Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteci publice’

Recomandare de lectură – O carte despre trecut și prezent

“Se numea Sarah” de Tatiana de Rosnay este cartea aleasă pentru azi. Volumul pornește de la o anchetă: în mai 2002, Julia, o jurnalistă americană stabilită la Paris și căsătorită cu un francez, primește sarcina de a scrie un articol despre razia poliției franceze în rândul evreilor în iulie 1942, la 60 de ani de la acest tragic eveniment. Misiunea primită devine în sine o descoperire a tragediei lui Sarah, fetița evreică de 10 ani ce locuise înainte în apartamentul familiei. Cartea relatează pe două planuri, paralele, dar conectate, povestea supraviețuirii lui Sarah și străduințele Juliei de a descoperi destinul lui Sarah, efectul dramei pentru familiile care au ascuns un secret dureros pentru toți. Investigația jurnalistei este doar un pretext pentru o poveste emoționantă despre un subiect, uneori tabu, din istoria francezilor. Volumul a devenit un best sellers, grație atât temei, cât și stilului scriitoarei, ce ține cititorul cu sufletul la gură, fără să se dezlipească o clipă de pagini, până la terminarea cărții. O carte despre trecut și prezent, despre refuzul de a vorbi al victimelor și despre nevoia de a cunoaște adevărul, atât ca terapie personală cât și pentru a putea avea un viitor. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

SITUAȚIA BIBLIOTECILOR PUBLICE ȘI ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL ÎN JUDEȚUL BRAȘOV

februarie 7th, 2020 Fără comentarii

Pe măsură ce anii trec observăm o situaţie tot mai îngrijorătoare. Din 2011 echipa bibliotecii citește săptămânal la Spitalul judeţean de copii din Braşov. Remarcăm pe teren cum scade știința de carte, copiii recunosc cu greu literele, iar ceea ce este mai grav și ne intristează, crește diferența dintre oraș și sat. Câștigă teren cultura orală în dauna cititului ceea ce conduce la deosebiri și există o relație directă între lipsa de performanța la citit și absența bibliotecii publice în comunitățile de unde provin tinerii respectivi. Invers, localităţile dotate cu biblioteca publică deservită de un bibliotecar dinamic înregistrează performante educaționale, economice și sociale. Exemplele de la Dumbrăvița, Mândra, Codlea, Râșnov, Făgăraș arată cel mai bine rolul bibliotecilor publice în comunitățile educate.

O întâmplare petrecută la Spitalul de copii este ilustrativă. Joi, 8 august 2019, am fost la spitalul de copii şi am citit la secţia de Chirurgie. Au fost trei copii: unul de clasa I, vârsta 6 ani, care mi-a spus de la început că poate citi literele, din Braşov probabil, unul de 5 ani, care nu a ştiut să spună unde locuieşte şi un copil mai mare, de 10 ani, clasa a IV-a, dintr-o comună dincolo de Poiana Mărului. Am citit Mog, o pisică uitucă de Judith Kerr. Este o carte cu texte scurte şi ilustraţii, distractivă şi instructivă. Am citit, le-am arătat desenele de la fiecare pagină, am întrebat şi discutat. Copiii au fost în general atenţi, povestea i-a atras, ţineau minte ce se întâmplă, răspundeau, observau desenele. Întâlnirea de citit poveşti s-a desfăşurat bine. Însă un moment m-a descurajat complet. Ştiu din experienţă că uneori copiii mai mari vor să citească ei, le este ruşine că le citeşte altcineva şi vor să arate că pot şi ei. Cu gândul acesta, l-am întrebat pe copilul mai mare dacă ar vrea să citească. Era isteţ, receptiv, observa atent şi răspundea bine. Nu a vrut să citească, m-a refuzat. Eu am citit mai departe, dar la următoarea pagină l-am invitat să citească numele pisicii, MOG, dintr-o ilustraţie, era scris pe farfuria de mâncare a pisicii. A avut dificultăţi să citească cuvântul scurt, spunea fără voce literele înainte. L-a ajutat copilul mai mic, de 6 ani, care de fapt a citit în locul lui.

Cazul este emblematic pentru diferența tot mai adâncă dintre sat și oraș. Cunoaștem situaţia bibliotecii publice din acea comună. Este o localitate fără bibliotecă publică funcţională. Biblioteca se află în centru, vizavi de primărie, în Căminul Cultural, la etajul I, lângă Centrul Papi. Dar majoritatea timpului este închisă, are cărţi vechi acoperite de praf şi computere nefuncţionale. Bibliotecara a absolvit Asistenţa Socială şi se ocupă în Primărie în primul rând de asistenţă socială. Există bibliotecă publică pe hârtie, dar practic ea nu este activă. L-am întrebat pe copil dacă are bibliotecă în şcoală şi a răspuns că nu există bibliotecă şcolară. Copiii de acolo nu au ajutor la citit fiindcă biblioteca publică nu este activă şi şcoala nu este ajutată de bibliotecar. Situaţia lecturii este foarte grea. Cred că acest copil, din cazul nostru, este viitorul adult necititor, bolnav de analfabetism funcţional, care nu va ştii să citească un anunţ de angajare, un act de plată a impozitelor, nu îşi va găsi de lucru, nu va fi independent, ci va fi abonat sigur al serviciilor de asistenţă socială.

Județul Brașov are biblioteci publice funcționale în 29 de localități urbane și rurale. Alte 29 de localități nu au biblioteci publice sau nu sunt funcționale: Predeal, Rupea, Zărnești, Augustin, Beclean, Bod, Bunești, Cața, Cincu, Comăna, Crizbav, Fundata, Hărman, Holbav, Jibert, Lisa, Părău, Recea, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Șinca Veche, Șinca Noua, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticuș, Ucea de Jos, Ungra, Viștea de Jos.

Cred că soluţia este una integrată, prin care autorităţile, de la Biblioteca Judeţeană Braşov şi şcoli la administraţia locală şi judeţeană şi până la cele centrale (prefecturi, ministere, guvern, preşedenţie) să accepte şi să considere cititul o abilitate de viaţă, iar biblioteca publică o instituţie de bază a lecturii, informării, educaţiei permamnente şi culturii oricărei comunităţi. Este nevoie de o colaborare între toate nivelele. Bibliotecarii nu pot răzbi singuri în combaterea analfabetismului funcţional, de fapt a analfabestismului în creştere, întreaga societate trebuie să susţină şi să transmită semnalul că educaţia este o valoare preţuită social.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziţia Designul lecturii

decembrie 9th, 2019 Fără comentarii

În cadrul Sciefest – Festival de ştiinţă şi industrii creative, Biblioteca Judeţeană Braşov a lansat Concursul de design cu tema Mobilier pentru o bibliotecă publică, etapa creaţie, în 11 septembrie 2019.

Concursul a avut în vedere proiectarea unor “corpuri de lectură”, concepute fie ca ansamblu integrat (scaun și masă de citit, împreună cu corp de iluminat, ceas etc) fie ca piese individuale. Designerii aveau libertatea să proiecteze un mobilier SMART, care să integreze componente sau echipamente inteligente, să aleagă structuri și culori inovative și materiale eco-prietenoase, să acorde atenție unor poziții de ședere-lectură neconvenționale.

Cerința obligatorie era ca designul propus să sugereze ambianța adecvată pentru citit, să trimită la ideea de bibliotecă a viitorului, să fie comod, fezabil, practic, sigur, durabil și să creeze o atmosferă specifică lecturii. Totodată materialele puteau fi diverse: lemn, carton și hârtie, plastic, metal, textile, sticlă, pe cât posibil reciclabile.

Concursul s-a deschis tuturor persoanelor creative preocupate de design: elevi și studenți la secții de design ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arhitectură, arte, design, ingineria lemnului, arhitecți, designeri, artiști plastici interesați de design, antreprenori și inițiatori de start-up-uri și makerspace-uri. Pentru mai multe detalii vezi regulamentul http://blog.bjbv.ro/?p=4956

La invitaţia bibliotecii judeţene braşovene, au răspuns 6 creativi braşoveni, cu pregătire diversă (designer, arhitect, elevi şi absolvenţi ai Liceului vocaţional de arte plastice Hans Mattis Teutsch, iniţiatori de start-upuri). Formaţia proprie şi-a pus amprenta asupra proiectelor propuse care sunt foarte diferite şi oferă soluţii variate. Juriul, format din specialişti din domeniu şi din bibliotecă, a evaluat nu atât de multe proiecte, dar felurite ca abordare.

Proiectul Refugii pentru lectură, designer Robert Niculescu, a câştigat Premiul I prin propunerea unui mobilier modular, flexibil, adaptabil contextului. Muzeul cărţilor este titlul proiectului ce a câştigat Premiul II şi este propunerea unei absolvente a liceului braşovean de arte, Paula Alina Teodorescu, azi studentă la filologie. Acest proiect se axează pe sediul central al bibliotecii din Livada Poştei şi propune o reorganizare a sălii de lectură, secţiei de împrumut şi a parcului din spatele bibliotecii. Viziunea ei artistică include un ansamblu, iar conceptul şi memoriul tehnic explică alegerea titlului şi a soluţiilor de mobilier. Din partea bibliotecii, se cuvine să remarcăm că acest proiect aparţine unei cititoare pasionate. Premiul III a revenit unei firme de arhitectură, proiectul fiind semnat de arhitecta Alina Grigorescu, aplicat noului spaţiu de la Agrement, sub Tâmpa şi avansând o soluţie de amenajare şi decoraţiuni interioare pentru un sediu diferit. Menţiunea a fost acordată proiectului Concept Corp de bibliotecă a tinerei eleve Daiana Bogdan de la Liceul vocaţional de arte plastice H. Mattis Teutsch.

Rămase în afara concursului au fost două proiecte Ceas literar, proiectant Tudor Petrican şi Mobilierul multifuncţional Ridmour al inovatorului şi creativului tânăr Alexandru Ailioaie (care a fost trimis tardiv). Primul dintre ele lua în considerare spaţiul Filialei nr. 5 a bibliotecii, situat pe Bd. Griviţei, venind din partea unui cititor pasionat şi creativ în materie de ceasuri, în timp ce al doilea a propus un fotoliu multifuncţional, cu mai multe poziţii, putând fi utilizat ca birou, masă de lucru, cu spaţiu de depozitare cărţi şi bagaje. Dincolo de caracterul personal şi perspectiva diferită a fiecărui proiect, trebuie să observăm că întâlnim şi aspecte similare între proiecte, detectabile, de pildă, la nivelul practic al compartimentelor pieselor de mobilier pentru cărţi şi obiecte personale.

Câştigătoare sau nu, toate proiectele au fost expuse în expoziţia intitulată Designul lecturii, vernisată pe 25 noiembrie 2019, găzduită în spaţiul ART onezero (Strada Lungă nr. 100). Cele 6 proiecte pot fi văzute în selecţia expoziţiei şi pot fi consultate în întregime în mapele aflate la dispoziţia publicului vizitator. Câteva piese modulare din proiectul clasat pe locul I au fost tipărite la imprimanta 3D a bibliotecii şi se află în expoziţie. Programul de vizitare este luni, miercuri, vineri – 14,00-16,00, marţi şi joi – 17,00-19,00. Până vineri vă aşteptăm la ART onezero să vizionaţi proiectele!

Concluziile acestei prime ediţii a concursului vizează faptul că este nevoie de o asemenea competiţie, evident una care să includă şi etapa de prototipare, cu bugetul aferent, lansată şi anunţată din timp. Reacţia specialiştilor în design şi decoraţiuni interioare din mediul braşovean a fost încurajatoare, un concurs dedicat unor preocupări tradiţionale (dispunem de industria lemnului, de silvicultură, de instituţii artistice, de expertiză) fiind binevenit. A doua concluzie clară desprinsă din această primă experienţă este necesitatea de a crea o secţiune specială pentru debutanţi, pentru a stimula creativitatea tinerilor, a-i încuraja să concureze şi a răsplăti efortul lor. Din partea bibliotecii, intenţia este să lanseze şi alte concursuri adresate atât designerilor de produs, cât şi creatorilor de animaţie de film şi de ce nu? de jocuri video, pe baza poveştilor şi imaginilor din documentele şi manuscrisele bibliotecii. Aceasta este una dintre ambiţiile de viitor, pe care sperăm că o vom realiza.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Lansare de carte – Album Valeriu Branişte

octombrie 30th, 2019 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov vă invită cu bucurie la lansarea albumului Valeriu Branişte, Diariul meu de septiman – Jurnal de licean (1885-1886) – ilustraţii de Felician Petru Crişan. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 2 noiembrie 2019, orele 12,30, la sediul central din Livada Poştei, etaj I, Sala de lectură.

Jurnalul de licean al lui Valeriu Branişte continuă să îşi croiască destinul. La 5 ani de la ediţia manuscrisului, apărută la editura clujeană Argonaut şi la 2 ani de la platforma media http://jurnaldelicean.qulto.ro/#/page/1, un nou produs cultural, inspirat de notiţele zilnice ale lui Valeriu Branişte, este lansat de Biblioteca Judeţeană Braşov. Pornind de la textul jurnalului, de o mare forţă evocatoare şi de la experienţa de ilustrator la aplicaţia media construită de Qulto, artistul Felix Crişan a ales să creeze o ilustraţie reprezentativă pentru fiecare zi din jurnal. Practic, a realizat o cronică în imagini a jurnalului pentru perioada cuprinsă între 25 iunie 1885 şi 17 aprilie 1886. Toate evenimentele relatate, vacanţe, lecţii, întâlniri, petreceri, lecturi, excursii şi picnicuri, au căpătat un chip.

Volumul este rezultatul a doi ani de muncă intensă, de documentare şi de redare personală a epocii în ilustraţiile realizate de un artist contemporan. Descoperim astfel Sibiul acelor timpuri şi oamenii lui, desenaţi cu talent şi cu respect pentru document şi istorie. Cartea cuprinde atât imagini, cât şi textul corespunzător zilei reprezentate grafic, accesibil prin intermediul codului QR. Astfel, liderul de proiect, Claudia Popescu a dorit să propună o modalitate inovatoare de a citi, combinând lectura cu arta şi tehnologia. Rezultatul este o carte apărută din pasiune, în condiţii grafice excelente, prin care un text vechi, din secolul al XIX-lea prinde viaţă nu numai prin litera scrisă, dar şi prin imagini ale trecutului construite de prezent şi este înviat pe ecranul unei tablete sau telefon mobil.

Volumul va fi prezentat de Ruxandra Nazare, Daniel Nazare şi Felix Crişan. Lansarea va fi însoţită şi de expoziţia de ilustraţii originale şi va fi urmată de sesiune de autografe. Cartea se va distribui gratuit participanţilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Concurs de design de mobilier de bibliotecă publică – Anunț

septembrie 11th, 2019 Fără comentarii

Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov lansează Concursul de Design pe tema Mobilier pentru o bibliotecă publică. Concursul va avea loc în cadrul evenimentului SCIEFEST – Festival de Știință și Industrii Creative (21-24 noiembrie 2019), un eveniment care susține inovația și creativitatea, precum și antreprenoriatul.

Tema

Concursul de design pe tema Mobilier pentru o bibliotecă publică are în vedere proiectarea unor “corpuri de lectură”, ce pot fi concepute fie ca ansamblu integrat (scaun și masă de citit, împreună cu corp de iluminat, ceas etc) fie ca piese individuale.  Designerii au libertatea să proiecteze un mobilier SMART, care să integreze componente sau echipamente inteligente, să aleagă structuri și culori inovative și materiale eco-prietenoase, să acorde atenție unor poziții de ședere-lectură neconvenționale.

Cerința obligatorie este ca designul propus să sugereze ambianța adecvată pentru citit, să trimită la ideea de bibliotecă a viitorului, să fie comod, fezabil, practic, sigur, durabil și să creeze o atmosferă specifică lecturii. Totodată materialele pot fi diverse: lemn, carton și hârtie, plastic, metal, textile, sticlă, pe cât posibil reciclabile.

Cine poate participa

Concursul este deschis tuturor persoanelor creative preocupate de design: elevi și studenți la secții de design ale liceelor și instituțiilor de arte, absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai facultăților de arhitectură, arte, design, ingineria lemnului, arhitecți, designeri, artiști plastici interesați de design, antreprenori și inițiatori de start-up-uri și makerspace-uri.

Premiile stabilite pentru etapa de creație sunt următoarele:

Premiul I – 4.000 lei sumă brută

Premiul II – 3.000 lei sumă brută

Premiul III – 2.000 lei sumă brută

Menţiune – 1.000 lei sumă brută

Calendar concurs

Lansare concurs: 11 septembrie 2019

Perioada de realizare și înscriere a proiectelor în concurs: 11 septembrie – 6 noiembrie 2019

Jurizare: 7-14 noiembrie 2019

Anunțarea câștigătorilor: 14 noiembrie 2019

Jurizare

Juriul, format din prof. univ. dr. ing. Marina Cionca (Universitatea „Transilvania” Braşov), designer Csaba Damokos (Sf. Gheorghe) şi Oana Olaru (director adjunct de specialitate Biblioteca Judeţeană Braşov), va evalua proiectele înscrise în concurs pe baza următoarelor criterii:

- respectarea cerințelor impuse de Regulamentul concursului

- concept inovativ

- originalitate

- fezabilitate

Condiții de înscriere

Proiectul care va fi depus va cuprinde următoarele:

-          Reprezentări în plan, secțiuni și detalii constructive relevante

-          Reprezentări în spațiu ale produselor proiectate (perspective)

-          Ambientarea – reprezentarea produselor proiectate într-o ambianță de bibliotecă simulată

-          Prezentarea conceptului și memoriul tehnic

Planșele se vor realiza în format A3 pdf (minim 3 planșe), iar prezentarea conceptului se face pe format A4 pdf (maximum 2 pag).

Acestea se vor trimite pe adresa  biblgb@rdsmail.ro

Proiectul va fi înscris cu precizarea titlului, numelui designerului/designerilor/echipei și a datelor de contact personale (e-mail, telefon) necesare pentru comunicare.

Pentru informații suplimentare și detalii, în perioada 11-27 septembrie 2019, persoana de contact va fi Ruxandra Nazare, telefon 0729 101 779

Termen final de depunere: vineri, 6 noiembrie, orele 14,00

Acordul de publicare

Prin participarea la acest concurs, designerii acordă bibliotecii dreptul de publicare a proiectelor pentru a fi prezentate în expoziția care se va deschide în data de 25 noiembrie 2019, la încheierea Festivalului SCIEFEST.

Câştigătorii concursului cedează toate drepturile de autor organizatorului fără pretenţii financiare prezente sau viitoare. Organizatorul va avea drepturi depline asupra lucrărilor câştigătoare, în vederea prototipării şi realizării pieselor de mobilier, atât de proprietate cât şi de difuzare website, materiale promoţionale, tv, radio etc.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziţia “Între Promenadă şi Warthe – Zona După Ziduri”

Alături de Asociația Împreună pentru Dezvoltarea comunității (AIDC), Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov are bucuria și plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției outdoor „Între Promenadă și Warthe – Zona După Ziduri”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 24 iulie 2019, de la orele 13,00, la Sediul central din Livada Poștei, pe terasa din curtea interioară a bibliotecii. Despre expoziție și proiect vor vorbi doamna Kristina Creoșteanu și Cătălin Cantor, Daniel Nazare, directorul bibliotecii și Ruxandra Nazare, organizatorul expoziției.

Expoziția cuprinde o introducere și descriere geografică lămuritoare, informații și imagini despre monumentele istorice, clădirile și cele mai importante repere din zona După Ziduri, începând de la bastioanele medievale ale curelarilor și fierarilor, precum și bastionul Graft, Turnurile Alb și Negru, continuând cu edificiile ridicate în secolele XIX-XX (Casa Baiulescu – 1888, Liceul Romano-Catolic – 1901, sediile de azi ale Maternității și Silviculturii, Camera de comerț și industrie Brașov, care este sediul bibliotecii în prezent) amenajarea promenadelor și a locurilor de popas pentru turiști în zona Dealului Warthe și ajungând până la cele mai recente inițiative publice – Drumul nou spre Poiana Brașov, Casa de știință și tehnică pentru tineret, astăzi Agenția județeană a Oficiului Forțelor de Muncă (AJOFM). Pentru un aspect coerent al expoziției, am inclus în traseul expozițional și date despre Liceul Andrei Șaguna, unul dintre reperele istorice și identitare esențiale ale Brașovului. Textele sunt redactate într-o manieră accesibilă și constituie o pledoarie pentru istoria locală, atenția acordată trecutului, protecția și respectul mediului. Panourile expoziționale vor fi montate pe grilajele de fier ale sediului central al bibliotecii și Casei Baiulescu din Livada Poștei, accesibile și la îndemâna tuturor brașovenilor și vizitatorilor interesați de istoria locului. Expoziția va dura pe tot parcursul anului.

Expoziția face parte din proiectul Amenajarea peisagistică a Dealului Warthe din municipiul Brașov, derulat de AIDC ca lider de proiect în parteneriat cu Primăria Brașov, Universitatea “Transilvania” Brașov, Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov, asociațiile Carpaterra și Amural și finanțat prin programul Spații Verzi, componenta Spații verzi urbane, de Fundația pentru Parteneriat și MOL România.

Concepția, documentarea și redactarea expoziției s-au făcut prin efortul bibliotecarilor, iar susținerea financiară a fost asigurată de Consiliul Județean Brașov. În același timp, expoziția este parte din politica Bibliotecii Județene “George Barițiu” Brașov, în efortul de a populariza istoria orașului și de a susține educația permanentă a locuitorilor orașului și a publicului general.

În cazul în care vremea va fi neprielnică şi ploioasă, vernisajul va avea loc la Mediateca francofonă, Casa Baiulescu, parter.

Organizatorii și partenerii din proiect vă invită și vă așteaptă cu drag la o expoziție ce se dorește comunitară!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Despre autism

            Începând cu 2005, în fiecare an,  se marchează, la 18 iunie, Ziua mândriei autiste. Iniţiativa aparţine Aspies for Freedom (AFF), un grup cu aproximativ 20. 000 de membri, care militează pentru drepturile persoanelor cu autism.

            Scopul acestei zile, adresată în primul rând persoanelor neurotipice, este să demonstreze că autismul nu este o boală ce trebuie tratată, ci o stare psihică diferită şi unică. În opinia celor de la AFF, autismul este o expresie a neurodiversităţii, diferită de ceea ce înseamnă normalitate, dar nu o dizabilitate.

            În primul an al Zilei mândriei autiste, tema a fost ,,Acceptare, nu tratament”, principalele evenimente s-au desfăşurat în Brazilia, sub deviza Autiştii vorbesc, e timpul să asculţi.

            Unele probleme cu care se confruntă autiştii, susţine AFF, apar din cauza tratamentului incorect din partea societăţii.  Organizaţiile şi campaniile, ce urmăresc strângerea fondurilor pentru persoanele autiste, apelează la compasiunea semenilor, metodă eronată în viziunea AFF,  din moment ce autismul este o stare psihică diferită şi nu o boală.

            Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, autismul este definit ca o stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire a vieţii interioare.

Vă invităm să aflaţi ce publicaţii şi informaţii deţine biblioteca publică braşoveană prin intermediul microexpoziţiei organizată de colega noastră Daniela Ferţu, bibliotecar Secţia de Împrumut.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Ion Creangă – 180 de ani de la naştere

Ion Creangă s-a născut la data de 10 iunie 1839, în satul Humuleşti, judeţul Neamţ, fiul lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă. Copilărie lui este cunoscută publicului din opera sa ,,Amintiri din copilărie’’. Fiu de ţăran, este pregătit de dascălul din sat, apoi se mută la bunicul matern, unde continuă şcoala.  La dorinţa mamei este înscris la şcoala catehetică din Fălticeni ca ăa devină preot, iar după desfiinţarea şcolii din Fălticeni, este nevoit să plece la Iaşi.

      În anul 1864 urmează şcoala de învăţători de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult şi l-a numit învăţător la şcoala primară numărul 1 din Iaşi. În anul 1875 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, cu care se împrieteneşte, iar între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului, scria cele mai importante opere ale sale. Se stinge din viaţă la data de 31 decembrie 1889.

       Amintirile din copilărie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Alcătuirea meşteşugită a frazei, folosirea multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea naraţiunii şi sinceritatea cu care povesteşte fac din această lucrare a lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.

Opera lui Creangă cuprinde : poveşti, povestiri, scrisori, nuvele.

Poveşti: Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata moşneagului, Povestea lui Harap-Alb, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Ivan Turbincă, Punguţa cu doi bani, Povestea poveştilor…

Povestiri : Acul şi barosul, Cinci pâini, Inul şi cămeşa, Moş Ion Roată şi Unirea, Păcală, Prostia omenească, Ursul păcălit de vulpe…

Scrisori către prieteni: către Mihai Eminescu, Vasile Conta, Alexandru C. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Titu Mairescu, Iacob Negruzzi, Ioan Slavici…

Nuvele : Moş Nichifor Coţcariu, Popa Duhul…

Scrisori de familie: către Gheorghe Creangă, Zahei Creangă, Ecaterina Vartic, Elena Creangă-Chiţei.

Citate cu tâlc din opera lui Creangă:

“Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; puţini suie, mulţi coboară, unul macină la moară” (Povestea lui Harap-Alb)

“Din cărţi culegi multă înţelepciune şi la drept vorbind nu eşti numai aşa, o vacă de muls pentru fiecare” (Amintiri din copilărie)

“Ia mai daţi-vă şi pe jos, căci calul nu-i ca dobitocul, să poată vorbi” (Moş Nichifor Coţcariul)

“Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă” (Scrisori) 

“Prostia din născare, leac în lume nu mai are, ea este o uricioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în spitale” (Păcală( 

“Dac- ar fi să iasă toţi învaţaţi după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele” (Amintiri din copilărie)

Text, selecţie de carte şi microexpoziţie aniversară de Daniela Ferţu, Secţia de Împrumut

 

 

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Ziua Mondială a Albinelor

Ştiaţi că 20 mai este sărbătoarea albinelor? Atunci se sărbătoreşte Ziua Mondială a Albinelor. Despre această aniversare foarte recentă, stabilită anul trecut şi despre aceste vieţuitoare speciale, cu modul lor de organizare atât de uimitor, ne-a vorbit o expoziţie dedicată şi organizată în cursul lunii mai de colega noastră Ioana Popa Răduţoiu, de la Secţia de Împrumut. O expoziţie pe care suntem siguri că au văzut-o cititorii, utilizatorii şi bibliotecarii, în trecerea noastră zilnică în căutatea cărţilor. O expoziţie frumoasă, care a selectat cărţi de spre albine, curiozităţi despre ele şi a agrementat-o cu produsele lor, pe care ar fi bine să le consumăm zi de zi, pentru sănătatea noastră. Să nu uităm că mierea a fost mult timp îndulcitorul unic al oamenilor, până la introducerea în alimentaţie a zahărului din trestia de zahăr şi a zahărului, produs industrial, din sfecla de zahăr. Mai jos găsiţi informaţii mai detaliate despre albine, personajele principale ale unei expoziţii inedite, pe care nu am anunţat-o la timpul cuvenit şi despre care facem menţiune acum, cu cuvenitele iertăciuni de uitarea nepermisă:

Albinele sunt insecte zburătoare din superfamilia Apoidea, subordinul Apocrita, acelaşi care conţine viespile şi furnicile; se hrănesc cu nectarul florilor, ca sursă de energie graţie conţinutului de zahăr şi cu polen, ca sursă de proteine, mai ales pentru hrănirea larvelor. Această activitate se soldează cu polenizarea florilor şi cu producerea mierii şi a cerii. Albinele sunt cele mai importante insecte polenizatoare, iar asocierea dintre ele şi plante este avantajoasă pentru ambele părţi. Există circa 20.000 de specii cunoscute de albine, probabil multe altele aşteptând să fie descoperite. Cea mai mică albină este albina pitică, cu lungimea de 2,1 mm, iar cea mai mare este  Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană, Apis mellifera.

            Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte începând cu 2018, în urma unei decizii luate de ONU, cu scopul de a atrage atenţia asupra importanţei lor pentru umanitate şi asupra necesităţii conservării lor, dar şi a altor polenizatoare.

            Expoziţia cuprinde volume dedicate albinelor, ştiinţifice şi literar-artistice, dar şi câteva mostre din produsele stupului.

Aş vrea să subliniez că în zilele noastre trebuie să ne amintim tot mai mult de albine, de Zum-Zum*-ul lor atât de familiar, întrucât trăim o primăvară ploioasă care nu numai pe noi ne afectează, dar întreaga natură suportă consecinţele, florile neajungând să fie polenizate din cauza frigului, plantele suferind de putrezirea frunzelor şi de mănarea fructelor, iar albinele ajungând să colecteze tot mai puţin polen şi producând tot mai puţină miere. În această situaţie, albinele harnice ar trebui să ne amintească de responsabilitatea protejării mediului, fiindcă toţi trebuie să avem un loc pe pământ.  Iar protecţia naturii este sarcina oamenilor, Noi trebuie să ne implicăm şi să restabilim echilibrul natură – om, prin cele mai simple şi elementare gesturi, de la păstrarea curăţeniei, colectarea selectivă a gunoiului menajer şi consumul responsabil, de la abţinerea de a ne mai asfalta curtea complet şi ambiţia de a planta pomi şi arbori, rezervând naturii un loc în viaţa noastră şi până la alegerea mijloacelor de transport cât mai puţin poluante. De noi depinde să mai auzim zumzetul albinelor! De aceea, o expoziţie, chiar una care s-a desfăcut, este întotdeauna utilă. Dacă vă interesează publicaţii despre albine, vă aşteptăm la bibliotecă, la Secţia de Împrumut, să consultaţi şi să împrumutaţi cărţile la domiciliul vostru. Cărţi despre albine şi miere, despre natură, despre iubire, despre noi, oamenii!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Conferinţa ANBPR de la Sibiu – o evaluare

Săptămâna trecută s-a desfăşurat Conferinţa Naţională ANBPR BiblioPublica. Tema întâlnirii a fost legată de bibliografia, istoria şi memoria locală, un subiect cu adevărat atractiv în formularea frumoasă găsită “Bibliotecile publice – teritorii ale cunoaşterii şi memoriei colective”, ce a beneficiat de un logo inspirat, realizat de artistul Dan Perjovschi. Conferinţa a reunit de la sesiuni în plen la sesiuni tematice, cursuri şi ateliere, demonstraţii practice şi expoziţii.

Partener al conferinţei a fost de această dată Ambasada SUA la Bucureşti, care a finanţat un program de instruire pe tema Biblioteci publice – agenţi de combatere a ştirilor false şi a dezinformării în România rurală, derulat în judeţele Suceava, Vaslui şi Galaţi, precum şi la Sibiu.  Prezentările dedicate combaterii ştirilor false şi instruirii bibliotecarilor cu noţiunile teoretice şi instrumentele utile pentru a discerne informaţiile amăgitoare au fost susţinute de doi specialişti şi experţi americani, profesoarele Joanna Burkhardt de la Universitatea Rhode Island şi Hermina Anghelescu de la Universitatea Wayne, Michigan. Definiţiile teoretice, însoţite de întrebări şi discuţii, precum şi exerciţiile practice au fost utile participanţilor, furnizând o pregătire într-un domeniu deficitar la noi.

Zilele conferinţei am auzit mereu reproşuri la adresa programului şi a lucrărilor, de slabă calitate. Nu am aceeaşi impresie, deoarece aproape din fiecare prezentare am aflat o idee interesantă şi am învăţat o experienţă utilă. Pentru mine, schimbul de idei a fost folositor. Tot aşa nu mi s-a părut că domină lucrările susţinute de colegii bibliotecari din biblioteci mici rurale. Am numărat din cele 40 de lucrări cuprinse în program doar 10 aparţinând bibliotecarilor din bibliotecile rurale. Dintre lucrări, audiate în sesiunile în plen şi tematice, aş menţiona  cele susţinute de Dragoş Neagu, Liviu Dediu, cu o caldă pledoarie pentru munca bibliotecarilor de referinţe, Paula Horotan despre proiectul albumului documentar al judeţului Satu Mare, un volum interesant, Loredana Stanciu cu o prezentare convingătoare al unui proiect creativ, Ramona Ioana Mezei despre evenimentele Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Mariana Marian cu proiectul de educaţie financiară, Crina Popescu despre proiectele de la Pietrari, judeţul Vâlcea, Anca Badea de la Biblioteca Metropolitană şi Anca Sârbu de la Biblioteca Judeţeană Cluj, două colege erudite şi creative.

Per ansamblu, au fost multe lucrări şi puţine absenţe. Trebuie să menţionăm prezentările aparţinând sponsorilor tradiţionali, vendorilor de softuri de biblioteci (Ime România, Qulto, Softlink) şi partenerilor, precum ECDL România, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Şcoala de valori, Fundaţia EOS Timişoara. Au fost mai multe ateliere tematice despre programe de literaţie în biblioteci, despre proiectele Code Kids şi Ora să ŞTIM. Caracterul lucrărilor conferinţei a fost eterogen şi spre regretul meu puţine prezentări au onorat tema aleasă. Cu atât mai mult cu cât într-o anumită măsură nu am înţeles cum au fost grupate demonstraţii practice de printare 3D şi robotică cu expoziţia despre Julius Doppelreiter, arhitectul care a înnobilat Gorjul, realizată de Olimpia Bratu şi Biblioteca Judeţeană Gorj în parteneriat cu Uniunea Arhitecţilor din România. Aceasta se integra perfect în atelierul despre Iniţiative de memorie locală şi patrimoniu imaterial. O lucrare de la Arad despre Serviciile online ale bibliotecii era mai potrivită alături de lucrările lui Nicolae Constantinescu şi despre proiectul COLIBLITE.

Un alt regret este cel legat de gradul de participare al audienţei. Deşi faţă de alţi ani, am observat numărul mai mare de participanţi în asistenţă, totuşi obiceiul de a se retrage în valuri şi de a lăsa sălile goale mai ales la prezentările de după-amiază s-a păstrat din păcate. În comparaţie cu alţi ani, s-au pus mai multe întrebări decât de obicei. Însă managementul timpului a fost dezastruos, din cauza mai ales a lipsei moderatorilor, de preferat din rândul bibliotecarilor, mai atenţi la acest aspect. Nerespectarea timpului alocat a dat peste cap întreg programul. În sens invers, Adunarea generală a ANBPR s-a bucurat de alocarea a jumătate de oră, deşi merita mai mult. Şi culmea, am fost cei care am respectat timpul. Pe viitor, ANBPR şi mai ales bibliotecarii trebuie să se dovedească mai serioşi şi mai responsabili. Nu este posibil ca programul conferinţei să ajungă la versiunea 23 cu modificări şi să fie definitivă în 22 mai, iar în săptămâna 13-19 mai să se mai înscrie doritori să participe. Răspunsurile trebuie date în termen, altfel echipa bibliotecii organizatoare va munci îndoit, întreit, înzecit şi însutit. Această atitudine este bătaie de joc şi dispreţ faţă de colegii noştri sibieni.

De asemenea, completarea formularului de înscriere cu o lucrare la conferinţă este condiţionată de trimiterea unui rezumat. Nu văd de ani de zile aceste rezumate, la care muncim şi totuşi fără rost, cât timp lucrările nu au rezumatul alături, să poată fi evaluate de participanţi şi să aleagă în cunoştinţă de cauză, nu doar după titlu. De aceea sunt sălile goale, fiindcă nu ştiu la ce să se aştepte, aleg să stea doar la partea oficială. A mai fost spus că este nevoie să redevină activă Comisia ştiinţifică de selecţie a lucrărilor conferinţei. Insist şi de această dată să se revină la această practică. Aceeaşi neseriozitate am constatat şi în răspunsurile cu privire la târgul culinar. Lipsa de răspuns mai mult încurcă şi culmea este că se întâmplă în mijlocul specialiştilor informaţiilor, bibliotecarilor, profesionişti care trebuie să fie buni comunicatori prin fişa postului şi natura profesiei.

Personal, am fost încântată de cele două vernisaje ale elegantelor expoziţii care au agrementat conferinţa, precum şi de degustarea plină de … gust, la propriu şi la figurat, a unor vinuri din zonă, surpriză finală pregătită de gazde, care mi-a dat o dimensiune asupra a ceea ce înseamnă Sibiul capitala gastronomică europeană. Însă multe neajunsuri ale conferinţelor anterioare se păstrează şi nu este cazul să ne păcălim singuri. Avem mult de muncit la capitolul încredere şi seriozitate încât conferinţa să ajungă la înălţimea aşteptărilor noastre şi la un standard profesional decent.

Am scris acest text mereu cu gândul să fiu dreaptă şi să ajut să se îndrepte lucruri care nemulţumesc. Sper că nu am nedreptăţit, ci doar am reuşit să critic. Iar criticile nădăjduiesc să fie utile şi nu să facă rău, ci să corecteze. Aceasta a fost în intenţia mea, căci sunt recunoscătoare colegilor noştri sibieni pentru toate eforturile făcute, pentru care le mulţumesc sincer.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)