Arhivă

Post Tăguit cu ‘biblioteca’

Proiectul Artă. Memorie. Restituire

Biblioteca  Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, împreună cu Asociaţia Culturală Artessentia, vă invită joi, 09 iulie 2015,  ora 12.00, în mansarda Casei Baiulescu din Livada Poştei, la conferinţa de presă dedicată proiectului „Artă. Memorie. Restituire”, proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional prin care ne propunem restituirea simbolisticii traditionale din Ţara Barsei prin arta contemporană.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Evenimentele bibliotecii în luna decembrie 2014

noiembrie 28th, 2014 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov. Evenimente culturale – decembrie 2014

Marţi, 02.12.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 14,30 – Deschiderea expoziţiei de desene „Braşovul şi Marea Unire” şi premierea elevilor şcolilor partenere

Expoziţia este prima dintre activităţile parteneriatului încheiat între Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi instituţiile şcolare braşovene implicate: Şcoala gimnazială nr. 6 „Iacob Mureşianu”, Şcoala gimnazială nr. 9 „Nicolae Orghidan”, Şcoala gimnazială nr. 19 şi Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil”. Profesorii coordonatori au invitat elevii să expună cum înţeleg şi simt ei evenimentul din 1 decembrie 1918, exprimate în cele mai diverse forme (desene, colaje, machete etc.). La expoziţie participă şi elevi de la alte şcoli, precum şcolile gimnaziale nr. 1, 8, 11 din Braşov şi de la Budila din judeţ.

Joi, 04.12.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Cineclub francofon: „Des hommes et des dieux” (Franţa, 2010). Un film de Xavier Beavoir. Cu Lambert Wilson, Michael Lonsdale.

Aflaţi sub ameninţarea terorismului, călugării stabiliţi într-o comunitate săracă din Algeria trebuie să decidă dacă rămân sau pleacă. O poveste despre credinţă şi eroism. Pelicula a fost distinsă cu Marele premiu al juriului la Festivalul de film de la Cannes (2010) şi cu premiul César pentru cel mai bun rol secundar pentru Lambert Wilson.

Dramă, 120 de minute

Luni, 08.12.2014, Sediul central, etaj I, Mediatecă, orele 13,00 – Convorbiri despre muzică cu Petruţa Măniuţ-Coroiu.

Convorbiri despre muzică este o iniţiativă organizată în parteneriat cu Facultatea de Muzică a Universităţii Transilvania Braşov. Lector Petruţa Măniuţ-Coroiu propune subiecte de discuţie şi reflecţie din larga tematica privind muzica universală şi cultura lumii. Astfel, prelegeri despre Bach, Verdi, Schubert, Schuman, Enescu, Aurel Stroe ori urmărirea unui motiv muzical (iubirea, anotimpurile) se constituie în adevărate incursiuni culturale, dezbateri şi analize din diferite perspective (muzicologice, istorice, culturale, filosofice, religioase).

Luni, 08.12.2014, Biblioteca maghiară, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Seara filmului maghiar: „Coming Out” (Ungaria, 2013). Regia: Dénes Orosz. Distribuţia: Sándor Csányi, Kátya Tompos, Gábor Karalyos

Filmul prezintă povestea unei celebrităţi homosexuale din Ungaria de astăzi, care alege să susţină deschis orientarea sexuală proprie şi drepturile homosexualilor într-o societate în care multe valori alternative sunt negate. Dar ceva i se întâmplă astfel că şocat el descoperă interesul său în creştere pentru femei.
Comedie romantică

Marţi, 09.12.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00 -12,00 – Atelier de creativitate pentru seniori organizat şi susţinut de Asociaţia Colors Braşov

Asociaţia Colors Braşov desfăşoară activităţi incluzive de divertisment pentru seniori, oferind alternative acestei categorii de a-şi petrece frumos vârsta, de a se simţi utilă şi preţuită, de a valorifica energia, cunoştinţele şi experienţa acumulate, potenţialul creativ, de a se exprima prin artă.

Marţi, 09.12.2014, Secţia de împrumut, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Seara filmului românesc: „Eu când vreau să fluier, fluier”. Regia: Florin Şerban Distribuţia: Ada Condeescu, George Piştereanu

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă după mult timp din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana, venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii… Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.

Joi, 11.12.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Concert caritabil organizat de Pulse Health and Education pentru Centrul maternal Arlechino Tărlungeni

Suntem în preajma Crăciunului, o sărbătoare a generozităţii şi familiei, moment î ncare gândurile noastre se îndreaptă spre alţii şi încercăm să ajutăm şi să dăruim bucuria şi spiritul sărbătorii Naşterii Domnului. Din acest motiv, organizaţia Pulse Health and Education ne invită să fim darnici şi să ne aplecăm cu înţelegere să ajutăm Centrul Maternal Tărlungeni.

Vineri, 12.12.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00-19,30 – Jocuri pentru voluntariat susţinute de Asociaţia Colors Braşov

Asociaţia Colors lucrează intens cu tinerii, iniţiind şi organizând numeroase activităţi dedicate. Printre acestea, Jocurile pentru voluntari au fost gândite ca întâlniri periodice de interacţiune, de prezentare a diferite asociaţii, cu preocupările şi proiectele lor, şi de crearea a unui spaţiu de comunicare prin joc.

Joi, 18.12.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Cineclub francofon: „Joyeux Noel” (coproducţie Belgia-Franţa-Germania-Marea Britanie-Norvegia-România, 2005). Un film de Christian Carion. Cu Diane Kruger, Benno Fürmann, Guillaume Canet.

În 1914, pe o porţiune din frontul vestic, soldaţii francezi, germani şi scoţieni fraternizează, uniţi de Sărbătoarea Crăciunului, suspendând ostilităţile, inversând tranşeele şi protejându-se unii pe alţii, deşi sunt conştienţi că superiorii lor militari nu aprobă pacea instalată ad hoc. O lecţie de umanitate rar întâlnită într-unul dintre cele mai violente şi sângeroase conflicte internaţionale.

Film nominalizat la premiul Oscar la categoria Cel mai bun film străin al anului.

Dramă istorică, 115 minute

Vineri, 19.12.2014, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 18,00 – Cineclub organizat de Asociaţia Kunstadt

Cineclubul este o iniţiativă în colaborare, care îşi propune să promoveze producţiile cinematografice româneşti recente, proprii şi coproducţii, dar şi cele mai interesante şi inedite producţii recente străine. În acelaşi timp scopul lui este să educe publicul. Proiecţia este urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Dialog moderat de Mara Oprişiu, jurnalist cultural şi producător independent.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Evenimente Tags: , ,

Ferește-mă, Doamne, de prieteni!

Biblioteca Națională a României a tras un nou semnal de alarmă. În baza unei decizii recente din anul 2013, Ministerul Culturii preia în administrație alte spații ale bibliotecii, parterul și mezaninul care găzduiesc evenimente, expoziții, precum și săli de lectură. Astfel, accesul publicului va fi blocat și Biblioteca Națională împiedicată să își îndeplinească misiunea ei. Atitudinea ministerului este cel puțin surprinzătoare, mai ales că gestul vine din partea unei administrații însărcinate și îndrituite să gestioneze și să apere instituțiile culturale. Aceasta este menirea asumată. În fața acestei situații, Asociația profesională a bibliotecarilor din Biblioteca Națională a României a organizat o dezbatere despre rolul acesteia. La dezbaterea de vineri, 28 februarie, au participat circa 150 de bibliotecari din bibliotecile bucureștene publice și universitare, reprezentanți ai asociațiilor profesionale și invitați ai bibliotecii. Printre aceștia s-au numărat preotul Șerbănescu, reprezentantul Patriarhiei Române, Mircea Regneală, Sorin Lavric, Nicolae Noica, fostul ministru al Lucrărilor Publice, Romulus Rusan și Ana Blandiana. Din păcate, Ministerul Culturii nu a participat prin nici un delegat. Din partea Bibliotecii Naționale s-a făcut o scurtă prezentare a eforturilor de a edifica noul sediu, cu prețul unui credit internațional (Dan Erceanu) și o succintă, dar consistentă sinteză a muncii bibliotecarilor din culise (Elena Târziman). Mircea Regneală a criticat dur imixtiunile politicului în materie de biblioteci (cazul BCU București și Biblioteca Națională Pedagogică), întrebându-se unde se află intelectualii și de ce nu mai reacționează la aceste agresiuni. Sorin Lavric a subliniat rolul Bibliotecii Naționale ca instituție identitară, spațiu ce a dobândit un rol simbolic și este o marcă identitară ușor recognoscibilă pentru tot mai mulți români și străini. Iar performanța aceasta este reușita muncii unei echipe, care a crezut în rostul Bibliotecii Naționale, a luptat și a clădit ceea ce a putut până acum. Când una dintre structurile statului decide să încalce contractul și să desconsidere rolul Bibliotecii Naționale, gestul echivalează cu o negare clară a propriei meniri, anulându-se ca instituție. Profesorul universitar Nicolae Noica a analizat clar și judicios situația juridică și a prezentat argumentele pro bibliotecă, relevând însă și erorile făcute. În final, Ana Blandiana a exprimat în mod emoționant angajamentul pentru instituția bibliotecii, remarcând că hotărârile administrației sunt o anulare a valorilor susținute, pe plan concret și simbolic. Cuvintele Anei Blandiana au mobilizat audiența, arătând încă o dată, dacă mai era nevoie, implicarea intelectualului în problemele cetății și comunității.

Dincolo de declarațiile și dezbaterile la care am asistat, am constatat că bibliotecile românești depind de o conjunctură mereu schimbătoare, că sunt silite să lupte mereu pentru revendicările proprii în fața administrației și că efortul de advocacy, de susținere a propriilor cauze, este permanent reînnoit, apărarea și atacul fiind singurele șanse de supraviețuire. Cu o unică condiție: să ne raliem mediul profesional și comunitatea. Iar una dintre vocile comunității cele mai percutante este Ana Blandiana, un foarte bun ambasador pentru cauza bibliotecilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziţiile Bibliotecii Naţionale a României

Recent, am avut ocazia să vizitez mai multe expoziţii organizate şi găzduite de Biblioteca Naţională a României la parterul şi mezaninul ei. Iosif Berman este o expoziţie de fotografie cu unele dintre cele mai inedite imagini din perioada României interbelice. Născut în Burdujeni, judeţul Suceava, Iosif Berman a învăţat meseria de fotograf de la atelierele evreieşti de fotografie. A câştigat un concurs naţional de fotografie, în urma căruia se stabilea la Bucureşti şi începea colaborarea cu reviste şi ziare cărora le furniza fotografii (Adevărul, Dimineata), dar şi cu ziare din străinătate. Reporter de război în primul război mondial, Berman a fost pasionat de fotografia de teren, fiind fotograf ambulant. Are unele dintre cele mai impresionante fotografii surprinse cu mulţimea inundând Calea Victoriei din Bucureşti, cu sătenii din satele studiate în campaniile sociologice ale lui Dimitrie Gusti (de exemplu Fundu Moldovei). Pe afişul expoziţiei te întâmpină o fantastică fotografie: doi copii de ţărani din Ilfov, care păşteau vitele pe imaş, găsiseră un mod inedit de a saluta excursioniştii din trenuri. Urcaţi pe spinarea unui bivol, puştii desculţi şi cu zâmbete largi pe faţă, făceau semn cu mâna trenului ce trecea în goană. Personal, m-a emoţionat o fotografie cu o căruţă plină vârf cu bagaje şi cu oameni căţăraţi pe ele. Titlul te lămureşte pe deplin – Mutarea chiriaşilor de 23 aprilie – şi te duce cu gândul la schiţa lui Caragiale şi Balada chiriaşului de Topârceanu. Alte expoziţii extraordinare sunt Muzeul Benzii desenate, o extraordinară incursiune în revistele ilustrate pentru copii din perioada interbelică şi postbelică, Prima expoziţie de astronomie în România, Manuscrise cehe ilustrate organizată cu sprijinul Ambasadei Cehiei în România şi mai ales Prezenţe feminine în România, unde am remarcat delicateţea, cromatica şi sensibilitatea picturilor Margaretei Bălăceanu. Merită să vizitaţi acest spaţiu şi să vedeţi expoziţiţiile valoroase, vă veţi simţi bine cu adevărat şi veţi descoperi cu plăcere lucruri autentice, sigur vă vor face plăcere.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Noutăţi de la biblioteca din Măieruş

noiembrie 26th, 2013 Fără comentarii

La Seminarul regional despre industriile creative am participat trei persoane din partea bibliotecilor publice: subsemnata şi colegele bibliotecare din Măieruş şi Moieciu. Cu ocazia revederii, am aflat ştiri “mărunte” din biblioteci, care arată cât ajută o bibliotecă oamenii. Doamna Adele Türk, vioaie şi neastâmpărată, mi-a împărtăşit ce s-a mai întâmplat în bibliotecă. Era bucuroasă că unul dintre vârstnicii saşi ai localităţii, pe nume Hans, s-a încumetat de curând să treacă pragul bibliotecii. Ceea ce i-a dat ghes să iasă din casă a fost curiozitatea de afla cum să întreţină rugii de mure şi zmeură trimişi de sora dânsului din Germania. Crescând înalţi şi primind sfatul să nu îi tundă, a dorit să se lămurească asupra soiului. Astfel, intrând în bibliotecă, a cerut ajutor bibliotecarei, să fie lămurit din cărţi sau poate “maşinăria aceasta”, a spus, arătând spre computer. Iar bibliotecara şi computerul s-au confirmat, nea Hans/Honţ cum pronunţă saşii descoperind pe internet plante asemenea celui care cresc în curtea lui şi citind sfaturile lor de întreţinere.
Părinţii obisnuiesc să vină în bibliotecă pentru a vorbi cu copiii lor plecaţi la muncă în străinătate. Astfel, o pereche intră în bibliotecă pentru a vorbi pe skype cu fiica. Cum fata întârzia să se conecteze, tatăl fu ispitit de videoproiector şi dori să vadă un film cu Stan şi Bran. Dorinţa i-a fost împlinită pe dată şi bucuria i-a fost deplină, când după vizionare, a vorbit cu fiica prezentă acum pe contul de skype.
În sfârşit, un cuplu de pensionari ieşiţi la plimbare spre seară în centrul satului, observă lumina aprinsă la bibliotecă – era o zi cu program după-amiază – şi vizită bibliotecă. Iar bibliotecara a fost o gazdă bună, arătându-le filmuleţe pe care le realizase, fotografii şi vederi vechi din Măieruş pe care le-a împrumutat de la locuitori şi le-a scanat cu echipamentele Biblionet. Astfel, biblioteca devine un spaţiu comun, de împărtăşire a informaţiilor, de comunicare, sprijin şi bucurie pentru oameni.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Recomandare articol revista Biblioteca

În nr. 4 al revistei Biblioteca din acest an, doamna Vera Osoianu, director adjunct Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, semnează un consistent articol despre Marca bibliotecii: balanţa dintre carte şi informaţia electronică. Concluzia studiilor şi cercetărilor efectuate pe utilizatorii bibliotecilor este următoarea: cartea este identificată în imaginea publică drept marca definitorie, constantă şi stabilă a bibliotecii. Citiţi articolul, merită toată atenţia!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Bibliotecile din judeţ

Joi, 4 aprilie, am fost împreună cu colega mea, Crina Buştenaru, la 5 biblioteci din judeţ: Feldioara, Hoghiz, Racoş, Homorod şi Rupea. Am întâlnit multe lucruri, îmbucurătoare, alături de probleme care necesită mult efort, stăruinţă şi diplomaţie pentru rezolvare. Azi vreau să amintesc doar pe primele. În minuscula bibliotecă din comuna Hoghiz am aflat că unul dintre puţinii adulţi care venea la bibliotecă era o tânără şomeră ce apela la computerele conectate la internet pentru a-şi căuta de lucru. A reuşit să îşi găseacă de muncă, aşa cum un pensionar din Racoş a căutat şi a găsit o firmă de pază unde s-a angajat. Biblioteca din Racoş este situată în clădirea poştei din localitate, iar doamna poştaş a descoperit că poate să facă testele online pentru examenul de şofat pe computerele de la bibliotecă şi să obţină permisul de conducere. Tot la Racoş am avut o surpriză foarte plăcută – deşi atunci când am livrat echipamentele Biblionet, toată lumea de la opincă la vlădică mi-a spus că toţi locuitorii au computere acasă şi că localitatea este conectată la internet, am găsit bibliotecă plină de puşti, unii acţionând pe calculatoare, alţii în aşteptare să se elibereze un loc, între timp privind la desene animate cu videoproiectorul şi ecranul de proiecţie din dotare. Iar doamna Ilona, bibliotecara, mi-a împărtăşit bucuria şi mi-a spus că, mirată de aflux, i-a întrebat pe puşti de ce preferă să vină la bibliotecă. Răspunsul a sunat năucitor – desigur, sunt tentaţi de echipamentele moderne, puternice si cu viteză mare, în comparaţie cu vechiturile de acasă, dar în primul rând vin pentru atmosferă, să socializeze, să cunoască şi să vorbească cu cei de vârsta lor. Biblioteca este un spaţiu liber şi deschis tuturor, se simt neîngrădiţi, au iniţiative singuri şi fac lucruri frumoase cum vedeţi şi din fotografiile ataşate. Astfel, scepticismul localnicilor a fost contrazis de realitate, constatată cu bucurie şi de autorităţi.


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

12 martie – Gazeta de Transilvania

Anul acesta s-au împlinit în 12 martie, după stil vechi, 175 de ani de la apariţia Gazetei de Transilvania, primul ziar politic al românilor transilvăneni. Cu acest prilej, Muzeul Casa Mureşenilor în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, a organizat un eveniment dedicat aniversării ziarului. Au fost prezenţi doamna inspector de istorie Mariana Gavrilă, domnul director Dragnea de la Şcoala generală nr. 13, elevi de la Colegiul Naţional Andrei Şaguna, şcolile generale 11, 13, 25, 27 şi altele. În deschidere, au fost invitaţi să vorbească preotul Vasile Oltean şi scriitorul Daniel Drăgan. Cuvântările domniilor lor s-au remarcat prin tonul de regret, criticând, printre altele, exprimarea incorectă şi greşelile de limbaj din presa scrisă actuală. Din păcate, tonul apăsător şi chiar trist al cuvântărilor şi inabilitatea de adecvare la context au făcut ca evenimentul să debuteze ca un parastas şi nu ca o acţiune cu rost informativ, pedagogic şi memorialist, de ghidare a tinerilor în istoria locală şi de educare în spiritul valorilor trecutului, actuale şi azi. Au urmat jurnaliştii Eduard Huidan, ziarist la “Drum Nou” şi fost redactor-şef al Gazetei de Transilvania, seria nouă (1989-2009) şi Ioan Popa, semnatarul rubricii Citim în Gazeta Transilvaniei acum 100 de ani apărută în cele două ziare. Domnul Huidan a punctat contribuţia Gazetei de Transilvania la viaţa comunităţii în timp ce domnul Ioan Popa a povestit despre aniversările şi jubileele Gazetei, despre participarea dânsului la acestea şi despre experienţa de jurnalist. Despre seria veche a Gazetei Transilvaniei au vorbit subsemnata (George Bariţiu – un model de jurnalism), Valer Rus (Gazeta Transilvaniei şi Mureşenii) şi Marilena Barna (Publicitatea în Gazeta Transilvaniei). Mai întâi, am vrut să ştiu cât interes faţă de subiect au tinerii, întrebându-i dacă citesc presa scrisă şi mass media în general. Am primit răspunsul că lecturează Dilema veche şi jurnale internaţionale, printre care The Economist, vrând să cunoască realitatea şi ceea ce se întâmplă în jurul lor, opiniile despre evenimente şi explicaţii asupra acestora. Eu le-am spus elevilor şi profesorilor prezenţi la manifestare că vreau să le transmit câteva argumente şi nu regrete inutile, că doresc să îi conving printr-o atitudine detaşată şi idei clare că merită să preţuim Gazeta şi tradiţia ei. Am pornit de la întrebarea De ce este importantă Gazeta din moment ce a apărut abia la 1838? în timp ce Curierul romanesc din Bucuresti al lui I. Heliade Radulescu si Albina Romaneasca din Iasi a lui Gh. Asachi au aparut in 1829. Nu este primul ziar românesc, dar este primul ziar politic al românilor transilvăneni şi este unul dintre cele mai longevive, a apărut cu scurte întreruperi până în ianuarie 1945. Braşovenii pot fi mândri că în oraşul lor au apărut ziare în limba germană, maghiară şi română în anii 1837-1838, iar începutul presei româneşti de aici se datorează colaborării românilor cu tipograful german Johann Gött, stabilit la Braşov. Este un rar exemplu de cooperare şi dialog etnic şi multicultural. Le-am dat câteva date biografice despre George Bariţiu, originar din judeţul Cluj, dar stabilit şi legat de Braşov, unde a trăit 42 de ani şi a creat instituţii moderne, fiind un vizionar şi un practician în acelaşi timp. După aceea, am oferit câteva exemple despre jurnalismul practicat de Bariţiu – articolele informative, documentate atent, opinii echilibrate, deschise şi tolerante, abordarea tuturor problemelor actualităţii de atunci, inaugurarea unor rubrici noi – Revista de jurnale, poşta redacţiei, apelul la colaboratori şi desfacerea Gazetei preponderent în Muntenia şi Moldova, fiind singurul ziar românesc din Transilvania cu o mare circulaţie dincolo de Carpaţi, faptul că a pus interesul general mai presus de interesul personal, cedând fără orgolii inutile conducerea Gazetei din dorinţa de a menţine apariţia ziarului. Subliniind că ziarele oferă o perspectivă filtrată şi că nu trebuie să avem încredere 100% în ele ca izvor istoric, ci trebuie verificate cu alte izvoare istorice, am încheiat adresând o întrebare ziariştilor Ed. Huidan şi I. Popa cu privire la cenzura regimului comunist şi presiunea ei asupra presei. Intervenţiile domniilor lor au nuanţat chestiunea şi le socotesc binevenite, fiindcă am avut şansa să înţelegem mai bine condiţia presei în dictatură de la oameni care au trăit această experienţă. Intenţia mea a fost să provoc dialogul şi să aflu mărturii directe despre situaţia de atunci, fiindcă nu putem convinge pe cei de azi, care nu au trăit în dictatură, decât prin exerciţiul sincerităţii. Valer Rus a expus scurt ce a însemnat presa română, cine o citea şi cine avea nevoie de ea, a subliniat contribuţia Mureşenilor la Gazetă şi a pledat pentru valorile morale ale acestei familii, care s-a sacrificat la rândul ei pentru acest ziar al comunităţii românilor transilvăneni. Marilena Barna a prezentat atrăgător reclamele din ziar. În final, s-a lansat Gazeta Transilvaniei, ziar online al Muzeului Casa Muresenilor, apărut cu contribuţiile elevilor. Invitaţi să ia cuvântul, doamna inspector de istorie şi domnul director de la Şcoala generală nr. 13 Braşov au subliniat rostul presei şi speranţa investită în viitor prin exerciţiul făcut de tineri cu acest prilej. Ţin să spun aici opinia mea că nu consider “Drum Nou” un ziar care a continuat Gazeta Transilvaniei, seria veche, mai ales că a fost înfiinţat în septembrie 1944 cu scopul de a concura Gazeta şi a înlocuit-o în final, aceasta fiind suspendată de autorităţi în ianuarie 1945, fără niciun temei legal. “Drum Nou” a fost ziarul oficios al Partidului comunist român, unicul cotidian braşovean, singura sursă scrisă de informaţii locale şi a transmis pe primele pagini comunicatele oficiale despre planurile cincinale, depăşirea acestora etc. Politica de atunci se baza pe fabricarea datelor si a informaţiilor, greu de verificat azi, pe limbajul de lemn, îndoctrinarea cetăţenilor şi controlul libertăţii de exprimare a jurnaliştilor. A fost un timp dificil să faci profesia de ziarist. Cu bune şi cu rele, acea epocă revolută merită să fie cunoscută şi evaluată, avem nevoie de mărturiile vechilor jurnalişti, iar dialogul sincer şi interviurile, metodă a istoriei orale contemporane, sunt singurele capabile, după opinia mea, care pot asigura cunoaşterea perioadei “de la surse directe” şi “pe surse”, “pe bune”.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Macheta Bibliotecii Judetene Braşov

februarie 4th, 2013 Fără comentarii

Tot vineri, 1 februarie, după vizita la bibliotecile publice din judeţ, m-am grăbit să ajung la Sesiunea judeţeană de lucrări şi referate ale elevilor, disciplina istorie,desfăşurată la Şcoala generală nr. 27 Braşov. Acolo, o echipă de la Şcoala Generală nr. 19, condusă de profesoara de istorie Carmen Voica, a ales să prezinte o lucrare despre Biblioteca Judeţeană Braşov – instituţie culturală a oraşului şi s-a mobilizat să realizeze o machetă, trudind cu ambiţie la finalizarea acesteia. Celia Secară (clasa a VIII-a) este eleva care s-a documentat din cărţi şi de pe internet despre biblioteca judeţeană braşoveană şi care a prezentat, asistată de colegii ei. A prezentat documentat, serios si sigur. Felicitări Celiei şi colegilor lor, mă bucur că s-au gândit să prezinte biblioteca publică într-o sesiune de istorie şi sper ca faptul să însemne perceperea bibliotecii ca o instituţie unde pot găsi resurse despre istorie şi documente utile şcolii.

Din păcate, nu am ascultat şi celelalte lucrări prezentate, care se pare că au fost interesante şi diverse tematic, din câte am aflat. Însă am avut bucuria să ascult o parte dintr-o lucrare inedită a unor elevi de la Scoala Generală nr. 6, profesor Daniela Danu. Elevii Greinier Cristian şi Borcea Toma au prezentat lucrarea Filmul artistic de inspiraţie istorică – mijloc de cunoaştere a istoriei? Tema era cu adevărat interesantă şi ridica chestiunea propagandei şi a îndoctrinării prin mijloace de informare în masă. În plus, avea calitatea de a stimula analiza, reflecţia şi comparaţia în gândirea elevilor, ceea ce practic îşi propune orice sesiune de lucrări care se vrea ştiinţifică, să pună întrebări, să încurajeze gândirea, spiritul critic şi independent. Iniţiativa de a aborda o asemenea temă este de admirat.


VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)

Concurs – Campania impotriva violentei domestice

octombrie 28th, 2012 Fără comentarii

Comitetul pentru egalitate de gen si dezvoltare al Corpului Pacii in Romania impreuna cu Fundatia Sensiblu si Fundatia IREX Romania/Programul Biblionet coordoneaza campania de 16 zile de activism impotriva violentei asupra femeiiin Romania. Ceel trei organizatii propun un concurs deschis tuturor elevilor interesati din scoli, licee, organizatii si biblioteci din Romania. Pentru mai multe detalii vezi http://www.biblionet.ro/show/index/k/439/a/14186

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)