. Experienţe şi experimente cu profesoara de chimie Adriana Neculăiţă – parter, Mediateca francofonă – 18,00-20,00
  1. b. Atelier de tehnica marmorării hârtiei cu Daniela Banaurs – parter, Mediateca francofonă – 20,00-24,00

Slogan: Biblioteca te stimulează să experimentezi

 2. BiblioBar cu ceainăria Ceai et caetera la Biblioteca engleză – orele 18,00-19,00

Cocktailuri de fructe, colorate şi inspirate de cărţi celebre, botezate după titlul cărţilor, vă îmbie să le gustaţi şi să identificaţi cartea ce le-a dat numele.

Slogan: Biblioteca înseamnă creativitate

 3. Atelier de mobilier pictat organizat de invitata Bibliotecii Maghiare, artista Pál Tünde la Mansarda Casei Baiulescu – orele 19,00-20,00

Atelierul va fi însoţit de o expoziţie de mobilier pictat tradiţional şi de piese de mobilier şi design inovator, proiectate şi realizate de mari designeri ai secolului XX, din colecţia Facultăţii de Ingineria Lemnului, Universitatea „Transilvania” Braşov expuse în Mansarda Casei Baiulescu pe tot parcursul Nocturnei (orele 18,00-24,00)

Mulţumim doamnei prof. dr. ing. Marina Cionca pentru disponibilitate şi colaborare!

Slogan: Biblioteca este un amestec de artă şi inovaţie

4. Expoziţie de ziare şi reviste satirice şi umoristice la Sala de periodice, demisol, orele 18,00-24,00

“Ridendo, castigat mores” – spunea latinul. Şi avea dreptate. Iar revistele şi foiţele satirice, cu caricaturi, criticând aspecte sociale şi politice, au fost frecvente la noi. În Braşov, publicaţii precum Cocoşul roşu, editat de părintele lui Sextil Puşcariu ori Ghimpele, cu desenele inspirate ale pictorului braşovean Valeriu Maximilian, au ţinut capul de afiş al presei satirice. Vă invităm să savuraţi împreună cu noi, să râdem şi să înţelegem că astfel îndreptăm mai degrabă moravurile, cu ascuţişul cuvântului, al peniţei artistului şi al râsului cititorului.

Slogan: Biblioteca înseamnă spirit şi inteligenţă critică.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 3.7/5 (3 votes cast)

Biblioteca oraşului Codlea şi oamenii

Aflu de la Biblioteca orăşenească Codlea că a devenit un punct de atracţie înainte de redeschiderea ei publică, în urma încheierii renovării şi modernizării. Codlenii au asistat în ultimii doi ani la un mare şantier, lucrările din centrul oraşului, inclusiv de la biblioteca publică codleană, desfăşurându-se intens. O dată cu apropierea finişului, tot mai mulţi locuitori ai Codlei, atraşi de aspectul renovat al bibliotecii, intră şi vizitează biblioteca, fiind curioşi să vadă cum arată, cum s-a modernizat, nerăbdători să se bucure de serviciile ei. O tânără a constatat cât de frumos şi de multă linişte este în sala de lectură şi a decis pe loc că aici va veni să studieze. Chiar şi turişti români, vizitatori ai Braşovului, au venit şi în Codlea şi s-au oprit la muzeu şi apoi la bibliotecă, observând lucrările noi şi dorind să cunoască instituţiile publice locale. Iată un efect al eforturilor de modernizare, creşte rata de vizibilitate a bibliotecii graţie înfăţişării nou redobândite, oamenii se simt îmbiaţi să treacă pragul, atraşi de aspectul atractiv, modernizat al bibliotecii. La mai mare, dorim bibliotecii codlene să fie mereu deschisă şi atractivă pentru oameni, căci bibliotecile lucrează cu oamenii şi cartea!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Lecturi în hamac – lecturi în aer liber

Biblioteca Județeană Brașov vă invită la lecturi în aer liber în curtea Casei Baiulescu (Livada Poștei, lângă Școala 6). Ediția de duminica aceasta, 10 iulie 2016, are ca temă literatura pentru copii. Vă aşteptăm între orele 11,30-13,30.
Vă invităm în familie, părinți ori bunici și copii să veniți și să petreceți citind împreună din cărțile bibliotecii. Hamacul, scăunelele oltenești, pufurile vă așteaptă să le încercați, să vă relaxați, să faceți grupuri, să vă jucați citind.
Vă așteptăm cu drag!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

În iulie la Biblioteca judeţeană braşoveană

Evenimente în luna iulie 2016 la Biblioteca Judeţeană Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 10,00-13,00 – Şezătoare la Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu

Workshop în cadrul proiectului Touch the Screen and StART the Future al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Marţi, 05.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Duminică, 10.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura pentru copii vor fi tema acestei ediţii a lecturilor în hamac şi în aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Marţi, 12.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Miercuri, 13.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-13,00 – Lansare de carte Liga Scriitorilor

Joi, 14.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac– Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura franceză va fi la putere în această ediţie a lecturilor în hamac şi în aer liber, care coincide cu Ziua Naţională a Franţei

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Joi, 21.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura română contemporană este tema acestei întâlniri de lectură în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Duminică, 24.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Cărţi pentru vacanţă şi de mers în concediu vor fi propuse cititorilor la ultima ediţie din acest an a lecturilor în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)