Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteci publice’

Întâlnire cu Alexandra Gold în lumea benzilor desenate și a cărților manga

A venit vara și Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov începe sezonul estival de lectură. Trei duminici la rând în luna iulie vă dăm întâlnire cu lectura în Livada Poștei, curtea Casei Baiulescu (lângă Școala 6).

Prima întâlnire de lectură din seria Hamacul cititor (la 8 iulie 2018, orele 11,00-13,00) este despre Lumea benzilor desenate și cărților manga. Vă oferim o selecție de benzi desenate și manga din colecția Mediatecii francofone a bibliotecii și a Centrului Cultural Japonez. Brașov. Invitata acestei ediții este tânăra scriitoare brașoveancă și ilustratoarea de benzi desenate Alexandra Gold, care vă va povesti din experiența ei de autoare și artistă a benzii desenate.

Alexandra Gold a absolvit studii de artă și are master în design grafic la Universitatea Națională de Arte din București. Pasionată de arta benzilor desenate, citește benzi desenate și romane grafice, dintre care romanul Maus de Art Spiegelman a impresionat-o profund. Crede că o carte bună trebuie să capteze cititorul prin atmosferă, un număr decent de pagini, o doză de grafism și personaje, nu numai prin acțiune, ce poate fi previzibilă. În prezent lucrează ca ilustrator freelancer în Brașov, fiind și membră a Clubului Antares Science Fiction și Fantasy. A colaborat cu benzi desenate la revistele Comics și Gazeta SF. În 2017 a publicat cel mai amplu proiect al ei, romanul grafic Ora 12, o reușită bandă desenată croită pe povestea unei călătorii în timp și spațiu. În 2018 a participat la Convenția internațională de bandă desenată East European ComicCon între 18-20 mai la Romexpo București. Acolo, printre alte benzi desenate, s-a lansat și lucrarea Focurile Lumii Noi, un SF postapoliptic, în care textul aparține lui Alexandru Lamba și ilustrațiile sunt semnate de Alexandra Gold. Talentată, creativă, matură și modestă, Alexandra este plină de imaginație, harnică și cu proiecte multe în desfășurare. Benzile ei desenate deja au un stil personal, o individualizează și merită să cunoașteți lumea ilustrațiilor ei.

Vă așteptam cu drag duminică, 8 iulie 2018, între orele 11,00-13,00, în Livada Poștei, Curtea Casei Baiulescu (lângă Școala 6)!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

La Berlin: Prima zi – programele internaționale ale asociației germane

Programul oferit de bibliotecarii germani invitaților străini a inclus în 12 iunie, pentru început, vizita la Staatsbibliothek Berlin. Clădirea, edificată în secolul al XIX-lea, este spațioasă și monumentală, impunând prin colecțiile ei (este păstrătoarea mai ales a patrimoniului prusian, dar nu numai, deținând partitura originală a Simfoniei a XIX-a de L. v. Beethoven printre altele) și reflectând istoria Germaniei despărțite în două state și sisteme diferite după al doilea război mondial. Cu atenție, germanii au păstrat moștenirea trecutului, conservând structurile vechi, dar clădirea este în continuă expansiune, ridicându-se aripi noi și moderne, unele fiind în curs de construcție sub conducerea echipei mixte de arhitecți, constructori și bibliotecari. Fiind principala bibliotecă științifică, grija bibliotecarilor s-a concentrat asupra asigurării condițiilor de studiu în sălile de lectură, asupra facilităților și respectării utilizatorilor. Totul, de la căile de acces la mobilier, iluminat, norme de comportament, reflectă preocuparea pentru a crea climatul de lucru favorabil cercetării și respectul suprem pentru cititor. Am vizitat Centrul de digitalizare al bibliotecii, înființat în 2007, cu un master plan urmat pas cu pas de o echipă numeroasă, folosind echipamente complexe și responsabilă de sarcinile de captura, prelucrare, stocare, acces, în colaborare cu bibliotecarii ce fac selecția materialului. Am observat un lucru util bibliotecarilor: în funcție de starea lor, cărțile vechi și groase de secol XIX de la raftul cu acces liber aveau semnalată permisiunea de copiere doar sub supravegherea bibliotecarilor și nu la copiatorul folosit de cititori, din rațiuni de conservare a legăturii lor în bune condiții.  La amiază ne-am reunit la Podiumul asociației, iar gazda noastră, Hella Klauser, ne-a prezentat programele internaționale ale asociației. În colaborare cu mai multe structuri ale statului german, printre care Institutul Goethe, asociația susține trei tipuri de programe: vizite profesionale individuale la biblioteci germane și reciproce, vizite de studiu la anumite biblioteci și programele de parteneriate interstatale așa cum sunt cele în derulare cu Olanda și SUA. Pentru cei interesați, acestea sunt oportunități profesionale. A urmat prezentarea bibliotecilor publice germane, de către Anna Jacobi și Judith Galka, o ofertă atractivă de biblioteci inovatoare, ca arhitectură și servicii, printre care Zentral und Landes Bibliothek Berlin (ZLB), Biblioteca Grimm a Universității Humboldt, deschisă  în 2011, Schiller Bibliothek, deschisă într-un complex social, Biblioteca Pablo Neruda care s-a ridicat prin reconstrucția clădirii unei grădinițe. În sfârșit, Hella Klauser a invitat pe toți cei de față să se prezinte, să spună care sunt propriile așteptări de la congresul bibliotecarilor germani și cum se gândesc să contribuie la cooperarea internațională între biblioteci.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: ANBPR, Diverse Tags:

Biblioteca Judeţeană Braşov şi bibliotecile locale – inspiraţie, resurse şi conexiuni între urban şi rural

aprilie 23rd, 2018 Fără comentarii

Pe parcursul anilor 2016 şi 2017, Biblioteca Judeţeană Braşov a continuat să întreţină relaţii apropiate cu bibliotecile publice din judeţ şi să susţină publicul din comunităţile locale, prin oferta sa de activităţi şi evenimente.

Pe lângă serviciul de Bibliotecă Mobilă ce asigură, periodic, împrumutul anumitor publicaţii cititorilor din localităţile Moieciu, Dumbrăviţa, Hârseni, Rupea, Feldioara, Voila, Făgăraş, Vama Buzăului, Racoş şi Vulcan, Biblioteca Judeţeană a colaborat îndeaproape cu bibliotecile publice locale în vederea organizării unor evenimente culturale şi educative.

Vorbim despre sesiuni de informare, la Sânpetru şi Moieciu, asupra impactului tuberculozei şi obezităţii, dar şi despre carnavaluri tematice, cu costume confecţionate din materiale reciclabile, la şcolile din Mândra, Racoş, Sânpetru, Feldioara, Vama Buzăului şi Vlădeni, cu rolul de a sublinia copiilor importanţa reciclării.

De asemenea, jocul educaţional CUIB, creat de asociaţia braşoveană Carpaterra, prin care şcolarii deprind noţiuni despre mediu, migraţia păsărilor, protecţia lor ori lupta pentru resurse, şi-a început caravana, în 2017, la Dumbrăviţa şi Hârseni. A continuat, în 2018, în parteneriat cu voluntarii de la Carpaterra, la bibliotecile publice din Săcele, Râşnov şi Prejmer. Peste tot jocul a stârnit, elevilor şi profesorilor deopotrivă, interes, entuziasm şi apreciere, participanţii fiind atraşi de maniera interactivă de studiu. În organizarea întâlnirilor, am fost susţinuţi de bibliotecari, profesori şi autorităţi locale. Sesiunile de joc au avut chiar efect de multiplicare: aflând despre succesul evenimentului, şcoli din alte localităţi, lipsite de bibliotecă publică, şi-au manifestat dorinţa să organizăm sesiuni de joc şi pentru elevii lor.

Alte jocuri, precum Jocul Poveştilor, ce stimulează creativitatea copiilor şi plăcerea pentru lectură, sau jocuri de divertisment şi societate, au fost împrumutate bibliotecilor publice din Dumbrăviţa, Feldioara, Racoş, Vama Buzăului, Hălchiu şi Sânpetru, pentru a organiza sesiuni de joc cu copiii. Spaţiul bibliotecilor publice locale a devenit, astfel, un loc de întâlnire şi voie bună, un spaţiu de petrecere, în mod util, a timpului liber şi de împărtăşit experienţe comune.

Începând din anul 2017, Biblioteca Judeţeană Braşov, prin Serviciul Metodic, a iniţiat o caravană culturală, în colaborare cu actorii Teatrului Strada. Prin acest demers, Biblioteca Judeţeană a facilitat desfăşurarea unor spectacole de teatru de păpuşi, cu actori păpuşari, povestitori şi mânuitori, pentru copiii din localităţile Hârseni şi Hălchiu. Reacţiile instantanee de bucurie ale micilor spectatori au fost răsplata muncii noastre organizatorice şi ne-au convins că este nevoie să ne implicăm şi pe viitor.

Totodată, în acest an, Biblioteca Judeţeană Braşov va extinde în judeţ proiectul CRESC, destinat aniversării Centenarului Unirii de la 1918, implicând bibliotecile publice din Codlea, Râşnov şi Prejmer.

Nu în ultimul rând trebuie să amintim şi despre Programul EduCaB România. Din anul 2017, acesta a ajuns şi în judeţul Braşov, prin voluntari devotaţi şi entuziaşti ce au contribuit activ la înzestrarea bibliotecilor publice rurale cu cărţi şi jocuri, iar mai recent, în acest an, cu mobilier şi computere, donate cu generozitate de partenerii de la UniCredit Business Integrated Solutions S.C.p.A., cărora le mulţumim şi pe această cale.

Programul EduCaB România îşi propune să ajute bibliotecile din mediul rural să funcţioneze ca nişte hub-uri socio-culturale, în care să se poată desfăşura activităţi cum ar fi spectacole de teatru, proiecţii de filme, cursuri de jurnalism cetăţenesc ori cursuri de vorbire în public. Există diverşi voluntari pe diverse tematici – jurnalişti, oameni de teatru, specialişti în public speaking – care au început să ofere aceste cursuri în mediul rural. Proiectul nu are finanţare, se desfăşoară numai pe bază de voluntariat, fiind implicaţi oameni care cred în dezvoltarea capabilităţilor persoanelor din mediul rural.

Toate aceste proiecte, menţionate aici, au devenit posibile cu ajutorul colegilor de la Serviciul Metodic, al bibliotecarilor din judeţ, care au reuşit să inspire şi să mişte lucrurile, să aducă şi să dăruiască resurse şi bucurie comunităţii lor, dar şi cu asistenţa cadrelor didactice din localităţile respective, ce au răspuns cu entuziasm propunerilor noastre.

Dorim ca în continuare Biblioteca Judeţeană Braşov, alături de partenerii săi, să se implice în evenimente şi activităţi care încurajează lectura, creativitatea şi care sporesc calitatea vieţii în localităţile din judeţ, prin valoarea culturală şi educativă a serviciilor oferite.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Ziua Culturii Naționale la bibliotecă

ianuarie 15th, 2018 Fără comentarii

zln1De Ziua Culturii Naționale, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov vă invită să participați la concursul dedicat literaturii române contemporane: „Semne de carte”.

Pentru a participa, vizitați expoziția de la sediul bibliotecii sau pe cea virtuală, explorați lista cărților publicate până în prezent pe aplicația iZiLIT sau faceți o cu totul altă propunere de carte care v-a plăcut și care aparține literaturii române contemporane. După ce ați ales cartea, scrieți în formular sau încărcați un text de maximum 500 de cuvinte, în care să vă argumentați alegerea.

Termen limită 31 ianuarie 2018.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 1.5/5 (2 votes cast)

Final de proiect – Muzeul jocurilor din Chemnitz (Germania)

noiembrie 23rd, 2017 Fără comentarii

„Un muzeu într-o bibliotecă, o bibliotecă într-un muzeu”

Un parteneriat româno-german

 În rândurile următoare relatăm despre un proiect Erasmus+ desfăşurat în Germania, Polonia şi România, având jocul în centrul acţiunilor. Sub titlul sugestiv „Un muzeu într-o bibliotecă, o bibliotecă într-un muzeu” a debutat colaborarea dintre Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi Muzeul Jocurilor din Chemnitz, care este o iniţiativă a Centrului de cercetare pentru tineret şi mediu Solaris din Germania. Primul pas a fost făcut în perioada 6-13 ianuarie 2015 când a avut loc seminarul „Ce uneşte cu adevărat Europa – jocul” la Chemnitz, organizat de Centrul Solaris. A urmat în primăvara anului 2015 vizita tinerilor germani în România, la Braşov şi întâlnirea lor cu adolescenţii români prin intermediul jocurilor. Astfel, într-o primă fază, tinerii au experimentat şi interacţionat prin jocurile aduse şi puse la dispoziţie de Muzeul jocurilor în cadrul unei expoziţii interactive de jocuri intitulată sugestiv „Învaţă jucând – Joacă învăţând”.

Practic, Muzeul Jocurilor din Chemnitz a adus, expus şi oferit spre testat aproape 600 de jocuri în biblioteca destinată copiilor şi adolescenţilor din Braşov între 20 mai şi 20 iulie 2015. A fost o vară plină, în care jocurile aduse de muzeu au atras grupuri mari de participanţi. Atât clase de elevi însoţite de profesorii lor, cât şi grupuri mai mici de prieteni şi membri ai familiilor s-au jucat şi au descoperit bucuria jocului împreună. Jocurile erau din cele mai diverse domenii, pentru toate vârstele, satisfăcând toate gusturile şi interesele, de la cele care presupuneau abilităţi sportive la cele care cereau atenţie, logică şi imaginaţie. Biblioteca a devenit un spaţiu de joacă, experiment şi interacţiune, fiind plină de grupuri ce legau relaţii mai strânse prin jocuri. Astfel, biblioteca a oferit un spaţiu de divertisment şi învăţare prin joc ce a fost una dintre ofertele verii foarte căutate. Pentru o orientare şi înţelegere uşoară a regulilor de joc, s-au tradus instrucţiunile de folosire şi regulamentele jocurilor din limba germană în limba română, ceea ce a uşurat considerabil utilizarea lor.

Proiectul a contribuit la creşterea numărului de utilizatori ai bibliotecii, a vizitelor la bibliotecă şi implicit la creşterea vizibilităţii bibliotecii. Astfel, s-au semnat parteneriate cu 18 grădiniţe şi şcoli, care au adus 558 participanţi. Bbiblioteca a primit vizita a 22 grupuri organizate la sesiunile de joc, însumând 844 participanţi, precum şi alţi 820 participanţi individuali. În total, la sesiunile de jocuri au participat 1664 persoane dintre care 479 utilizatori cu vârsta până la 7 ani, 369 persoane cu vârste între 8-14 ani şi 816 participanţi cu vârsta de peste 15 ani. Parteneriatul a fost mai mult decât reuşit.

Faptul i-a încurajat pe partenerii germani să revină în următorul an, începând din 3 octombrie 2016, cu o serie nouă de jocuri educative la biblioteca din Braşov. Interesul tinerilor braşoveni pentru jocuri era foarte mare, iar întâlnirea cu adolescenţii germani pe tărâmul comun al pasiunii pentru jocurile educative a fost cu siguranţă o experienţă utilă.

Mai mult decât atât, începând din 2016, expoziția interactivă de jocuri a devenit itinerantă, proiectul s-a dezvoltat în întreaga Românie, caravana jocurilor ajungând în bibliotecile publice din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Tg. Jiu, Reşiţa, Timişoara şi Deva, precum şi la Muzeul din Alba Iulia. Pretutindeni, publicul a fost interesat şi bibliotecarii dedicaţi au organizat sesiuni de joc, punând accent pe valoarea educativă, stimularea creativităţii şi formarea spiritului de echipă. A fost o perioada plină, în care jocurile au colindat întreaga țară, bibliotecarii le-au preluat cu drag și le-au pus la dispoziția utilizatorilor lor, organizând întâlniri și sesiuni de joc cu tinerii germanofoni, cu cadrele didactice și clasele speciale de limba germană, ce au trăit experiența jocului,  a spiritului de echipă în concurs. A fost o provocare să ducem și să aducem jocurile, să intrăm în contact cu atâția colegi de breaslă, să facem posibilă întâlnirea publicului cu jocurile. Această perioadă de intensă caravană și implicare a luat sfârșit joi, 22 noiembrie 2017, în locul unde a început totul, la jucărioteca noastră. Oaspete drag a fost Grațiela Henning, legătura noastră și persoana care ne-a inspirat, manager de proiect și brașoveancă la origine. Împreună cu echipa de la jucărioteca Filialei nr. 6 pentru copii și tineret (Melania Butnariu, Melinda Dinu, Eugenia Ghimbășan și Claudia Popescu) și cu directorul Daniel Nazare, am povestit, am evaluat, am prezentat rezultatele și am făcut planuri de viitor, gândind colaborări în domeniul adolescenților, al științei și inovației. Mulțumim Grațielei, mulțumim Centrului de tineret și mediu Solaris și Muzeului jocurilor din Chemnitz pentru șansa acestui parteneriat, din care am învățat enorm, care ne-a fost util și care ne-a permis diversificarea ofertei noastre și dezvoltarea profesională și personală atât a noastră, cât și a publicului nostru.

Jocurile științifice de la Chemnitz vor fi prezente într-o expoziție și în cadrul SCIEFEST (24-26 noiembrie 2017) și începând din 1 decembrie va ajunge la Chemnitz expoziția de fotografii ale bibliotecilor publice, ediția 2017, coordonată de Biblioteca Județeană Brașov și dedicată activităților și serviciilor bibliotecilor publice din România pentru adolescenți: BibliotecAdolescenților. Punct și de la capăt, într-un parteneriat cu trecut bogat și viitor asigurat, sperăm noi, mereu, prin implicare și creativitate!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

SCIEFEST – Festival de ştiinţă şi industrii creative

noiembrie 10th, 2017 Fără comentarii

Trăim înconjuraţi de ştiinţă şi tehnologie, progresul tehnologiilor este foarte rapid, ritmul noilor aplicaţii alert, epoca noastră stimulând creativitatea, emergenţa unor industrii noi şi aşezând inovaţia pe primul loc în societate. Canale anume de televiziune sunt dedicate ştiinţei, experimentelor şi noilor programe, lumii animalelor explicată prin mecanismele care o generează şi prin adaptarea la mediu, fenomenelor naturale, meteorologice şi cereşti. Un festival de ştiinţă şi industrii creative este firesc în acest context.

SCIEFEST – Festival de știință și industrii creative este un eveniment organizat de Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov, împreună cu Coresi Resort Shopping, care are drept scop, printre altele, să susțină, educația pentru inovație, proiectele experimentale și creative și antreprenoriatul.

SCIEFEST se adresează organizaţiilor şi firmelor din domeniul educaţiei, ştiinţei, industriei, tehnologiei şi mediului (IT, design și mobilier, arhitectură experimentală, industrii creative, producția de filme și jocuri video, telefonie mobilă, edituri şi librari de e-book, şcoli şi universităţi cu programe inovatoare în educaţie etc). Programul festivalului va cuprinde prezentări şi demonstraţii ale participanţilor la standuri, ateliere (de robotică, programare, imprimantă 3D, astronomie, ateliere experimentale de chimie, fizică, matematică aplicată, ateliere demonstrative de biologie, ecologie, energie regenerabilă şi meteorologie), expoziţii de fotografii astronomice, filme documentare și experimentale. Conferinţele festivalului prezintă teme interesante despre lumea înconjurătoare, dezvăluind tainele din lumea animalelor, de pildă cum a apărut veninul la animale ca mecanism de apărare ori dezbătând problema controversată a vieţii în Univers.

Festivalul va avea loc în perioada 24-26 noiembrie 2017, de vineri până duminică, la Brașov, la Biblioteca Judeţeană Braşov în Livada Poştei şi în Coresi Resort Shopping. Programul este bogat, cu activități de interes pentru toate vârstele, de la ateliere educative la expoziții de fotografii spațiale, de la conferințe la demonstrații practice de noi tehnologii lansate pe piață, de la aplicații și proiecte inovative la filme experimentale.

Parteneri şi participanţi: Antares Club Braşov, ASUR, Universitatea „Transilvania” Braşov, Fundaţia comunitară Braşov, Fondul Ştiinţescu, Centrul de cercetare pentru tineret şi mediu Solaris din Chemnitz (Germania), Neo Sense SRL Braşov, 3 D DOT Braşov SRL.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

Comunicat de presă

Conferinţa Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov are bucuria să vă invite la conferinţa „Braşovul, oraşul iubirii – Poveştile artiştilor: poeţi, prozatori, dramaturgi, actori” susţinută de invitata sa, profesoara Steluţa Pestrea Suciu. Evenimentul va avea loc joi, 19 octombrie 2017, de la orele 18,00, în Mansarda Casei Baiulescu.

Tema aleasă aduce în faţa publicului informaţii interesante despre viaţa literară a Braşovului interbelic şi poveştile de iubire care au animat-o. Vor fi evocate figurile mai multor intelectuali şi personalităţi, a căror viaţă sentimentală le-a influenţat în parte opera, iar Braşovul apare ca fundal în aceste istorii personale, oraşul fiind unul dintre personajele întâmplărilor de viaţă şi însufleţind relaţiile. Medalioanele vor fi dedicate Norei Lemeny şi lui Alexandru Bogdan, Smarandei Andricu şi lui Cincinat Pavelescu, Domniţei Gherghinescu-Vania şi lui Lucian Blaga, lui Henriette Yvonne Stahl şi lui Ion Vinea, lui Leny Caler şi lui Mihail Sebastian, Lydiei Manolovici şi lui Octav Şuluţiu. Poveştile lor adevărate de iubire se reflectă adesea în scrierile lor, sentimentele sunt filtrate şi retrăite prin puterea scrisului. Avem ocazia să aflăm povestea reală din spatele textelor, să identificăm locuri din Braşov evocate în creaţia literară şi să ne redescoperim oraşul ca fiind un loc al iubirii şi iubirilor.

Steluţa Pestrea Suciu, născută la 18 decembrie 1943, în Brad, judeţul Hunedoara, este o îndrăgostită de literatură, dramaturgie şi de Braşov. Absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, a fost un activ profesor de limba română la Braşov, unde a iniţiat în tainele limbii şi literaturii generaţii de tineri. Împătimită consumatoare de teatru şi de spectacole, a urmărit fenomenul teatral constant, semnând numeroase recenzii şi realizând volume de interviuri cu actori, precum Costache Babii şi Dan Săndulescu.  A semnat mai multe lucrări didactice, a publicat articole de istorie literară şi locală despre Braşov, scotocind atentă în arhive, căutând informaţii în familiile braşovene, păstrând vie memoria urbană a braşovenilor. Restituirile şi articolele de specialitate le-a tipărit în revistele „Astra”, „Limbă şi literatura română”, „Revista de pedagogie”, cotidiane locale, dar şi în numeroase volume, dintre care Străzi, case, oameni din Braşov (2011) este una dintre cele mai reuşite cărţi.

Manifestarea face parte din ciclul Conferinţele secţiei Periodice, organizate de Departamentul de Ziare şi Reviste al Bibliotecii Judeţene „George BAariţiu” Braşov. Conferinţele va fi însoţită de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste, cărţi poştale ilustrate din fondul bibliotecii.

Vă aşteptăm cu drag la un eveniment ce promitem că va fi cu siguranţă interesant!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Premiul Monica Andriesei ediţia 2017

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

Începând de anul trecut, din 2016, graţie donaţiei generoase din partea doctoriţei Paula Zîmbreanu, fiica Monicăi Andriesei, se decernează Premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în activitatea de bibliotecă unui bibliotecar meritoriu. Juriul braşovean de la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” a fost atent tot anul, observând şi evaluând performanţele bibliotecarilor. La ediţia din anul 2017, am ales o bibliotecară din mediul rural, la fel cum am făcut şi anul trecut. Am avut mai mulţi candidaţi, atât din judeţul nostru, cât şi din ţară: Elena Odăianu din Dumbrăviţa, Anca Silvia Taflan din Mândra, Anamaria Gáspár din Racoş (toate trei din judeţul Braşov), dar şi bibliotecara sufletistă din comuna Homocea, judeţul Vrancea, Alina Valentina Ocheană din Medgidia, Raluca Istrate din Satu Mare, două bibliotecare din comunele judeţului Gorj. Voind încă de la început să lărgim cadrul de la judeţul nostru, am analizat şi premiul a mers la doamna Ioana Roşu, bibliotecara din comuna Bărbăteşti, judeţul Gorj.  Premiul a fost decernat la Cluj, cu ocazia Conferinţei Naţionale a ANBPR, în cadru festiv, dorind să facem cunoscut evenimentul la nivel naţional. Acolo a fost prezentă şi bibliotecara Ioana Roşu, adusă prin mijlocirea generoasă a colegilor noştri de la Biblioteca Judeţeană Gorj. Alături de felicitările noastre reînnoite, mai jos veţi găsi motivaţia alegerii juriului braşovean pentru candidata din judeţul Gorj:

Mândria comunei Bărbăteşti din judeţul Gorj sunt biblioteca publică şi muzeul amenajate în satul Petreşti, într-o şcoală veche de 100 de ani, reabilitată acum. Dar cel mai mult autorităţile şi oamenii din Bărbăteşti se mândresc cu bibliotecara Ioana Roşu, cea care se ocupă de biblioteca, muzeul şi căminul cultural de aici. Din anul 1994 lucrează la biblioteca publică din această comună, făcând naveta zilnic din comuna vecină Aninoasa unde locuieşte.

Dintotdeauna pasionată de carte şi citit, iubind oamenii, Ioana Roşu a avut un vis în copilărie: să devină medic. Viaţa i-a oferit ocazia să lucreze într-un spital de copii, la contabilitate şi administraţie, fiind mereu în preajma copiilor internaţi pe care îi ajuta şi îi învăţa să citească şi să scrie. Un timp a fost profesor suplinitor la şcoala din satul natal şi atunci a descoperit pasiunea pentru bibliotecă. Îi plăcea să meargă cu elevii la biblioteca şcolară şi să îi sfătuiască să aleagă cărţile potrivite vârstei lor. Împreună cu ei, a fondat un cerc de teatru, punând în scenă operele citite. O vreme a lucrat la Casa de cultură din Cărbuneşti, unde a organizat concursuri, cursuri de dansuri populare şi alte activităţi culturale. Între timp, a continuat pregătirea profesională proprie, absolvind cursurile Şcolii postliceale sanitare, Facultăţii de drept la zi, masterul în drept, cursul de expert în achiziţii şi cel de formator.

Din decembrie 1994 a început să lucreze la biblioteca publică din comuna Bărbăteşti, mai întâi cu jumătate de normă. A muncit din greu la aranjarea cărţilor, după care a trebuit să se mute în noul sediu. A plâns, simţind că a muncit în van, dar truda nu a fost zadarnică. Atunci, cu cărţile deja organizate pe domenii şi autori şi cu ajutorul voluntarilor a mutat şi rearanjat biblioteca în noua casă. S-a luptat cu greutăţile, cu lipsa căldurii, a banilor, dar a izbutit să răspundă celor care călcau pragul bibliotecii. Hărnicia şi implicarea, precum şi pregătirea profesională au făcut să fie o persoană pe care autorităţile contează: alături de munca de bibliotecă, în 2014 era secretara primăriei pe durată determinată, preşedinta Comisiei de licitaţii, responsabila de arhiva primăriei şi căminele culturale şi medicul echipei de fotbal din comună.

La bibliotecă a iniţiat multe proiecte şi a aplicat idei ca să atragă oameni spre lumea cărţii, să transmită şi să insufle dragostea de lectură. A încheiat protocoale de colaborare cu şcolile, chiar cu cele din comunele învecinate, cu biserica şi preotul din sat. Astfel, biblioteca şi comunitatea au crescut împreună: dacă în anul 2002 biblioteca avea 20 abonaţi, în 2012 avea peste 600 cititori activi. Pentru copii a amenajat Căbănuţa poveştilor, în dreptul rafturilor cu literatura pentru copii, făcând locul confortabil şi prietenos, o căsuţă făurită cu mâinile ei şi populată de jucării de la fetiţele ei. Ioana Roşu nu i-a uitat pe oamenii ce nu pot veni la bibliotecă, dar îşi doresc să citească. Între cititorii ei se numără vârstnici dintre care 12 persoane imobilizate la pat. Pentru ei a apelat la poşta satului, prin ea bătrânii transmit ce cărţi doresc să citească, iar bibliotecara lunar le duce cărţile acasă cu maşina. „Cum să îi refuz unui om dreptul de a citi? Printre cititori sunt şi oameni bătrâni, cărora le trece timpul mai uşor citind, oameni care iubesc lectura“, a motivat gestul bibliotecara din Bărbăteşti. Biblioteca parohiei de peste drum este găzduită într-una din sălile bibliotecii, preotul permiţând accesul la biblioteca bisericii şi folosirea cărţilor de către comunitate. Muzeul cuprinde obiecte gospodăreşti şi bisericeşti, costume populare şi scoarţe, păstrând vie memoria locală şi fiind vizitat de turişti. În biblioteca publică din Bărbăteşti afli un spaţiu viu, cu cărţi şi computere din programul Biblionet, unde toţi, de la mic la mare, descoperă ceva ce îi este necesar. De fapt, la Braşov credem sincer că aşa trebuie să fie şi să arate o bibliotecă pentru comunitate.

Visurile bibliotecarei nu se opresc aici. Cu iubire şi credinţă pentru familie – este mama a patru fete -, pentru cuvântul Domnului şi pentru oameni, Ioana Roşu încearcă mereu să slujească oamenii şi pe Cel de Sus prin carte şi bibliotecă. Într-un moment mărturisea: „Aș vrea să fac foarte multe lucruri, dar, ca de obicei, banii sunt problema principală. Aș vrea să fac cursuri de calculator pentru copiii din satele comunei, copii a căror situație materială a familiilor nu este bună. Aș vrea să vină cât mai mulți la bibliotecă, să beneficieze de programe, să citească. De asemenea, îmi doresc foarte mult să găsesc fondurile bănești necesare achiziționării unui reportofon. În comună mai sunt câțiva bătrâni care au fost în război, bătrâni care știu foarte multe lucruri despre istoria comunei. Aș vrea să îi înregistrez, să le scriu poveștile, amintirile, să rămână ceva pentru urmași. Am face mult mai multe lucruri, dar nu sunt bani”. Cuvintele sunt oglinda unui bibliotecar şi om exemplar, un model de receptivitate faţă de cei din jur, faţă de nevoile lor şi un exemplu de cum poate o bibliotecă să influenţeze comunitatea şi să susţină dezvoltarea locală. Întotdeauna ideile sunt cele ce generează progres şi atrag resurse, inclusiv băneşti. Ioana Roşu este o resursă şi o valoare pentru breasla bibliotecarilor, un om care reuşeşte să inspire pe cei din jur şi să mişte lucrurile, motiv pentru care îi acordăm premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în munca de bibliotecă.

Juriul premiului acordat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

Despre Monica Andriesei: MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru ceilalţi, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (8 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Nocturna Bibliotecilor 2017 la Braşov – Program

septembrie 20th, 2017 Fără comentarii

Nocturna bibliotecilor este un eveniment antrenant, care de câţiva ani a devenit o campanie naţională de promovare a cărţii, cititului şi bibliotecii. Desfăşurată sub egida Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor şi Bibliotecarilor din România (ANBPR), manifestarea doreşte să se adreseze tuturor, publicului fidel de cititori, dar şi neutilizatorilor, încercând să atragă spre biblioteci şi lectură cât mai multă lume. Din acest motiv, bibliotecile au propus mereu evenimente interactive, care să stârnească interesul tuturor celor invitaţi să descopere altfel spaţiul cărţilor. În anul 2017 tema Nocturnei bibliotecilor este una generoasă, despre Bucuria lecturii, despre plăcerea pe care o descoperi în compania cărţilor tale favorite, despre emoţiile trăite pe care vrei să le împărtăşeşti. Vom avea de toate – de la lecturi publice la teatru, de la expoziţii la concerte, de la concursuri şi ateliere până la sesiuni de fotografiere a cititorilor cu cartea preferată, de la consultaţii oftalmologie gratuite pentru a citi mai bine până la aplicaţii şi proiecte inovatoare de recomandări de lectură pe smartphones, de la audiţii la ilustraţii în tehnica manga şi nu numai.

Nocturna Bibliotecilor la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov va avea loc sâmbătă, 30 septembrie 2017 (cu un scurt preambul vineri, 29 septembrie 2017), începând de la orele 18,00, va fi plină de surprize, cu final neaşteptat şi sperăm noi că publicul va aprecia programul divers. Iată detalii mai jos:

Vineri, 29 septembrie 2017, orele 

Filiala nr. 6 de copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6)

Ateliere de creaţie şi lectură, de cântec şi lectură, de dans şi lectură, de sport şi lectură (pentru copii, părinţi, bunici)

Ţinuta obligatorie: haine comode, de sport

Sâmbătă, 30 septembrie 2017

Sediul Central (Bd. Eroilor nr. 33-35 (Livada Poştei )

Şezătoare la Braşov– orele 13,00-18,00, etaj I, Mediateca (pentru adulţi, seniori, copii)

Spectacol de teatru de păpuşi al Teatrului Arlechino Braşov „Winnie de pluş şi prietenul lui, Guiţ” interpretat de Cecilia Negru – orele 18,30-19,30, etaj I, Mediateca (pentru copii şi părinţi)

Atelier demonstrativ de legătorie şi restaurare carte – orele 18,00-18,30, etaj I, hol

Turnul Babel – atelier multilingv de lecturi în limba engleză, franceză, japoneză, maghiară, spaniolă, estoniană, greacă şi italiană, urmate de traducere şi discuţii – orele 18,00 – 20,30, etaj I, Sala de lectură (pentru adolescenţi, adulţi, seniori, braşoveni, români şi rezidenţi străini)

Invitaţii noştri, vorbitori nativi dintre rezidenţii străini, dar şi scriitori, ce stăpânesc deopotrivă limba română, Ei vor citi şi comenta un fragment literar, după care se vor prezenta, vor traduce pe scurt textul  şi vor împărtăşi experienţa lor de a trăi în spaţiul lingvistic al României şi în oraşul Braşov. Atelierul multilingv de lecturi publice este o încercare de dialog şi de educaţie interculturală între secţiile de limbi străine, rezidenţii străini şi braşoveni.

Atelier de fotografiat şi citit „Eu şi cartea mea favorită” – orele 18,00-22,00, parter, Holul de intrare (pentru copii, adolescenţi, adulţi, seniori, bibliotecari şi cititori)

Sesiunile de fotografiere a cititorilor cu cartea favorită vor fi asigurate de o cabină foto profesionistă ce va realiza fotografiile şi tipărirea lor.

Concurs de descoperire Fii bibliotecar şi primeşte o carte în dar – orele 18,00-22,00, Secţia de Împrumut (adolescenţi, adulţi, seniori)

Casa Baiulescu

Expoziţie despre modă şi sport în revistele de acum mai bine de o jumătate de veac – orele 18,00-22,00, Secţia de reviste şi ziare

BibliotecAdolescenţilor – vernisajul expoziţiei de fotografii– orele 18,00, Mediateca Francofonă (adolescenţi, adulţi, seniori)

Să citim mai bine – Consultaţii oftalmologice gratuite pentru cititori – orele 18,30, Mediateca Francofonă (pentru public general)

Ateliere şi proiecte– Boutique literar- Atelier de corespondenţă istorică, Recomandare de lectură pe telefoane mobile IOS şi Android, aplicaţii media pentru colecţii de patrimoniu şi revista manga – orele 18,00 – 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

Detalii pe blogul bibliotecii http://blog.bjbv.ro/?p=4438

Concert Maria Tănase + Ion Barbu = love de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov, not Kasparov) – orele 21,00, Mansarda Casei Baiulescu

O relație stilistic improbabilă și istoric inexistentă devine posibilă într-un spațiu suspendat, atemporal, în care melodia întâlnește ezoterismul liric. Un happening muzical ce ia forma unei reverii. O invocație a tărâmurilor magice peste care zbura Păsărea Măiastră și a paradisurilor artificiale în care își trăia extazul creator Poetul Matematician.

Veți asculta interpretări surprinzătoare ale cântecelor Mariei Tănase și traduceri muzicale în primă audiție ale poeziilor lui Ion Barbu într-o manieră hipnotică, cu sonorități de dream-pop și folk-psihedelic.

Un performance de Corina Sucarov şi Valeriu Borcoş (Karpov not Kasparov).

Intrare liberă
Partener al evenimentului: RAT Braşov

Vă aşteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

CRESC la bibliotecă – Atelier de instruire a bibliotecarilor

septembrie 6th, 2017 Fără comentarii

Atelierul de instruire a bibliotecarilor reprezintă prima activitate practică din cadrul proiectului „CRESC la bibliotecă”, proiect inițiat de către Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, beneficiar al co-finanțării AFCN. Scopul activității constă în instruirea bibliotecarilor din cadrul instituției beneficiare și din cadrul bibliotecilor partenere cu privire la desfășurarea activităților proiectului, precum și difuzarea materialelor auxiliare necesare.

Obiectivele propuse sunt:

  • Difuzarea materialelor auxiliare necesare desfășurării activităților din cadrul planului de implementare a proiectului.
  • Elaborarea unei strategii uniforme de desfășurare a activităților.
  • Discutarea problemelor și sugestiilor partenerilor.
  • Dezvoltarea și îmbunătățirea comunicării între partenrii implicați în proiect.

Atelierul s-a desfășurat în data de 31.08.2017, conform graficului de activități al proiectului. Durata atelierului a fost de 4 ore, începând cu ora 09.00. Responsabilul pentru desfășurarea atelierului a fost Irina Mastan, bibliotecar în cadrul Serviciului de Informare și Formare Continuă al Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov, având, în cadrul proiectului, funcția de documentarist.

La activitățile desfășurate au participat:

  • Din partea Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov:
  1. Ruxandra Nazare – manager de proiect
  2. Alice Roman – responsabil atelier interviuri
  3. Daniela Banaurs – responsabil atelier corespondență
  • Din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin
  1. Clara Maria Constantin – director
  2. Elena Voina – bibliotecar
  3. Valerica Laudoniu – bibliotecar
  • Din partea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
  1. Alexandru Ionicescu – bibliotecar
  2. Sofia Lavinia Cercel – bibliotecar
  • Din partea Bibliotecii Județene „I. S. Bădescu” Sălaj
  1. Florica Pop – director
  2. Dalia Mintaș – bibliotecar
  3. Mariana Marian – bibliotecar

În cadrul atelierului participanții au fost informați cu privire la structura detaliată a proiectului „CRESC la bibliotecă”. Fiecare participant a primit o fișă de responsabilități cuprinzând indicatorii care trebuiesc colectați precum și instrucțiuni de bază cu privire la organizarea și desfășurarea activităților din cadrul proiectului.

Metoda aplicată a fost una interactivă și dinamică alcătuită prin alternarea prezentării cu dezbaterea deschisă a sugestiilor și întrebărilor. Toți participanții s-au implicat activ, demonstrând un real interes pentru realizarea proiectului la cele mai înalte standarde calitative.

Fiecare activitate a fost discutată în parte în funcție de: calendarul de desfășurare, structură / plan de activitate, conținut, colectare de indicatori și impact pe termen scurt și mediu. În urma discuțiilor au fost indicați următorii factori de risc:

  • Lipsa unor documente necesare partenerilor pentru a implementa activitățile. Acesta a fost remediat prin re-distribuirea și explicarea fișei de responsabilități, precum și prin distribuirea materialelor auxiliare.
  • Factorul temporal: Timpul până la implementarea efectivă a atelierelor este foarte scurt. Problema a fost soluționată în parte prin distribuirea materialelor auxiliare precum și a formatelor standard ale documentelor administrative. Pe viitor vor fi luate următoarele măsuri, convenite alături de parteneri:
    • Comunicare în cel mai scurt timp posibil a materialelor solicitate (format redactare scrisoare, machete materiale promoționale pentru a fi adaptate nevoilor specifice fiecărui partener, bibliografie istorică orientativă)
    • Eficientizarea procesului de comunicare pentru a evita întârzierile

În urma desfășurării atelierului, toți participanții s-au declarat mulțumiți, exprimându-și acordul asupra soluțiilor convenite.

Raport întocmit de Irina Mastan.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)