Expoziţiile lunii august – Neagu Djuvara – 105 ani de la naştere

Neagu Djuvara, născut la 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie de origine aromână, şi-a luat licenţa în Istorie la Sorbona în 1937, iar trei ani mai târziu a devenit doctor în Drept, la Paris. În 1972 a obţinut doctoratul în Filosofie, urmând ca în 1987 să primească Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din Paris.

A fost curier diplomatic la Stockholm, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români. A petrecut 23 ani în Republica Niger, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine, de unde s-a întors în 1984, la Paris.

După Revoluţia din 1989, Neagu Djuvara a revenit în România, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti, până în 1998.

Susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, Neagu Djuvara a scris peste 20 de volume, între care se numără: Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor, Între Orient şi Occident: ţările române la începutul epocii moderne (1800-1848), O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Amintiri din pribegie.

Neagu Djuvara a încetat din viaţă la 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani.

Expoziţia aniversară de carte de la Secţia de împrumut la domiciliu este organizată de colega noastră Valentina Mihăilă şi cuprinde cărţile autorului omagiat, pe care vi le recomandăm cu căldură spre lectură.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Expoziţiile lunii august – Primul război mondial

Primul Război Mondial, cunoscut drept Războiul cel Mare sau Războiul Naţiunilor, a fost un conflict militar global, izbucnit în Europa, în anul 1914. Început aproape din greşeală, acesta avea să fie cel mai sângeros conflict de până atunci. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului, iar pe lângă acestea, mai mulţi şi-au pierdut viaţa în spatele liniilor frontului, din cauza lipsei resurselor de bază (mâncare, căldură, combustibil).

Declanşarea războiului a fost provocată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar, de către un naţionalist sârb, la Sarajevo. Oamenii care au pornit la luptă în august 1914 credeau că războiul va dura câteva săptămâni sau, cel mult, câteva luni. Puţini au prevăzut dezastrul care avea să schilodească Europa în următorii patru ani. Declanşat iniţial la nivel local între Serbia şi Austro-Ungaria, conflictul s-a extins în Europa, prin intrarea Germaniei, Franţei şi Marii Britanii, iar apoi a devenit mondial, prin implicarea Rusiei, Americii şi altor state extra-europene.

Primul Război Mondial a afectat profund ordinea politică, socială şi culturală a întregii lumi. Au apărut state noi, altele vechi au dispărut sau şi-au modificat graniţele, iar noi idei politice şi economice şi-au câştigat locul în lume.

Expoziţia aniversară de carte de la Secţia de împrumut la domiciliu este organizată de colega noastră Valentina Mihăilă. Selecţia cuprinde titluri şi lucrări de sinteză despre prima conflagraţie mondială care a marcat istoria lumii şi care s-a aflat la originea celui de al doilea conflict mondial.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Aliniindu-ne Jocurilor olimpice de vară de la Tokio, recomandarea acestei săptămâni este biografia lui Roger Federer, carte de René Stauffer (Bucureşti, Victoria Books, 2020, 431 pagini), pe care o avem la Sala de lectură şi la Mediatecă. O carte nu numai despre un sportiv de excepţie şi performanţele sale, dar şi despre un Om şi viaţa sa, despre spiritul său, ce pot servi drept model.

Australian Open 2017 – Roger Federer ridică mâinile în aer victorios, după ce a transformat uluitor cea de-a doua minge de meci împotriva lui Rafael Nadal, adăugându-şi astfel în palmares al 18-lea titlu de Mare Slem. Poate părea un triumf între multe altele, dar pentru geniul tenisului reprezintă apogeul unei reveniri legendare.

La 35 de ani, recordmenul de la Wimbledon se întoarce spectaculos după o pauză de şase luni şi îi contrazice ferm pe experţii care deja îi anunţau retragerea. Este unul dintre acele momente speciale marca Federer cu care sportivul continuă să-şi uimească plăcut fanii. Pentru a înţelege fenomenul Federer trebuie să privim în spatele acestor momente, la povestea de succes a unui tânăr elveţian care se transformă dintr-un talent extraordinar, dar cu toane, într-unul din cei mai de succes tenismeni ai tuturor timpurilor şi într-un model de stil recunoscut la nivel mondial.

René Stauffer l-a însoţit îndeaproape pe Federer încă de la vârsta de 15 ani şi conturează cu multă sensibilitate cele mai importante momente din cariera sportivului. De la modelele care i-au marcat adolescenţa la ascensiunea razantă în topurile tenisului mondial şi până la implicarea socială a familistului Federer – o carte unică, pe măsura unei biografii unice.

“Cartea de faţă este cea de-a doua biografie pe care o scriu despre Federer. În căutarea perfecţiunii a fost publicată iniţial în 2006, după care i-au fost aduse multiple adăugiri, a fost tradusă şi redactată în multe limbi. Aceasta se sfârşeşte după cel de-al 17-lea titlu de Mare Slem (Wimbledon, 2012) – cu cât trecea timpul, cu atât era mai clar că următorul capitol important urma să fie retragerea.

Dar probabil că şi zeii tenisului au fost impresionaţi de tenacitatea lui Federer. Asa că, la vârsta la care alţii se retrăseseră de mult, i-au dăruit o revenire cum nici el nu şi-ar fi imaginat-o. I-au permis să se bucure încă o dată de succese de basm şi să rescrie, din nou, istoria tenisului. Astfel mi-au dat şi mie pretextul şi motivaţia de a rescrie de la zero biografia lui Federer. Mi-a fost clar că nu îmi vor ajunge unul sau două capitole suplimentare dacă vreau să-i surprind cariera, viaţa şi importanţa în tenis aşa cum merită. Mult prea multe se întâmplaseră în mai bine de zece ani. Le vedeam mult mai clar acum. Mult prea frumoasă şi magică fusese povestea revenirii sale.” — RENE STAUFFER

Roger Federer, „gentlemanul din tenis” (NZZ) nu este doar unul dintre cei mai de succes tenismeni ai tuturor timpurilor, ci şi o persoană implicată social şi un om extrem de atent cu viaţa privată. René Stauffer este unul dintre puţinii jurnalişti care a avut acces direct la „planeta Federer”. I-a fost alături şi în 2016, când sportivul şi-a întrerupt abrupt sezonul, dar şi când a depăşit criza şi a câştigat Australian Open, o jumătate de an mai târziu. Stauffer descrie cu precizie ce oameni, antrenori şi mentori au fost esenţiali pentru această carieră de excepţie şi cum va dăinui influenţa lui Federer pe teren, dar şi în afara acestuia, după ce sportivul îşi va încheia cariera.

“Roger Federer este cel mai bun jucător pe care l-am cunoscut în peste 40 de ani de tenis.” (JOHN McENROE)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+49989388c0a8011441d19cc301564a90&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Voluntarul pentru citit recomandă “Copilăria lui Kaspar Hauser”, de Bogdan-Alexandru Stănescu

Recomandarea de săptămâna aceasta este debutul în proză al poetului, traducătorului și editorului Bogdan-Alexandru Stănescu, „Copilăria lui Kaspar Hauser”, roman (deși în egală măsură poate fi considerat și un volum de proză scurtă în care toate povestirile au același narator) publicat la editura Polirom în anul 2017. Cartea poate fi împrumutată de la biblioteca județeană din Brașov de la sediul central și de la filialele 2, 3 și 5.

Nu mi s-a mai întâmplat de mult timp să simt că între mine și o carte se înfiripă o relație atât de personală, mergând până într-acolo încât fragmentele mai puțin izbutite mi-au părut ca un fel de trădare, de parcă aș fi încheiat cu autorul un contract anterior lecturii în baza căruia acesta se angaja să îmi livreze prin romanul său tot ceea ce caut eu în literatură, contract pe care nu l-a mai respectat până la final. Bineînțeles, o astfel de raportare la o operă de artă este extrem de problematică și trădează un egotism cu adevărat toxic – este foarte probabil ca ceea ce am văzut eu ca fiind stângace sau discordant în carte să fie pur și simplu o chestiune de gust; în fond, romanul lui Stănescu s-a bucurat de aprecierea aproape unanimă a criticilor literari și a cititorilor încă de la apariție și e greu să găsești pe internet chiar și o singură cronică negativă. Nici eu nu îmi propun să vorbesc de rău acest roman care are atât de multe atuuri, dar nu pot să nu îmi exprim, măcar în treacăt, un oarecare sentiment de frustrare față de includerea unor elemente (petreceri sordide, divorț, alcoolism, contemplarea suicidului, scandaluri matrimoniale, ședințe de terapie etc.), începând cu cea de-a opta proză – intitulată „Scriu despre Ashbery” – care nu fac decât să încarce inutil romanul și să distorsioneze registrul și vocea narativă până când toată acea autenticitate din primele proze se dizolvă treptat într-un stil repetitiv, generic și impersonal, ajungând în ultima proză chiar la un soi de pastișă stridentă după autori precum Philip Roth și Albert Camus, la care se adaugă un strop de Irvine Welsh.

În primele șapte povestiri, care se concentrează pe experiențele protagonistului dinainte ca acesta să se înscrie la facultate, am întâlnit însă – cu riscul de a mă exprima hiperbolic – unele dintre cele mai răscolitoare pasaje din toate cărțile pe care le-am citit până acum. În aceste pagini cu nuanță marcat autobiografică, autorul redă cu măiestrie tumultul psihologic al unui copil dintr-o familie monoparentală, în ultimii ani ai regimului comunist și în primii ani după 1990, cu toate confuziile și neliniștile specifice vârstei. Bogdan-Alexandru Stănescu a reușit să construiască o voce bine individualizată, sinceră și tulburătoare ce mi-a adus aminte în multe momente de cele mai reușite rânduri din Întâmplările lui Blecher sau de impresionismul filmelor lui Terence Davies, o voce încărcată de o oroare și de o mirare aproape patologice în fața unei realități ce-i apare veșnic hipertrofiată (și chiar malignă) lui Bobiță.

Felul în care ne raportăm la trecut, plonjonul în bazinul cu amintiri și farsele pe care le poate juca memoria constituie, de asemenea, o temă importantă pentru autor: întâmplările din copilărie sunt narate din perspectiva deja matură a unui narator chinuit, aflat la nadirul existenței, ce deseori lasă impresia că ar fi blocat în camera de proiecție a unui cinema părăginit, unde se chinuie să opereze un proiector stricat, care derulează cu întreruperi și deformări filmul vieții sale. Așa cum însuși mărturisește, până și natura îi apare deformată acum când se gândește la propria copilărie: în Berceniul primilor săi ani de viață, nu există decât extreme meteorologice – fie caniculă, fie ploi torențiale, fie geruri cu munți de zăpadă. Peste toate aceste extreme tronează însă Tătuțu, un personaj monumental, care va rămâne cu siguranță bine fixat în galeria celor mai memorabile personaje din literatura română. Este ceva aproape mistic, de sfânt nebun, la acest tată vitreg al protagonistului, ce poate fi definit cel mai bine prin expresia din limba engleză „larger than life”: înzestrat cu o burtă impozantă și o înțelepciune a străzii, un adevărat „raconteur” mereu cu vorbele la el, o ființă în fapt vulnerabilă și torturată, ce se ascunde în spatele unei jovialități gălăgioase, Tătuțu exercită o fascinație tainică asupra copilului lipsit de modele masculine și, implicit, asupra cititorului care se raportează la protagonist prin prisma amintirilor desfigurate ale naratorului. Coincidență sau nu, dispariția lui Tătuțu din paginile romanului – până atunci centrul de gravitație al acestuia – marchează și o schimbare de registru ce nu mai păstrează nimic din farmecul primei jumătăți. Chiar și așa, oricât de mult mi-ar fi plăcut ca romanul să fie mai bine închegat și să nu existe un atât de mare dezacord între cele două jumătăți, nu pot decât să recomand cartea lui Bogdan-Alexandru Stănescu și să le doresc celor care o vor citi pentru prima dată o experiență mai satisfăcătoare decât cea pe care am avut-o.

A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea acestei săptămâni (26.07. – 01.08.2021) la Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov este romanul “Drumul unui câine către casă” de Bruce Cameron (București, Editura Rao, 2019, 319 p.) pe care o avem la filialele cu carte pentru copii (filialele nr. 1, 2, 4 și 6), precum și la secția noastră de împrumut la domiciliu. Dispunem de asemenea de filmul realizat pornind de la această carte.

Este o carte despre prietenul de suflet al omului, câinele, care în carte ia chipul unei cățelușe, Bella. O carte de suflet, despre o relație de suflet, scrisă cu suflet, aș zice. Un volum care te fascinează și garantat nu îl vei lăsa din mână, urmărind aventurile Bellei, în drumul ei spre casă, bazându-se pe simțul ascuțit al mirosului și orientându-se după sentimente, măsurând distanța care o despărțea de primul ei stăpân, Lucas. Un roman în care descoperim empatia și adevărata dragoste, acordată necondiționat de cățelușa Bella, cea care simte acut durerea oamenilor, îi consolează, îi ajută, chiar anunță un accident prin agitația ei, salvând viața Mamei.

Iată cum descrie editura cartea: ‘Bazată pe o întâmplare adevărată, ”Drumul unui câine către casă” e o poveste frumoasă despre loialitate, despre devotament şi despre legătura profundă dintre oameni şi animalele lor de companie. Lucas Ray descoperă într-o clădire abandonată o căţeluţă adorabilă care îi sare în braţe atunci când îl vede pentru prima dată. Pentru că nu o poate lua pe Bella acasă, începe să o strecoare pe furiş în spitalul în care lucrează. Acolo, Bella aduce bucurie şi alinare celor care au cea mai mare nevoie de afecţiunea sa. După ce e ridicată de autorităţi pentru că pitbullii sunt interzişi în Denver, Lucas e nevoită să o trimită la o familie adoptivă, la aproape 650 de kilometri, în sălbăticia statului Colorado. Mânată de dor, Bella pleacă într-o călătorie aparent imposibilă, ce va deveni o aventură de neuitat.”

Dincolo de cuvinte și descriere, nu vă puteți închipui ce carte emoționantă veți descoperi dacă alegeți să o citiți. Lectură recomandată de Bibliotecar!

Consultați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+dbb2a1edc0a8011471f48cd602a85693&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

20 iulie – Ziua Lunii

20 iulie este ziua unei sărbători însemnate din calendarul creștin (Proorocul Ilie Tesviteanul), dar și data care marchează un eveniment laic și științific: Ziua Lunii, satelitul natural al Pământului. 20 iulie, ziua aleasă pentru celebrarea internațională a satelitului natural al Terrei, este ziua în care astronautul Neil Armstrong a păşit pe suprafața Lunii și a rostit cuvintele “Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”. În această zi se celebrează şi programele spațiale derulate de-a lungul timpului de SUA și de alte țări.
Microexpoziția aniversară organizată cu acest prilej de colega noastră Ioana Popa Răduțoiu vizează să marcheze acest moment și include o selecție de câteva lucrări științifice despre Lună din fondul Secție de împrumut carte la domiciliu. Titlurile alese vă invită să cercetați și să aflați mai multe despre Lună și despre cum influențează ea viața omenirii, incitându-vă la lectură.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea săptămânii 19-25 iulie 2021 la Biblioteca Județeană Brașov este volumul lui Tony Rossiter, “Cum să scrii ca un autor de bestseller: secretele succesului a 50 dintre cei mai buni scriitori din lume”, în traducerea Antoniei Gîrmacea (București, Editura Didactica, 2020, 320 pagini), care se găsește la Secția de împrumut, Sala de lectură și Secția de copii și tineret (Filiala 6).

În această carte, care se adresează tuturor persoanelor pasionate de scris, descoperiți secretele succesului a 50 dintre cei mai buni scriitori din lume. Cine nu a visat să scrie un bestseller? Explicând cele mai cunoscute cărți scrise de 50 de autori celebri, Tony Rossiter vă arată exact cum și-au atins aceștia succesul fenomenal. Cu un ochi de expert, el explică modul în care fiecare autor a început să scrie și le examinează stilul, tehnicile și rutina pentru a înțelege arta lor.

Imitarea metodelor, mai degrabă decât a conținutului, ale unui scriitor preferat este o excelentă ucenicie pentru oricine dorește să stăpânească meșteșugul scrisului. Și așa au început mulți dintre cei mai de succes autori. Dacă doriți să scrieți un bestseller, acest ghid vă va conduce pe calea spre succes.
Această carte vă arată cum au scris alți autori și vă permite să trageți propriile concluzii (cum ar fi ‘iadul sângeros’). Studiile de caz sunt diverse: Jane Austen, JK Rowling, Alan Bennett, Dan Brown, Ian Rankin, Harper Lee, Lee Child (care are cea mai fascinantă motivație pentru a începe să scrie – redundanță de la locul de muncă la televiziunea Granada).

Include autorii : Jane Austen, J. G. Ballard, Alan Bennett, Maeve Binchy, Charlotte Bronte, Emily Bronte, Dan Brown, Bill Bryson, Anthony Burgess, John le Carré, Lewis Carroll, Raymond Chandler, Tracy Chevalier, Lee Child, Agatha Christie, Harlan Coben, Roald Dahl, James Ellroy, J. G. Farrell, Helen Fielding, Ian Fleming, Ford Madox Ford, Kenneth Grahame, Graham Greene, John Grisham, Robert Harris, Ernest Hemingway, James Herbert, James Herriot, Aldous Huxley, Howard Jacobson, Stephen King, Harper Lee, Elmore Leonard, Hilary Mantel, Andy McNab, Michael Morpurgo, George Orwell, Beatrix Potter, Ian Rankin, Ruth Rendell, J. K. Rowling, Salman Rushdie, C. J. Sansom, Dr. Seuss, Georges Simenon, Martin Cruz Smith, Robert Louis Stevenson, Evelyn Waugh.

Apelați cu încredere la catalogul nostru online la un clic distanță: http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+cdf59631c0a8011471f48cd602603253&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea acestei săptămâni (12-18 iulie 2021) este volumul “Copiii în era digitală: cum îi ajutăm să aibă o relație sănătoasă cu tehnologia” de Diana Graber (București, Editura Niculescu, 2020, 400 pagini), disponibilă la Secția pentru împrumut la domiciliu, secția de copii și tineret și filiala 5 (Bd. Griviței).

Sexting-ul, cyberbullying-ul, pornografia din răzbunare, prădătorii sexuali… toate aceste potențiale pericole din mediul online îi pot determina pe părinți să smulgă din mâinile copilului smartphone-ul sau tableta electronică. Deși evitarea folosirii acestor dispozitive poate duce la eliminarea multor pericole, o astfel de abordare ajunge adesea să-l priveze pe copil de multiplele beneficii și oportunități pe care le oferă tehnologia modernă.
Cartea de față ne arată însă cum pot învăța copiii din era digitală să navigheze prin acest mediu, aflat în permanentă schimbare:
• dezvoltând abilități socio-emoționale
• păstrând un echilibru între viața virtuală și cea reală
• stabilind relații sigure și sănătoase
• evitând agresorii de orice tip din mediul Online
• protejându-și datele personale
• identificând și evitând știrile false și conținuturile dubioase
• devenind modele pozitive și chiar lideri pentru ceilalți
Copiii în era digitală conține numeroase subiecte de discuție și activități pe care orice familie ocupată le poate integra în programul său zilnic. În această lucrare, plină de sfaturi practice, bazate pe studii academice și pe experiența directă cu cei mici, părinții vor găsi un ghid pentru creșterea copiilor în lumea digitală, aceștia devenind liderii optimiști și de succes de care avem urgentă nevoie.

„Genială, convingătoare și esențială – acestea au fost primele cuvinte care mi-au venit în minte atunci când am citit cartea Dianei Graber, Copiii în era digitală. Autoarea nu numai că ne împărtășește din experiența sa extraordinară, ci ne și pune la dispoziție o listă cu principalii experți în domeniu, oferindu-ne astfel numeroase sfaturi pragmatice. Cartea de față este o lectură obligatorie pentru părinții care își cresc copiii în era digitală.” (ALAN KATZMAN, fondator și director executiv al Social Assurity LLC)

„Copiii în era digitală nu reprezintă doar o carte bine-venită, ci și o lectură esențială pentru orice părinte, bunic și cadru didactic… Scrisă într-un stil remarcabil, lucrarea îi permite cititorului să devină la fel de priceput în domeniul digital ca și generația mai tânără.” (SUE SCHEFF,
fondatoare a organizației Parents’ Universal Resource Experts și autoare a cărților Shame Nation, Google Bomb și Wit’s End)

Accesați cu încredere catalogul nostru online la un clic distanță – http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+a2f4d0abc0a801147269b04702d804d8&operator=OR&_open=1

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

Cartea săptămânii 5-11.07.2021 la Biblioteca Judeţeană Braşov este volumul scriitorului turc Ahmet Altan, “Nu voi mai vedea lumea niciodată: memoriile unui scriitor întemniţat” (Bucureşti, Editura Pandora M, 2020), pe care o găsiţi la Secţia de împrumut la domiciliu, Sala de lectură şi filialele 2, 3, 5 ale bibliotecii.

Textele acestea sunt scrise în tenebrele închisorii. Conştient că, atâta vreme cât regimul Erdogan se va afla la putere, el nu va mai vedea lumea cu ochii unui om liber, Ahmet Altan, unul dintre cei mai cunoscuţi romancieri din Turcia, îşi află libertatea în scris, în citit şi în adâncurile memoriei. Această bijuterie scoasă din genunile tiraniei este un adevărat credo ce demonstrează că în carceră se află trupul, dar că adevarata libertate nu-­i poate fi confiscată niciodată unui scriitor: imaginaţia şi cuvintele au puterea de a dărâma zidurile cele mai groase.

“Sper că oricine ştie să citească, indiferent de orientarea sa politică, va pune mâna pe această carte în care Ahmet Altan îşi înfruntă încarcerarea. Regimurile totalitare speră că, dacă întemniţează scriitorii, îi şi amuţesc. Vor da întotdeauna greş”. – Neil Gaiman

“Reţineţi numele lui Ahmet Altan! Adăugaţi-­l galeriei măreţe a celor care au scris din închisoare de-­a lungul veacurilor” – Boethius, Cervantes, Gramsci, Soyinka, Soljeniţîn –, lasaţi-­vă cuprinşi de emoţie şi de indignare în faţa poveştii lui”. – Ariel Dorfman

“Cartea lui Ahmet Altan este mesajul din sticlă, perla dintr­-o sticlă trimisă pe neştiute din mările întunecate ale lui Erdogan. Un testament uluitor, emoţionant, cartea lui stă alături de acelea foarte rare – scrise de Frankl, Niemoller, Grossman, Levi, Soljeniţîn – care scot adevăruri din cuptoarele unde ard vieţi omeneşti. Citiţi­-o – veţi înţelege de ce oamenii mai scriu şi mai citesc”. – A. L. Kennedy

Ahmet Altan (născut 1950) este unul dintre cei mai citiţi prozatori turci, dar şi un jurnalist redutabil. A fost adus în faţa instanţei de cel putin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode şi a stilului său direct. Este unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populaţiei armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eşuat din Turcia, Altan a fost judecat şi condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale” puciştilor în timpul unei emisiuni televizate. A fost condamnat la închisoare pe viaţă şi de atunci se află în temniţa Silivri, din afara Istanbulului. Întreaga corespondenţă îi este monitorizată şi cenzurată.

De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane şi şapte volume de eseuri. “Nu voi mai vedea lumea niciodată” este a opta lui carte de eseuri şi reprezintă o premieră în cariera sa de scriitor, dat fiind că apare în toată lumea în traducere, fără ca în Turcia să existe vreo şansă de publicare.

Lectură recomandată de Bibliotecar!

Accesaţi cu încredere catalogul nostru online la un clic distanţă http://catalog.bjbv.ro:8280/liberty/opac/search.do?mode=BASIC&action=search&queryTerm=uuid+%3D+44fe033cc0a801147269b04701c9028d&operator=OR&_open=1

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Octavian Paler – 95 de ani de la naştere

Poetul, prozatorul, eseistul, jurnalistul şi omul de cultură Octavian Paler s-a născut la 2 iulie 1926 la Lisa, în judeţul Făgăraş, pe atunci, din părinţii ţărani Alexandru şi Ana Paler.
După absolvirea şcolii primare, în anul 1937, a fost admis bursier la Colegiul „Spiru Haret” din Bucureşti.
Ultimul an de liceu îl face la Făgăraş, la Liceul „Radu Negru”, urmând ca bacalaureatul să-l susţină la Sibiu.
Se înscrie şi este admis la Facultatea de Litere şi Filosofie precum şi la Facultatea de Drept, în cadrul Universităţii Bucureşti, pe care le absolvă în 1949.
În acelaşi an începe să lucreze ca redactor la Radiodifuziunea Română realizând emisiuni culturale. Între 1965-1968 va fi director general al Televiziunii Române iar apoi, până în 1970, va fi vicepreşedinte al Radiodifuziunii Române.
Începând cu anul 1970 va deţine funcţia de redactor şef al cotidianului „România Liberă”. În 1983 este, însă, demis, pentru motive politice. Se pensionează medical.
După evenimentele din 1989 va deveni director onorific şi editorialist al publicaţiilor „România Liberă” şi „Cotidianul” şi va fonda, împreună cu Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi alţii Grupul pentru Dialog Social. De asemenea, va participa la emisiuni TV, ca analist al fenomenelor politice şi culturale.
A debutat publicistic în 1958 cu versuri la revista „Luceafărul” iar editorial în 1970 cu volumul de poezii „Umbra cuvintelor. Definiţii lirice”. Urmează apoi volume care îl definesc ca important autor contemporan: „Drumuri prin memorie” (Egipt. Grecia, în 1972 şi Italia, în 1974) „Mitologii subiective”, „Apărarea lui Galilei”, „Scrisori imaginare”, „Caminante”, „Viaţa pe un peron”, „Polemici cordiale”, „Un om norocos”, „Un muzeu în labirint”, „Viaţa ca o coridă”, „ Don Quijote în Est”, „Vremea întrebărilor”, „Aventuri solitare”, „Deşertul pentru totdeauna”, „Autoportret într-o oglindă spartă”, „Calomnii mitologice”.
Activitatea sa de scriitor a fost încununată cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1972), Premiul Academiei Române (1978), precum şi cu Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor (2005). De asemenea, a fost decorat (2003) cu Ordinul naţional „Steaua României”, în grad de cavaler.
La data de 7 mai 2007 se stinge din viaţă fiind înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul „Sfânta Vineri” din Bucureşti. (Text de bibliotecar Mariana Caloinescu)
Microexpoziţia aniversară de carte este organizată de colega noastră Mariana Caloinescu de la Secţia de împrumut la domiciliu.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)