Arhivă

Post Tăguit cu ‘arhitectură industrială’

O expoziție documentată și curajoasă

ianuarie 8th, 2015 Fără comentarii

La sfârșitul anului, în 27 decembrie 2014, Ordinul arhitecților din România, Filiala Brașov-Covasna-Harghita, inaugura o nouă expoziție din proiectul mai larg numit Arhitecții și arhitectura în Brașov, demarat în 2012 și finanțat din timbrul arhitecturii. De data aceasta tema abordată este Arhitectura industrială în Brașov (1880-1940). Echipa de arhitecți (Cătălin Stroe, Miruna Stroe, Roxana Măcinic, Natalia Achim) coordonată de Ovidiu Taloș s-a concentrat pe studiul industriei brașovene moderne, începând din 1880 și a încercat să determine ce valoare arhitecturală au avut clădirile de fabrici din această epocă, anume cât s-a datorat influenței vremii și cât circumstanțelor locale. În acest sens, a întreprins o atentă căutare în arhive unde a identificat o serie de planuri, proiecte, schițe, alături de fotografii ale stabilimentelor industriale și albume aniversare ale diferitelor uzine, preluând valoroasa informație din lucrările medicului Eduard Gusbeth. Analiza lor a arătat că arhitectura industrială a fost influențată firesc de stilurile arhitecturale ale epocii (eclectismul până în 1918, expresionismul și stilul Bauhaus după război, precum și raționalismul, întemeiat pe aplicarea noilor tehnologii și materiale de construcție). În general, clădirile sunt de dimensiuni mari, organizate ierarhic (zona administrativă către stradă, în spate spații de producție și depozit), de unde o tratare diferită a fațadelor decorate, spre deosebire de restul clădirii care este gândit uniform și minimalist. Așadar, arhitectura industrială brașoveană se integrează în modelul arhitectural general, neavând un stil specific. Demersul de documentare a avut drept rezultat o amplă informație și ilustrație, încât numeroasele panouri expun detaliat date despre stabilimentele industriale ale Brașovului pe ani, de la inițiative ale unor întreprinzători transilvăneni ce apelează la expertiza din Budapesta la fabricile investitorilor locali (Wilhelm Scherg și Wilhelm Tellmann în domeniul textilelor, Czell în producția de bere și spirt, Julius Teutsch – scule, Copony – parchet, moara Seewald,fabrica de ciocolată Hess, IAR, fabrica Voina devenită ulterior Uzina 2, chiar filatura Corona din Ghimbav, fabrica de cosmetice, cărămidării etc.). Descrierile conțin elemente tehnice și arhitecturale precise, în diverse perioade și etape, sunt urmărite extinderile și sfârșitul acestor edificii, cele mai multe falimentând după 1989, fiind închise, lăsate în paragină sau demolate, căzând în uitare și lapidate din memoria locală. Brașovul a fost un oraș industrial și tradiția sa industrială este anterioară primului război mondial, continuată și extinsă până în pragul celui de al doilea război mondial și al naționalizării, când de fapt majoritatea acestor mari întreprinderi au constituit nucleul industriei dezvoltată accelerat, chiar forțat, sub comunism. Azi, orașul continuă să alimenteze bugetul în primul rând prin contribuția industriei, dar urmele vechii industrii brașovene, a reperelor ei, sunt șterse din ce în ce mai mult. Clădirile sunt demolate, iar memoria și tradiția riscă să se piardă. Expoziția Arhitectura industrială în Brașov 1880-1940 este protestul arhitecților brașoveni în fața gravelor evenimente ce se întâmplă, critica lor se îndreaptă, după părerea noastră, împotriva lipsei de viziune a factorilor decidenți, din sectorul economic și administrațiv, dar și a cetățenilor care asistă fără reacție la lapidarea unui trecut valoros. Expoziția merită vizitată, aveți ocazia să o vedeți în parcul Facultății de Silvicultură până în 18 ianuarie 2015. Apreciem efortul și atitudinea colectivului de arhitecți care au lucrat cu dăruire și pasiune la această expoziție.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)